119,398 matches
-
pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a Sa. Și ca văzând noi toate acestea, să ne minunăm de câtă avere a făcut poporul român din Basarabia (și din alte locuri străine, unde l-a prins vremurile) din talantul cel propăvăduit în Evanghelia Duminicii a 16-a după Rusalii, talant pilduitor dat în taină creștinului, spre a-l înmulți în folosul său și al Cetății căreia îi aparține. Eu, fericitul beneficiar al
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire sufletească și trudă trupească
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
române din aceste biserici. Dar chiar și-așa, limba rugăciunii, oricare ar fi ea, e pe înțelesul lui Dumnezeu! Și că, la o adică, Tatăl Ceresc știe numaidecât să tălmăcească orice grai silnic, în graiul inimii neamului silit la rostire străină. Dumnezeu prefigurează ruga creștinului în bătăile inimii atunci când rugătorul privește icoana. Poate că tocmai această închinare în graiul inimii, rostire care nu poate fi decât în limba neamului, va fi contribuit la păstrarea limbii române în Basarabia, în cele aproape
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
sexuală a conferențiarului de care se îndrăgostise lulea, mai ales că multe examene depindeau, în general, de acesta. Cum era monitorizată de securitate în relația cu sirianul, se știa tot ce făcea în facultate și, neprezentând rapoartele lunare despre studenții străini, fata a fost dată în vileag la rectorat printr-o sesizare anonimă că întreține relații sexuale cu un conferențiar al facultății, ca apoi, după ample anchete și investigații, să vină și eliminarea sa de la examenul de stat, cu toate că a reușit
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
să fi descoperit în tine un discret și bun ascultător...? Boris David: Da, știam să ascult și cu timpul, nu numai că l-am admirat, pur și simplu l-am adulat. Îl consideram genial, judecând după cum se descurca, de la limbi străine, la matematică. Un erudit în adevăratul sens al cuvântului, lucru neobișnuit pentru un adolescent. Am început să scriu și eu versuri, pentru mine, doar pentru mine, dar nici nu mi-a trecut prin cap că aș putea să i le
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRAURII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GRAURII Ia te uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți În pădurea rămuroasă Uluiți de frumuseți. Le-a fost dor, iar bucuria E prea mare, că se-ntrec Să îmbrace-n
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1423906693.html [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]
-
XXVI. CHEMARE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015. Aruncă harponul în mare, În marea speranței din noi, Sirena ne cântă -o chemare, Pe colțul de inimă -nmoi; Topește ghețarul de soare, La marginea marii străini, Și lasă pescărușul să zboare, În dreptul oricărei lumini. În noaptea polară cu stele, Acolo, sub cercul polar... De sfere ce intră sub piele Dorința se stinge stelar. Citește mai mult Aruncă harponul în mare,În marea speranței din noi,Sirena
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
polar... De sfere ce intră sub piele Dorința se stinge stelar. Citește mai mult Aruncă harponul în mare,În marea speranței din noi,Sirena ne cântă -o chemare,Pe colțul de inimă -nmoi;Topește ghețarul de soare,La marginea marii străini,Și lasă pescărușul să zboare,În dreptul oricărei lumini.În noaptea polară cu stele,Acolo, sub cercul polar...De sfere ce intră sub pieleDorința se stinge stelar.... XXVII. AZI SUNTEM NOI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1788 din 23
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Național Român s-au pronunțat după îndelungate dezbateri pentru crearea cadrului juridic care să consfințească prin lege înfăptuirea actului de „naționalizare” a bunurilor și a bogățiilor naturale ale subsolului, aflate în prezent în patrimoniul marilor societăți miniere finanțate de capitalul străin și transformarea acestora în Societăți anonime Române, cu capital și conducere majoritar românească. La 7 decembrie 1918, prin J.C.M. nr. 1064 se dispune trecerea minelor de cărbune din Valea Jiului în administrarea statului român. Ca urmare, singura mină aparținând statului ungar
