1,312 matches
-
Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre, un caier au furat din miez de noapte, fir lung au tors și împletind în șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În suflet ți-au sădit piersici în floare și-au cuibărit în ei un pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind buimac cum din nimic știi să ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre,un caier au furat din miez de noapte,fir lung au tors și împletind în șoaptedin stele-au strâns puțină strălucire.În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde,dar și mister dintr-un străfund de lac,drept gene sunt doi fluturi ce-și desfacaripile cu gesturi tremurânde.În suflet ți-au sădit piersici în floareși-au cuibărit în ei un pitpalacce cântă ne-ncetat, privind buimaccum din nimic știi să ... XXIV. FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT, de Elena
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n străfunduri adânci, diadema de melci sidefii cu iubire să-i așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
puțin explorate. Neliniști Cum să te resping, inima, Jertfă cenușiului searbăd Al zbaterii de fiecare zi! Cum să te resping, inima, Când A FI e mereu mai mult Mereu altceva decât el însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă semne și participă prin determinări la conexiuni din zona intelectului și a reflexiei dintre subiect și obiect, cu instituiri și clarificări analitice și sintetice. Alături de aceste „semne”, deseori diminesiunea poematicului s-a manifestat la suprafață, dar din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n străfunduri adânci, diadema de melci sidefii cu iubire să-i așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri gingașe făptura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
puțin explorate. Neliniști Cum să te resping, inima, Jertfă cenușiului searbăd Al zbaterii de fiecare zi! Cum să te resping, inima, Când A FI e mereu mai mult Mereu altceva decât el însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În așteptarea ispititorului, A aflării pietrei filosofale a Poetului! Cum să te resping, inima, Tăcerea precuvintelor mele, Eu-non-eu! Cum să te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă semne și participă prin determinări la conexiuni din zona intelectului și a reflexiei dintre subiect și obiect, cu instituiri și clarificări analitice și sintetice. Alături de aceste „semne”, deseori diminesiunea poematicului s-a manifestat la suprafață, dar din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doar că un spirit ironic e cel la care prefăcătoria nu atinge niciodată pragul ipocriziei, deosebirea fiind cea dintre mascarada ce nu depășește suprafața ființei unui om și pervertirea care îl molipsește cu totul. Și, pentru că e deformat pînă în străfunduri, ipocritul ajunge să se prefacă chiar și față de el însuși, caz în care ironia, pierzîndu-și condiția detașării, încetează să mai fie ironie. A patra trăsătură a ironiei este amuzamentul. Ironicul e omul căruia amuzamentul pe care îl trăiește în fața vanității
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
în trup, în mîinile ei minunate. Acum cîteva săptămîni, am văzut spectacolul lui Horațiu Mălăele cu Revizorul de la Teatrul de Comedie. M-a frapat muzica. Extrem de dramatică, de tulburătoare, un comentariu bizar de sunete de clopote, de sunete venite din străfunduri de lume, de ființă. Cu totul altceva decît a compus vreodată Dorina Crișan Rusu. Mi s-a părut că pleacă pe un alt drum, că a găsit alte surse care să o inspire altfel, cu totul altfel. Cînd scriu aceste
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
oamenii aveau o biserica nouă și încăpătoare. Astăzi sunt din ce în ce mai puțini oamenii care-și mai amintesc această tragedie. Ar fi un mare păcat să lăsăm să cadă sub pecețile uitării această întâmplare care a atins fibra cea mai sensibilă din străfundul inimilor omenești, motiv pentru care am așternut cu emoție aceste rânduri. închinându-le și lor un gând, ne vom petrece Sfintele Sărbători ca în toți anii în pace și liniște, rugându-ne ca Cel de Sus să ne ferească de
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
pe cea mai liniștită vreme, cănd pescărușii par cloști ațipite în nisip, el scârțâie și trozneste, mărturisind ruperea de la sine a vreunui lanț, cădere de burlane, plesnituri de pereți, scrâșnete în magazii, suspecte scâncete ale punții, gemete ale ancorei, în străfunduri. Și pretutindeni, invincibil, aproape sonor, mirosul de lucru vechi, statut, pătruns în ficare atom al covertei și pe care cea mai slabă pala de vânt îl răspândește până la Yalta. În această piesă de muzeu, pe care nici un muzeu nu s-
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
în cele din urmă, e un semnal că ne apropiem de sfîrșitul unei epoci. Aceea a lui merge și așa care, după '90, s-a metamorfozat în se poate și mai prost, paralelă cu o deloc întîmplătoare agitare pînă în străfunduri a naționalismului la scenă deschisă. Ceea ce nu înseamnă însă că acest contract cu Renault, în care, francezii, prudenți, vor introduce schimbări, puțin cîte puțin, la "Dacia", inclusiv lansarea în producție a unei alte "Dacii", adică a unui Renault rebotezat și
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
pînă la noi. Și, de aceea, poate că tot Styxul e. Orișiunde nu știm, putem presupune. Iar acolo unde știm - interpretăm. 3. Anamorfoze În toate cazurile de mai sus, efectul e tragi-comic, deci frizează abisalul. Căci oglinzile sînt căi către străfunduri. Ale sinelui, sau ale celuilalt, sau ale lumii. Mai ales cînd sînt convexe, cum e cea - celebră - a lui Parmigianino, cel ce ne privește din vitrina de la Kunsthistorisches Museum, ca Meduza de pe scutul lui Perseu. Ne privește pe noi astfel
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
în 1936, autorul Tezelor și antitezelor admitea valoarea istorică a "efortului Junimii de a limpezi, de a organiza și de a înfrumuseța" o literatură grevată de "verbozitatea metisă"și de "mahalagism cultural". Dar îi reproșa "sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice". Tema camilpetresciană va fi energic conotată ideologic în generația '30, cînd Mircea Eliade, de pildă, redescoperea vigoarea primară și magică a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
meu, nepotul meu și încă prieteni, rude. Și tinerii cu care lucrez. Trecutul există selectat de memoria mea, un personaj voluntar și independent. Dar am atîta bucurie de a trăi în prezent și, mai ales, atîta speranța pentru viitor! În străfundul meu nu am pierdut niciodată speranța. A fost acolo un fel de sîmbure tare care n-a lăsat să se prăbușească imperiul meu.
