1,303 matches
-
cu ochii înroșiți de usturimea picăturilor de sudoare ce-l invadară ca o rouă a dimineților de toamnă târzie, căzută peste câmpiile înverzite din Dobrogea sa dragă? Parcurgerea celor câțiva metri care despărțeau faleza unde Giacomo avea montat șevaletul, de străduța pe unde ea încercase să-l ocolească, i-a dat prilejul Adrianei ca în fracțiuni de secundă, să reflecteze și să-și pună o sumedenie de întrebări atât asupra situației sale, cât mai ales la ce se întâmplă cu ea
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426149840.html [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
Casa bătrânului era mai mult o... cocioabă; în curte era doar un câine ce însoțea bătrânul la orice pas, iar, grădina, era atât de mică, numai doi copăcei și un mic strat pe care creșteau cîteva floricele albastre.... Pe aceeași străduță, la câteva case mai departe, se înălța semeață, o casă cu două etaje... O scară interioară se întindea sub o boltă plină de trandafiri; în această vilă trăia o mică familie, fără copii... Amândoi, soțul și soția, aveau serviciu: diminețile
LA INTERSECȚIA TRECUTULUI CU... VIITORUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1425574941.html [Corola-blog/BlogPost/369505_a_370834]
-
de rang mare Cu fireturi sclipitoare. A venit de peste-ocean, La volanul de Mertan, Venit chiar din Rio Bravo Un gândac de Colorado. Cel mai curat motănel Vă spun drept, nu mint defel, Cel mai curat motănel Stă chiar pe străduța noastră; Îl văd zilnic pe fereastră. Dimineață, când se școală, Cu limbuta el se spală, Blană să-i fie frumoasă, Curată și mătăsoasa. Pe ălei umblă ușor , Parcă e un norișor, Alb, pufos și miorlâit, Mi-e drag, fiindcă-i
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
lumini și umbre procesate mental. Îți dai seama, să vezi mirosul unei păsări, exclamă el cu ochii pierduți undeva dincolo de dealurile ca niște cocoașe de animale preistorice care se întindeau până la Mediterana. - Ieri am mers cu Sharon în Akko Atika. Străduțe înguste, pestrițe, invadate de un mozaic de oameni. Într-o sută de metri auzi toate limbile pământului, accentele nativilor graseiază franceza, cântă italiană, se semețesc în spaniolă sau modulează cu o rostogolită eleganță aceleași cuvinte pe care bătrânul Will le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-vezi-mirosul-unei-pasari/ [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
limitat acum, iar dezamăgirea că toată căutarea mea de până atunci se dovedise în zadar, devenise puternică. Poate de aceea, fără nici o logică, am pornit-o într-o după-amiază, după ore, nu spre casă, ca întotdeauna, ci către labirintul de străduțe întortocheate, cu case vechi și grandioase, din inima orașului. Mergeam fără un scop precis, într-o liniște clară, de seară de început de octombrie, când totul în natură începe să aibă parfumul și forma amintirilor verii. În jur, nici țipenie
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Corina_diamanta_lupu_1406114566.html [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
arhitecturală distinctă acestor construcții ridicate până în secolul al XIX-lea. În schimb, după 1878, sub administrația Coroanei britanice Lefkara a cunoscut o perioadă de evoluție care a început să schimbe în bine destinele localnicilor. Casele aparținând acestei etape, dispuse pe străduțele înguste, pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul al XIX-lea localnicii nu numai că
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
lac: „Dhypotamos Dam” - o amenajare hidrotehnică datând de prin anii '80, unde pe parcursul anotimpurilor în care mai și plouă se adună apa, zăgăzuită de un baraj. Voiam să ajungem mai întâi la biserică, dar de cum am intrat pe una din străduțele ceva mai largi ale Lefkarei, zeci de magazinașe cu articole artizanale specifice, superbe dantelării lucrate manual, souvenir-uri purtând insemnele localității și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
și nu în ultimul rând, fețele zâmbitoare ale localnicilor - care, trebuie să recunosc, pe lângă faptul că sunt niște meșteșugari desăvârșiți, sunt și negustori de excepție - ne-au stricat planurile! „HARRYS & MARIA LOIZU” este prăvălioara care te întâmpină de cum intri pe străduța care arată ca un Lispcani veritabil al Micului Paris și nu poți să nu intri să vezi și să cumperi ceva, pentru că proprietarii sunt de-o cumințenie sufletească și de-o amabilitate nemaiîntâlnită. Maria, o doamnă simpatică și cu un
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
