2,376 matches
-
sugestia pe care ne-o face Antonio Lobo Antunes: "Nu-l întrebați de ce scrie, așa cum nu întrebați nici mărul de ce face mere". Un editorial scris de un bun poet modern, un text de căutat, de citit și de recitit, pentru strădania autorului, luminându-ne sensibil și, substanțial în liniștea și neliniștea asupra noastră înșine. Bruiant și periculos în marea lui nenorocire rămâne "omul fără interior, care nu mai este subiectul preocupărilor sale și doar ofertă interșanjabilă pe o rețea". De ce scriem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
cuțit dintre parodic și dramatic, dintre gravitate și clovnerie. În pașii învîrtiți în cerc ai lui Vladimir și Estragon cînd își iau un timp de gîndire pentru ceva. În felul în care se ghemuiește Estragon și adoarme. Chiar și în strădaniile, nu mereu reușite, ale lui Marius Cordoș-Pozzo de a ridica ștacheta în propria interpretare. În comicul straniu al lui Lucky-Mihai Bica, o apariție elaborată, pentru mine neașteptată în jocul actorului. Și iarăși pianul. Departe, aproape. Tare, încet. Muzica originală și
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
vedere, nu mă deosebesc de Cehov, Shakespeare sau Sofocle. Toți au tratat în operele lor familia, toți au tratat tragedia, comedia, drama, absurdul și grotescul vieții de familie. A.R.: Da, și în romanul Să cunoști o femeie am sesizat strădania de a înțelege ceea ce e de neînțeles într-o familie. A.O.: în cartea asta totul conține mister, pînă la bibelourile de pe polița căminului. A.R.: Și planează o permanentă îndoială. A.O.: Nimic în viață nu se împarte în
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Nu te lipsi de el din pricina asprimii tale de acum, ci atrage asupră-ți toate milostivirile lui Dumnezeu, arătând față de cei întristați o bunătate și o dreptate deplină”20. Același Sfânt Părinte sfătuia ca fiecare să facă din ceea ce-i strădanie generală problema sa personală și să fie încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 21, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”22. Părinții
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mărețelor înfăptuiri de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i-a slujit Hristos Domnul. 35 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol. XIII, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 292
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
simplificare totuși vinovată în a privi scrierile celor care și-au început cariera în anii '60, dar care au ținut în plan estetic și civic, pasul solemn al unei opere ce nu s-a încheiat încă, și care stau, în strădania artei și conștiinței lor, pe același raft înalt cu cei mai buni colegi ai lor șaptezeciști, optzeciști ș.a.m.d. Cei mai buni, veniți din adâncul tuturor generațiilor, aparțin împreună, după umila mea părere și ferma mea credință, direct literaturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
neuitând totuși să le pretindă o îmbogățire a mijloacelor de de expresie): , G. Damian - Rădăuți. Vă dăm cuvântul pentru cele mai izbutite versuri din poezia Alergăm spre tine, comunism: ŤStrunim herghelii năzdrăvane/ Și-aruncăm peste munți și prăpăstii/ Sorii Bicazului, strădania omului!// Te simțim în mâinile noastre, Comunism,/ Cu ele, mai aproape te aducem,/ Nu ești himeră sau Fata Morgana/ Exiști în forța ideilor noi, omenești,/ Te crește steaua de veghe a Moscovei... ș...țť Aveți versuri frumoase și în poezia
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
un ageamiu." Amos Oz. Osemintele tatălui Chipuri, amintiri, relatări cvasi-autobiografice, culturi diferite, același tip de emoție. Traducerea lui Alice Georgescu din Urvashi Butalia ne introduce tot în imaginea pregnantă a tatălui, a unui alt tip de inițiere, de ritual, de strădanii de a depăși prejudecăți - fata care participă în rînd cu frații la toate ceremoniile, sfidînd tradiția - și de a completa arborele genealogic, imaginea vizuală a adîncimilor, a durabilității unei familii, unui nume. La limita realității cu fantasticul, așa cum este viața