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Trebuie o ăncăpătânare de citadin, cum ar fi spus Rilke - si Nichita Stănescu este un astfel de citadin - pentru a ăndrăzni să scrii ăntr-un vers că "existența nu există" ori să pretinzi că după "legea acestui pământ" afirmă că "an străfundul fiecărui lucru nu există până la urmă decât un cuvant" (Foamea de cuvinte). Ca an ceartă medievală dintre "realiști" și "nominaliști", autorul Necuvintelor caută mai multă realitate an numele lucrurilor decât an substanță lor. Dar ce fel de substanță aveau oare
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
metaforă fortuita), m-am gândit la morții de la Canal, la elitele distruse an ănchisorile dictaturii, la ăncercările, ăntr-o țară ferecata an lanțuri, de distrugere a minților luminate, de schingiuire a caracterelor, de pritocire a valorilor, pentru a se cobora an străfundul social competența, cinstea, rigoarea, inteligență subtilă și a se ăncuraja ridicarea deasupra a prostiei, nepriceperii, incorectitudinii, delăsării mai usor manevrabile și de năimit. Iar treptat - an zece ani doar, ansa bine programați -, completă disoluție a unui sistem de valori, care
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
imperiului, consolidarea ordinii imperiale, preîntâmpinarea unor evenimente grave, crize economice și războaie civile, deci păstrarea și exercitarea puterii. Nimic nou, am putea spune la prima vedere. Deloc întâmplător, George Maior, face spre finalul eseului o trecere din viitor direct în străfundurile istoriei, la Tucidide, Machiavelli și Clausewitz, subliniind nevoia de gândire realistă, cea a realpolitik-ului. Acest mod de acțiune, care pentru cei neinițiați poate suna dur, dar care pentru un bine comun, împinge spre lucruri care trebuie făcute, chiar dacă uneori sunt
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
de păr”. Și o idee interesantă a lui Camil Petrescu, fan al colonelului. O găsesc în Istoria critică, cu care confrunt. Stilistica junimistă, maioresciană, care s-a impus, s-a făcut cu „o sacrificare a autenticului și a pateticului, a străfundurilor psihologice aproape dureroase”. Sacrificând toate astea, după cum și mahalagismul, cu culorile lui, Maiorescu ne-a pus în ordine, dar ne-a și împuținat.. „De unde a luat Adam și Eva ac și ață de-a cusut frunzele de măslin, în vreme ce atunci
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
retorică super eficientă care presupune uneori chiar și împletiri paradoxale ale unor strategii ale absenței (păcătosul trebuie să aibă impresia că vorbește cu sine, că nu e auzit de celălalt, pentru a putea mărturisi ceea ce altminteri greu ar putea părăsi străfundurile unei conștiințe) cu acelea ale unei prezențe intense (a celui care te asculta cu maximum de interes și te înțelege). Metaforele pe care le folosește Delumeau sînt asociate cu cele două imagini, ale medicului și părintelui, dar citînd diversele extrase
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
organic la ființă umană, se va transforma într-o "life-giving radiation", o radiație dătătoare de viață. Democrația este "singura speranța pentru omenire" dar ea "poate avea un impact benefic asupra noastra numai în cazul în care va găsi ecou în străfundurile ființei noastre. Și dacă parte din acea ființă o constituie experiență transcendentei în cel mai larg sens al cuvîntului, adică, respectul omului pentru ceea ce-l transcende, fără de care n-ar putea exista și a cărei parte componentă este, atunci democrația
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
c-au fost altele decât cele care i-au dus, în cele din urmă, pe paginile întâi ale ziarelor. Dar S.R.I.-ul e dator să intre în legalitate. Evident, nu se va întâmpla nimic din toate acestea. Instituție opacă până-n străfunduri, Servicul Român de Informații cultivă în continuare un aer misterios. Sigur că șefii de azi știu ei ce știu. Sigur că prin dosarele bine păstrate în fișete îi controlează pe mulți dintre cei care-ar trebui, în mod normal, să
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Maniu, poezia cu temă religioasă a contemporanului nostru se îneacă în erezie și mai cu seamă în predominarea vieții carnale, într-un materialism temperamental. Compensator, acesta din urmă accede la frenezie, la un soi de iluminare dionisiacă, ce, poate din străfunduri tracice, se conectează la o mitologie primară a terestrității exaltate. Într-un chip mai curînd superstițios decît în temeiul unei credințe articulate, subiectul asociază orgiastica-i stare, transa incendiară, cu puterea zeiească și - cît de grăitor! - cu sîngele zeiesc: " Fericirea
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]