ei, o alta cu biserica și a treia, cu obiecte meșteșugite de locuitorii Lefkarei. Așa mi s-a confirmat pentru a nu știu câtea oară care sunt lucrurile cele mai importante din viața ciprioților de aici: tradiția, familia și biserica. Străduța șerpuia printre casele placate cu piatră de Lefkara ca o terasă săpată în creierul muntelui, iar pe de-o parte și cealaltă, ciorchine de prăvălioare, care mai de care mai cochetă și asezonată cu fețele zâmbitoare ale proprietarilor. La un
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
și după ce am negociat, bineînțeles prețul, am cumpărat câte ceva, pentru că merita s-o facem! Dar la Lefkara poți gusta și cele mai diversificate feluri de rahat, probabil o moștenire a ramurii turce din populația veche a satului... Există pe aceeași străduță cu prăvălioare și spații în care se produc și se vând aceste delicatesuri, cunoscute sub numele de „loukoumi”. Privești cum mâinile harnice își desăvârșesc misiunea și apoi te servesc cu un zâmbet larg, alături de un pahar cu apă rece ca
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
te servesc cu un zâmbet larg, alături de un pahar cu apă rece ca gheața, încât ți-este imposibil să-i refuzi. Pentru a ajunge la biserică trebuia să coborâm. După cum am mai amintit, tot satul este așezat în pantă, unele străduțe chiar coboară abrupt, altele sunt cu scări, construite din aceeași piatră emblematică pentru localitate și zonă și, aș putea spune că și pentru Cipru. În fața unei clădiri superb vopsite în galben și cu tâmplăria în albastru - care se vedea clar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
zâmbeau de peste tot de parcă le mângâiase penelul unui pictor; locuri de popas încântătoare, cu bănci din lemn în combinație cu fier forjat, umbrare din flori și plante exotice, mușcate uriașe - ciorchini de floare - se aflau din loc în loc la intersecțiile străduțelor sau în apropierea principalelor obiective de vizitat. În inima satului se găsește biserica, o bijuterie arhitectonică a secolului XIII, pe care este vizibilă patina timpului. Biserica Sfintei Cruci are altarul din lemn sculptat, realizat în 1760. După cum spune tradiția, în
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Gastro și restaurante : Makeba Despre prietenie și burgeri suculenți Makeba face parte din seria de localuri recent lansate care n-au făcut anul mai frumos. Gatropub-ul deschis pe Inocențiu Micu Klein, adică străduța idilică cu vedere la zidul cetății, ne-a surpins foarte plăcut cu toate elementele sale. Interiorul prietenos, cu pereți de cărămidă sau lemn și elemente grafice eclectice ne-a convins că știu ce știu ce fac când vine vorba de
New in town by http://www.zilesinopti.ro/articole/12748/new-in-town-makeba [Corola-blog/BlogPost/100338_a_101630]
-
aveau până în treizeci de ani, erau înalți, puternici, însă cu un aer foarte abătut pe fețele lor. Erau doi hoți de buzunare, și nu numai atât, intrau uneori și prin curțile și casele oamenilor să fure, iar uneori noaptea pe străduțe dosnice atacau oameni zdrobindu-i în bătaie și luându-le tot ce aveau asupra lor de valoare. Păreau ca doi lupi hămesiți, de câteva zile nu mai prădaseră pe nimeni. Iar gazda lor o țigancă bătrână ce se îndeletnicea cu
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
pornii după Radu. Dintr-o altă parte a pieții și Costel îl urmărea pe Radu, ce mergea agale cu geanta sa de voiaj pe umăr printre puținii trecători de pe stradă. Drumul lui șerpuia printre case, după care intră pe niște străduțe mai înguste și pustii, nu era mai nimeni pe acolo. În spatele lui mergând prin locurile cele mai întunecoase îl urmau Costel și Chinezul, nefăcând nici cel mai mic zgomot înțelegându-se între ei doar din priviri și semne. După douăzeci
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
pe acolo. În spatele lui mergând prin locurile cele mai întunecoase îl urmau Costel și Chinezul, nefăcând nici cel mai mic zgomot înțelegându-se între ei doar din priviri și semne. După douăzeci de minute de mers Radu ajunse pe o străduță îngustă și prost de tot luminată, pustie, ce era foarte aproape de locuința prietenilor săi. Începu să fredoneze un cântec de petrecere gândindu-se la Angelica, o femeie de patruzeci și cinci de ani care atunci când era bărbatul ei plecat în
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
se va lăsa până nu îl va găsi și se va răzbuna pentru ochiul său. De asemenea denunță acel act de cruzime la poliție, descriindu-l destul de vag pe Costel pe care îl văzuse învăluit în întunericul nopții pe acea străduță prost luminată. Timpul trecea cu repeciziciune și poliția nu descoperii nimic, și nici Radu nu reușii să-l mai găsească pe Costel, care de vreo două ori îl mai văzu pe Radu prin piață însă știu să se facă nevăzut
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