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial imaterial al umanității. Această manifestație folclorica are o lungă tradiție orală, este un riț real, care oferă participanților sentimentul de unicitate. Festivitățile se derulează în
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carnavalul_din_binche.html [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Theodoru, România, Românii și Comunismul. Un răspuns documentat la o provocare antiromânească. Ed. Lucman, 2009, p. 7) Trebuie, ca românii care, cu adevărat respectă fenomenul românesc în unicitatea lui ortodoxă să fie demni în a demasca manipularea, să deconspire grupurile străine sau iudele vândute, renegate, străine interesului nostru național, să respingă vehement falsurile istorice care ni se impun ca realitate obligatorie din partea marii Oculte: „Nu mai este astăzi un secret că doctrina comunistă își are originea la Marx, evreu din Germania
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Un răspuns documentat la o provocare antiromânească. Ed. Lucman, 2009, p. 7) Trebuie, ca românii care, cu adevărat respectă fenomenul românesc în unicitatea lui ortodoxă să fie demni în a demasca manipularea, să deconspire grupurile străine sau iudele vândute, renegate, străine interesului nostru național, să respingă vehement falsurile istorice care ni se impun ca realitate obligatorie din partea marii Oculte: „Nu mai este astăzi un secret că doctrina comunistă își are originea la Marx, evreu din Germania. Că zisa Marea Revoluție din
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
tuturor românilor. După Împlinire însă, visul Miresei a rămas doar o amăruie închipuire, nelăsând loc nici bucuriei, nici măreției. După numai 15 ani de la Unire, Părintele Vasile Țepordei, unul dintre Luminătorii Basarabiei, constata cu amărăciune: „Basarabia este cu mult mai străină sufletește decât în 1918. Datorită jocului politic..., și altor cauze, generația Unirii s-a dovedit după Unire, inconsistentă sufletește, etic și patriotic, instabilă politic, neomogenă și șubredă, în activitatea și comportarea ei publică, politică, socială, culturală. N-a rezistat gloriei
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
atâtea amintiri. Niciodată nu am văzut-o cu ochii cu care o văd acum, niciodată nu am iubit-o cum o iubesc acum, când am părăsit-o. E impresionant cum acasă, oamenii, care la urcarea în tren îți sunt total străini, ajung în final să iți vorbească și să îți pară atât de apropiați. După acest drum epuizant, suportat grație frumuseții peisajului și nerăbdării de a ajunge într-un loc care ma chema cu insistență, ajung la destinație, cobor din tren
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
ce-a urmat Revoluției, câd au furat totul fără scrupule), ce fac ei, de ce nu salvează țara ?... pe cartea lor de identitate scrie “ROMÂN”, dar au grijă să vândă și să distrugă totul, să-și pună bani albi (în bănci străine) pentru zile negre. Unde este Concordia acestui popor, ce credeți că veți reuși cu astfel de tertipuri?... să ne îmbrobodiți!... Boc, Băsescu și toți care ne conduc sunt o apă și un pământ, nu au grijă de cei care i-
CINISM ŞI PERVERSITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cinism_si_perversitate_marin_voican_ghioroiu_1328509016.html [Corola-blog/BlogPost/346662_a_347991]
-
o mare lecție de impostură națională, probabil că un studiu ar scoate la iveală că nimeni nu mai știe nimic din ce ar fi trebuit să acumuleze. Dincolo de glumă, i-am apreciat tot timpul pe cei pasionați să învețe limbi străine sau clasice, în general, iar despre latină cred că e un exercițiu bun în primul rând de gramatică. Pentru că dacă înveți să împarți sintactic o frază în latină, să o faci în română e o joacă. Ce ne facem, însă
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