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Apoi, protagonistul, singur printre ele. Aici, pantofi. Și valsul. Și Primo Levi. Și copacul cenușiu, suspendat deasupra scenei cu vîrful în jos și rădăcinile în sus, devitalizat, aberant, înfricoșător. Și Liliachiul(Petre Panait). Și Corul care se plimbă fantomatic, în strădania discretă a fiecărui actor. Și muzica asta care nu-mi dă pace. Și performanța lui Râlea, în continuarea celei din Iov, îmbogățită, asumată, nuanțată, plutitoare prin Infern. Și muzicanții, cu tristețea lor, cu instrumentele lor. Și spațiul scenografului Valentin Codoiu
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
publicului din România, prin traduceri selectate nu numai din zona literaturii, dar și din alte sfere, mai puțin sau deloc cunoscute la noi (filosofie, istorie, artă, ș.a.), o panoramă a culturii Greciei și Ciprului de azi. Se cuvine semnalată aici strădania editurii de a atrage colaborarea unor specialiști de seamă din Grecia, Cipru și România, care semnează prefețe, studii introductive, postfețe. în general, fiecare titlu al Omoniei oferă reperele esențiale pentru familiarizarea cu autorul prezentat. Între cărțile încadrate în această colecție
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
o nouă versiune românească a isprăvilor Cavalerului Tristei Figuri, datorită cheltuirii de sine și iscusinței neîntrecutului alpinist care este Sorin Mărculescu, cel niciodată îndeajuns de prețuit pentru toată contribuția sa la cunoașterea Barocului literar spaniol. De la apariția relativ recentă a strădaniei sale (Cervantes, Don Quijote de la Mancha, în două tomuri, la Editura Paralela 45), am tot așteptat răbdător recenzii, articole, comentarii, dezbateri, discuții pro și contra care fac sarea și piperul unei apariții editoriale de o asemenea anvergură. Am așteptat de pomană
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
depusă. Iată cum sînt răsplătiți cei care au servit terorismul de stat pe timpul comunismului... Privitor la afirmația dv. că «volumul ar fi un proces al comunismului la scară redusă» se întîlnește cu ideea formulată de Alex. Ștefănescu în România literară: «Strădania de a face de unul singur procesul comunismului, sub o ploaie de insulte, râsete batjocoritoare și amenințări este mai evidentă în Tigrul de hîrtie». Remarcile sînt flatante. Am adoptat poziția «ereticului neîmblînzit» și am fost alături de iconoclaștii și revoltații solitari
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
numai în sudul Burundi-ului, mă îmbiau cosmopoliții universitari, ascultați cântecele astea care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din interiorul Sardiniei și ne-au fost prezentate în săptămâna Paștelui de trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de un urmaș direct al căpeteniei Tecumse; hai, numai măștile astea, dacă te lași invitată de universitari cultivați
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
noi senzații, toate Simțirile-mi prind să se-arate! Cu toată inima-s al tău! Jos ceața Și-apari! De-ar fi chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i Domnul aproape De voi, să vă scape. Faust Ferice de mai poți spera Să ieși din marea asta-a rătăcirii! O, ce nu știi, ai folosi
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
o expresie pregnantă, fulminantă”, „fața lui Emil Cioran în sala de lectură mă impresiona prin dezgustul care se întipărise pe ea. Privea totul și se privea cu dispreț. Privirile lui, gesturile lui exprimau o silă adîncă”. Pe Mircea Eliade, în ciuda strădaniei, e greu să-l prindă într-un portret: „blond, nici înalt, nici scund; foarte mobil - argint viu; purtînd ochelari în permanență, din dosul cărora ochii te fixau cercetător; timid, reușind totuși să-și anuleze provizoriu timiditatea prin cascada sa verbală
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