am mare nevoie. Manuela îmi primește sprijinul brațului, hotărâtă să ajungă la ultima întâlnire pământeană cu mentorul său. Drumul e relativ lung și sunt îngrijorată de puterea de rezistență a tinerei poete. Ajungem cu bine. Biserica se înalță pe o străduță cuminte, parcă pregătită să păstreze liniștea și decența unui lăcaș sfânt. Urcăm treptele cu apăsarea omului năpăstuit de boală și de suferință. Trecem de ușile meticulous sculptate și intrăm în lăcașul care ne primește de fiecare dată când inimile nosatre
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DULCE TÂRG AL IEȘILOR Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460200390.html [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
Mult așteptata domnișoară Primăvară a poposit, în sfârșit și pe strada noastră. La răscrucea curenților fluviali, aflată pe malul Dunării , la Mila 80, strada se lungește, se lățește, se întortochează, cotește spre largul Bulevard Brăilei, care taie fără milă, orice străduță perpendiculară. Primăvara a venit, spuneam, cu surle și tobe, zorită și capricioasă, schimbătoare și cât se poate de încântătoare, așa cum îi stă bine unei femei adevărate, misterioase și seducătoare. A trimis copacii-solii s-o vestească. Ei s-au și grăbit
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
și de indivizi care le vor trânti prin rondurile de panseluțe cât vor sta pe la terasele de fițe (foto:metropotam.ro). Imaginea nu e departe de ceea ce se întâmplă deja. Nu s-a dat tonul la camioane și treierătoare, dar străduțele din spatele marilor bulevarde au început să fie sufocate de șoferi care claxonează, conduc isteric și se înjură unii pe alții pentru că nu încap mai mult de unul pe sens. Unii merg cu 60 de kilometri la oră pe alei, de
Imaginea unei capitale europene care își omoară metodic locuitorii: ce nu face primăria, „rezolvă” Waze-ul by https://republica.ro/imaginea-unei-capitale-europene-care-isi-omoara-metodic-locuitorii-ce-nu-face-primaria-zrezolva-waze-ul [Corola-blog/BlogPost/339220_a_340549]
-
nici măcar câinele dezlegat să zburde. O mare necunoscută pentru mine, cetățean care se duce la vot, este dacă primarii care ne conduc orașul și sectoarele au făcut câțiva pași pe jos, dacă au mers vreodată cu mâinile în buzunare pe străduțe, în mijlocul zilei, ca să simtă pe pielea lor nenorocirea ce paște Capitala. Tehnologia - cu părțile ei rele, dar mai ales bune - a găsit soluții pentru șoferii blocați pe bulevarde. Una din cheile conducătorilor auto la ananghie se numește Waze. E mană
Imaginea unei capitale europene care își omoară metodic locuitorii: ce nu face primăria, „rezolvă” Waze-ul by https://republica.ro/imaginea-unei-capitale-europene-care-isi-omoara-metodic-locuitorii-ce-nu-face-primaria-zrezolva-waze-ul [Corola-blog/BlogPost/339220_a_340549]
-
week-end-uri. Aceasta ar putea deveni un loc de promenadă și de dat cu bicicleta. În ceea ce privește succesul mare al aplicației Waze în orașele aglomerate ale lumii, tot mai mulți cetățeni au început să ia atitudine față de creșterea bruscă a traficului pe străduțele pe care locuiesc. Traffic-weary homeowners and Waze are at war, again. Guess who’s winning? - scria Washington Post în iunie 2016. Cele mai multe plângeri au fost înregistrate în Los Angeles, unde oamenii au semnat petiții și le-au cerut încă din
Imaginea unei capitale europene care își omoară metodic locuitorii: ce nu face primăria, „rezolvă” Waze-ul by https://republica.ro/imaginea-unei-capitale-europene-care-isi-omoara-metodic-locuitorii-ce-nu-face-primaria-zrezolva-waze-ul [Corola-blog/BlogPost/339220_a_340549]
-
2) Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICA LENA Dragi copii vouă vi se adresează această poveste precum și întreaga carte pe care am scris- o cu foarte mare plăcere. Pe o străduță dintr- un oraș provincial locuia bunica Lena, o bătrânică tare simpatică, dar și foarte aspră atunci când era nevoie. Din păcate, căsuța ei nu răsuna de râsetele copiilor pentru că nepoții erau deja mari și locuiau cu părinții într- un alt oraș
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1451483580.html [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
crescut mușchi de la umezeală și îi spun lui Pablo să mergem cu grija.El m-a lua de mână și m-a ajuta să trec.Mai aveam puțin până ieșeam de pe acoperișul din grădina și apoi o puteam lua pe străduțe,până la docuri.Luna se uită la noi și ne făcea calea mai luminată ca să vedem pe unde mergem.Amandoi zâmbeam ca niște învingători pe câmpul de luptă,simtindu-ne inimile pulsând în gâtul uscat.Dar când să pășesc pe o
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493893921.html [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]