culori ascunde zborul, Nici că pot, eu nu știam, După soare, s-ascund norul. De la fluturii de-o zi Învățat-am să trăiesc Toată fericirea astăzi, Chiar de-ar fi s-o risipesc. Dacă nu te-aș fi-ntâlnit, Pribegeam cărări străine, Iar albastrul infinit Nu-l gustam fără de tine. Nici candoarea din culoare, Nici din visul împlinit, Nu știam ce-nseamnă floare, Dacă nu te-aș fi-ntâlnit. Referință Bibliografică: DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1477948946.html [Corola-blog/BlogPost/370704_a_372033]
-
dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu (“frate”, întru etnicitate și credință), mort pe meleaguri străine, și a cărui “umbră” o caută protagoniștii, soții Tiberiu și Minodora Chendea, nu este o victimă a pomenitei globalizări, ci dimpotrivă: el a părăsit, cândva, demult, România, o societate închisă, opresivă, pe atunci, s-a stabilit în Suedia, mai întâi
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Acesta este, fără îndoială, motivul pentru care am devenit scriitoare... Toate cărțile mele, după cum îmi dau seama acum, uitându-mă înapoi, sunt despre femei care caută să-și însușească ținuturi și culturi care, într-un fel sau altul, le sunt străine. Iar în <Poarta coliviei> ambele eroine, Elizabeth, cea din prezent, și Celia, cea din trecut, fac și ele exact același lucru care m-a fascinat timp de atâta vreme.”(Katie Hickman) O poveste care împletește trecutul cu prezentul, „Poarta coliviei
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
rostul liniștii: era o unealtă ce trebuia folosită, un șiretlic de vânătoare, ca toate celelalte. Safiye își strânse blana în jurul corpului și se întoarse din nou spre priveliștea familiara a Cornului de Aur. Pe malul îndepărtat, se înălțau depozitele negustorilor străini, iar dincolo de ele, cunoscutul Turn al Galatei. În dreapta turnului, zidurile enclavei străine se deschideau spre un teren deschis și spre casele ambasadorilor, înconjurate de vița-de-vie. În spatele lor, soarele se înălțase destul de mult, acum. Dincolo de Galata și spre dreapta, se întindea
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
ca toate celelalte. Safiye își strânse blana în jurul corpului și se întoarse din nou spre priveliștea familiara a Cornului de Aur. Pe malul îndepărtat, se înălțau depozitele negustorilor străini, iar dincolo de ele, cunoscutul Turn al Galatei. În dreapta turnului, zidurile enclavei străine se deschideau spre un teren deschis și spre casele ambasadorilor, înconjurate de vița-de-vie. În spatele lor, soarele se înălțase destul de mult, acum. Dincolo de Galata și spre dreapta, se întindea Bosforul, pe ale cărui maluri estice, încă în umbră, începea pădurea verde
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
sub stelele noastre”, cum zicea poetul luminii, filozoful din Lancrăm de „La curțile dorului”, aș începe acest dialog cu profesorul emerit, Smaranda Livescu, printr-o tentativă de cunoaștere a unei personalități complexe, care gândește și vorbește în peste zece limbi străine, pe care le cercetează și le studiază cu un puternic și neliniștit flux de gândire trăită. Viața sa a fost ca un zbor de taină, ce ar trebui să-l descifrăm. Dar să o luăm de la cel mai înalt nivel
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân. Limba doinelor de jale și azi plănge îngrădită, De cuvinte noi străine ce purced să amărască Graiul dulce mioritic și cu slova grav știrbită În primejdie se află, dulcea limbă românească... Referință Bibliografică: Limba românilor / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1472657782.html [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
fost cuprinsă de episcopul Filotei, care la alegerea Domnului, contravine îndemnurilor date de P. S. Calinic, în programul celor 4 puncte: autonomia și neutralitatea teritoriului moldo-român; Unirea țărilor Române și Moldovei într-un singur stat și sub un singur guvern. Prinț străin, guvern constituțional reprezentativ și o singură adunare obștească. În Moldova exprimarea Divanului s-a făcut în 5 puncte și adăugate celor 4 ale Vlaho-muntenilor, au fost semnate, întocmind raportul Comisiei comisarilor, care l-a înmânat Conferinței de la Paris. După tergiversări
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]