și, la rându vă, ați cunoscut prestigioase nume ale vieții politice și culturale din Europa. Din câte am aflat, marele Titulescu vă adoptase afectiv ca pe copilul lui, v-a fost tutore, dascăl și mentor care v-a inspirat În strădaniile pe care le-ați depus pentru binele României și al românilor. Noi așteptăm acum opinia dumneavoastră În această chestiune de o importanță istorică, primordială pentru soarta viitoare a țării, care este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
doi frați, poeții orfici Bota. Intrigă conceptul de cultură „anglo-mozaică”, lansat de compatriotul nostru din Germania V. Român și scos în evidență prin efortul neobositului patriot și militant pentru triumful adevărului istoric, marele român contemporan cu noi, Ion Coja. Despre strădania revistei de a-l ține pe cititor la curent cu toate tertipurile care se pun la cale privind înstrăinarea bogățiilor țării - a se vedea interviurile cu și intervențiile dlor Piperea, Botez, Zarnescu-. Extrem de emoționantă reîntâlnirea cu Leons Briedis, poetul leton
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
migală și un echilibru exemplar faptele individuale și colective, fenomenele în ansamblul și desfășurarea lor, pentru a extrage învățăminte utile pentru cei de azi și mai ales pentru cei de mâine. Cercetătorul a fost dublat mereu de manager, cu o strădanie consecventă de a crea o școală de istorie contemporană la Iași (capitală până atunci a studiilor dedicate Antichității, Evului Mediu și începuturilor Epocii Moderne). Impreuna cu un alt mare disparut de prea timpuriu dintre noi - Valeriu Florin Dobrinescu, Gheorghe Buzatu
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
astăzi interesează istoria literară, fie și sub un raport ce iese din sfera preocupărilor autorului, a revizuirilor. Optica cercetării lui Ilie Constantin focalizează elementul de continuitate, respectiv efortul de legătură cu lirica interbelică pe care l-a efectuat generația șaizecistă, strădania acesteia de a merge mai departe chiar, cu rezultatele obținute, nu puține notabile, canonizate, de altfel... Circumstanțele în care s-a produs această descleștare a liricii, - pe etape și cu accidente pe parcurs, până acolo unde s-a creat impresia
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
unui magistru înconjurat de discipoli, stabilirea între ei a unor legături durabile, în egală măsură intelectuale și afective. Școala presupune un sentiment activ al continuității, certitudinea că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că va fi urmată de strădania celor ce vin. Școala presupune stabilitate și rigoare, exprimate între altele prin fidelitatea față de anumite teme și de anumite metode de abordare a lor. Școala presupune o împletire strînsă și permanentă între știință și învățămînt, îmbogățirea necontenită a acestuia din
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
scandaluri în care a fost pusă în funcțiune noua mașină politică, originală prin faptul că îmbină armonios design-ul american cu patosul partinic al fostei Uniuni Sovietice? Nu mai știu de unde am aflat că norocul ar fi momentul în care strădania întru edificarea vocației se întâlnește cu șansa. Munca depinde de hărnicia fiecăruia dintre noi, șansa este în mâna lui Dumnezeu. Eu n-am avut parte niciodată de o șansă reală, ci doar de mici și sporadice întâmplări norocoase - dar el
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de balenă oceanică, zvelt hipocamp, chițibuș de pluș asprit în valuri... ehehei, nu-i de joacă, ai treburi cu ghiotura, nu se glumește cu mărgărităroasele astea. Soarbe
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în țară, cît și în străinătate, truda desfășurîndu-i-se în mai multe state europene, ca într-un caleidoscop magic. Strădaniile eminentului om de știință se împletesc astăzi cu ziua de ieri, trecînd prin prezentul fiecăruia, îmbinînd valorile umaniste clasice cu orientările contemporaneității. Amintirea doctorului Biberi, cîndva un personaj de prim-plan, a apus discret. Putea fi văzut, în anii din
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]