316 matches
-
lui Petru Rareș și coboară la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, căsătorită cu marele hatman Manoil Manu, al căror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a căsătorit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este străbunica lui Sorin Ullea, în a cărei casă a locuit la Iași familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, colț cu Sărăriei. Elisa, unica fiică a Aglaei Manu din căsătoria cu Constantin Diamandy, s-a căsătorit cu colonelul Nicolae Vasilescu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
mulțumit când ați ajuns la liman. Mutarea de la Agapia la Văratec este o poveste mai lungă. Încerc s-o sintetizez. Sorin Ullea era deosebit de legat de acest loc încă din copilărie căci familia sa își petrecea aici verile. Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după obicei, cu carul cu boi. Revin. În 1991 în prima zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
tinerilor care sunt atrași de droguri. Am încercat să determin oamenii să uite cuvântul « drog » și să devină conștienți că « viață » este cel mai important cuvânt. M-am inspirat pentru scrierea acestei lucrări din viața familiei mele, în special de la străbunica mea. La ea am văzut cum torcea lână, cânepă, cum țesea, cum tricota, cum cosea. De la trei ani a început să mă învețe să fac cipici cu un cârlig cu cioc. De la ea am aflat că în vechime cânepa era
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92388_a_93680]
-
înseamnă a respecta ființa noastră națională. Chiar și Pif și Puf sunt personaje reale. Precizez asta pentru a sublinia că lucrarea este izvorâtă din sufletul meu ca o scrisoare pentru cititori, nu ca o lucrare pentru un concurs. Din păcate, străbunica mea nu mai este printre noi, dar sufletul ei m-a ghidat să scriu această lucrare. Mama și bunicii mei mi-au fost alături și au făcut tot posibilul să fiu fericită. Mama, fără încetare, îmi este alături în activitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92388_a_93680]
-
unul singur, deja toți cei de aici mă urau, pe bună dreptate. Mi-au trebuit ani de zile ca să-i fac să uite seara aceea. Iar acum, hai să-ți arăt ursul. S-ar putea să fie chiar bunica sau străbunica celui pe care-l fugărește Amália uneori. Deci numai atâta am vrut să-ți povestesc, ca să te simți bine aici - a râs Engelhard, înainte să-mi arate casa. La etaj era o bibliotecă, cu veioză și fotoliu de piele, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
stabilit familiile venite din Botoșana, Udești și Todirești. La locul numit Bahnă (un teren mlăștinos, cu stuf și altă vegetație de baltă) s-a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și îngrădească o gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mâinile pe ea, mă auzi? El fu tot numai inocență: — Haideți, domnule, doar nu credeți că aș încerca să mă dau la ea, nu-i așa? Se așeză la volan și porni motorul. Cred că ai regula-o și pe străbunică-ta, dacă chiar vrei să știi opinia mea. M-am uitat peste umăr: Unde sunt oamenii tăi? — Sergentul Hingsen se află la etajul întâi din blocul acela de locuințe, zise el, și am doi oameni pe stradă. Unul face curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[4] în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea că ar fi fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
tată-său... De data asta, Mira chiar se întristă. Înconjurată ad-hoc de umbrele femeilor din neam, realiză că toate salvaseră aparențele, căsniciile lor fiind adevărate celule de chin ori de încercări dincolo de orice așteptare... Mai puțin bunica, socoti Mira. Raveca, străbunica, deși fusese iubită și respectată de străbunicul, suferise c-o trădase cu politica, pentru care și jertfise cea mai mare parte din avere. Apoi, Aura fusese forțată de Costin să se dedice, exclusiv, treburilor casnice, el plecând mereu în misiuni
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
Copilul strigă la stele. Cerneala se varsă pe străzi, pe copaci, pe zidurile albe ale caselor, în iarba aurie, pe mâinile tale încrucișate. În casa bunicilor e liniște. Singurătatea mea urlă la lună. Bunicul, cu părul nins și ochi căprui, străbunica și mâinile ei brăzdate de cute adânci sunt sub pământ. Umbrele lor s-au imprimat în tencuiala zidurilor, în transparența vitrinelor. Le poartă pașii doar covoarele. Iar eu zgârii cu unghiile peretele scorojit și mă ascund sub pielea zbârcită a
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
de pădurari) s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huși . Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner , era bavarez de origine și a ajuns în Bucovina ca funcționar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsatorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu. Pentru a fi consecvenți cu politica lor xenofobă, Corneliu și tatăl său, Ion Zieliński Codreanu, au depus eforturi pentru a-și încropi o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși, numele
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
vreo 16 persoane, cu timpul am rămas mai puțini... Care au fost momentele cele mai frumoase din viața dumneavoastră? Apariția copiilor și toate bucuriile esențiale legate de ei și de viața lor, de întreaga familie. Apoi - nepoții. Acum sunt și străbunică. Dar să nu uităm expozițiile, acestea s-au constituit în momente extraordinare, inițial în Israel, iar apoi, cam peste tot în lume. Vorbesc de Europa, vorbesc de America, vorbesc de Africa... Cum se comporta Baruch Elron înainte, în timpul și după
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
-ntâmplă), pe urmă - povestea unei reușite românești, din cinstea căreia simțim că avem și noi o parte, că, doar, suntem din același neam. Dintr-un cuptor, tocmai ieșea o pâine adevărată, cum o făcea mama, cum a făcut-o și străbunica. Uite și-un înscris în care, la un cuvânt, autorul a pus un „i” în loc de doi. - Dar, ce? Moare lumea din asta? Nu moare. Dimpotrivă. Din risipiri pe mii de kilometri se-adună în noduri de comunicații publicistice potecile inimii
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la o generatie la alta. Eu simt că și-au transmis și sentimentele prin acest costum, căci cum altfel ai putea să păstrezi un obiect de-a lungul a câtorva generații dacă
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste o sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau cele trei culori ale drapelului național (roșu, galben, și albastru), iar în mânuțele ei fine ținea naiul inițiatic, instrumentul (syrnx*) la
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea că ar fi fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
o tristă veste:Au crescut și-s în nevoi,L-au uitat într-o povesteCu brăduț și globuri noi.L-a găsit pe fiecareși-a lăsat drept jucărieDin desaga lui cea mareSuflet de copilărie,Dragii moșului să fieîn zi sfântă din străbuniCa și în copilărie:Veseli,darnici,blânzi și buni,Să mai ardă-n ei credințaCă e darnic și e bun;Mosul și-a-mplinit dorințaChiar în ziua de Crăciun.... IX. NOAPTE MAGICĂ, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 653 din 14 octombrie
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[6]în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzisecă ar fi fost violate de către soldații ruși fete de prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l mai amintește. Eu mi-am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l mai amintește. Eu mi-am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (II) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
cu a noastră. Acest teren este și el vecin cu un altul care a aparținut părinților lui Borțosu și Tiei lu’ Laie-n Dungă, care am arătat că se numeau Teșcuț - un alt argument în favoarea aceluiași nume și pentru familia străbunică-mii, fata luată de suflet din Robești. În același sens este de menționat și faptul că pe partea dinspre Boia a terenului din Gruiu’ Pleșciorii, există alte terenuri ai căror proprietari sunt Borțosu, Tia lu’ Laie-n Dungă și Piele
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
lui Petru Rareș și coboară la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, căsătorită cu marele hatman Manoil Manu, al căror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a căsătorit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este străbunica lui Sorin Ullea, în a cărei casă a locuit la Iași familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, colț cu Sărăriei. Elisa, unica fiică a Aglaei Manu din căsătoria cu Constantin Diamandy, s-a căsătorit cu colonelul Nicolae Vasilescu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
mulțumit când ați ajuns la liman.Mutarea de la Agapia la Văratec este o poveste mai lungă. Încerc s-o sintetizez. Sorin Ullea era deosebit de legat de acest loc încă din copilărie căci familia sa își petrecea aici verile. Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după obicei, cu carul cu boi. Revin. În 1991 în prima zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
nedumerit fiind de această situație, îi tot întrebam despre ea pe moșu’ Chircuț, pe tatăl meu și pe unchii mei; de fiecare dată toți îmi dădeau același răspuns: - Rudele noastre sunt în Robești. Evident, ei aveau în vedere faptul că străbunică-mea fusese înfiată din Robești. Așa se explică și faptul că, spre deosebire de alte neamuri, al nostru este foarte restrâns: în satul Greblești, cu numele de Pătrașcu mai trăiesc doar tatăl meu și maică-mea, nea Titu cu lea Ghița, căreia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]