144 matches
-
viață și de moarte - în care, cel mai tulburător mi se pare a fi raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin' să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
înzăpezit al anului 2004, chitară lui Gil Ioniță a tăcut. De atunci, prietenii ei o recheamă, fie la Festivalul folk național cu tradiție de la Onești, fie pretutindeni, pe scenele din țară, unde flacăra muzicii și a poeziei se reaprinde uneori, străluminând cerului pe care ard steaua lui Gil Ioniță, steaua Tatianei Stepa, a lui Florian Pitiș, Adrian Păunescu Grigore Vieru și a altor trubaduri de altădată care, de decenii au dăruit românilor balsamul muzicii și al poeziei. Gil Ioniță, textier, compozitor
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gil_ionita_chitara_a_tacut_aurel_v_zgheran_1388352118.html [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului La steaua-Ți care n-a apus E-o tot mai scurtă cale, Lumina Ți se-ntoarce sus La zorile-Ți astrale... De ani-lumină pe pământ Străluminând, se-ntoarnă În Cerul Tău ca din cuvânt Cuvântul să Ți-l cearnă... Nu e icoană în altar Să nu Te însemneze Și-a Ta lumină ca un far În veci să luminzeze. De dorul Tău durând în veci O lume
LA STEAUA-ŢI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_ti_romeo_tarhon_1389823178.html [Corola-blog/BlogPost/363749_a_365078]
-
ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un ochi de timp. Câte clipe nebune foșnesc la frângere de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată-mi drumul, iubite, sufletul înnoptat de îndoieli străluminează-l! Citește mai mult Tot mai departe rătăcești,tot mai aprope tăcerea cade...Un gând nerostit se sparge,eres în unda de cleștar.Voit a fost că tu să fiio ultimă dezlegarecând spinii germineazăpe tălpile căutărilor.Pygmalion, imi zămislesc iubireadin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de interese în legătură cu faptul divers al zilei, îndelung dezbătut, iute, de dragul senzaționalului în principal, cel mai laborios, de către jurnalistul Cătălin Tolontan, adesea foarte eficient în îmbrăcarea anchetelor cu veșmintele fabulației: Hexi Pharma. Să fim, dacă putem fi, calmi! Adevărul va strălumina! O doctoriță de așa anvergură profesională și umană, atât de cumsecade, cum este prof. univ. dr. Monica Pop n-a făcut niciodată netrebnicii din care să se descopere o dublă personalitate, iar dacă ei, neamul românesc are a-i restitui
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
lumină și o speranță a noastră! Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare va readuce împlinirea îndelung așteptată, până la capătul puterilor așteptată de neamul românesc: Coroana dată jos, sub regimuri cumplite. Într-o zi, Coroana va fi repusă pe Stema României și va strălumina iar fruntea unsă de Dumnezeu spre a ne călăuzi, din urmaș în urmaș. Alături de Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Principesa noastră își pune propriile puteri, ființa și inima, pentru ca țara să nu-și mai piardă niciodată nădejdea. Primăvara însăși
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, care vehiculează, înnobilează și străluminează toate efemerele noastre întreprinderi. Și tot Iubirea este cea care a încolțit între gândurile și străduințele Ninei Ceranu, făcând să se nască, în forma nemuritoare a cărții, antologia eseistică de astăzi, naștere la care , iată, suntem noi înșine mărturisitori, în
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1476304239.html [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
văzduhul cu înalt: TVH. Această televiziune e un cuib cu păsări care cântă, o boltă cu pandantivi ornați, ai celor patru zări etnofolclorice românești, un amvon laic și sacru, ceremonios și solemn, al galei folclorului românesc, un nimb alinător ce străluminează, odihnește și bucură iubitorii frumosului și armoniei. Această televiziune așterne în fața pașilor banchize de flori de câmp, văpăi albastre de râuri, larga și melancolica deltă cu pajiști acvatice de nuferi, vasta, frământata pânză bleumarin a Mării Negre, răcoarea umbrei crestelor de
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un ochi de timp. Câte clipe nebune foșnesc la frângere de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată-mi drumul, iubite, sufletul înnoptat de îndoieli străluminează-l! Referință Bibliografică: Arată-mi drumul, iubite / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1477557710.html [Corola-blog/BlogPost/366420_a_367749]
-
și bunicului, starea atinsă la rândul său de către autor devine un loc comun și pentru urmași: „voi călători liniștit/dincolo de ani până când/fiul meu va trece prin mine”. Firul călăuzitor al scriiturii de față este unul profund creștin, un creștinism străluminat de puterea credinței de a schimba fața / aparența lucrurilor: „Suferința atârnă în mine ca un tablou”. Moartea nu mai este un schelet hâd cu coasa în spate, ci, într-o inedită reiterare a motivului eros-thanatos, este o femeie rezemată de
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437490154.html [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
toți pomii - combinații de galben, roșu, portocaliu, ruginiu, bordo, sau argintiu, multe din ele tivite cu nuanțe mai deschise (ori mai închise). Acum frunzele conferă spațialitate coroanei, evadând din monotonia de verde prăfuit al sezonului cald. Pomii par în flăcări, străluminați din interiorul coroanei. Cu greu îți iei ochii de la ei. Păcat că spectacolul nu ține mai multă vreme!... Soarele, la rândul lui, ne oferă cu tot mai multă zgârcenie căldura cu care ne-a răsfățat în vară. Obosit parcă, el
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 by http://confluente.ro/Intrebarile_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
de izbânzi și neizbânzi artistice rămâne a fi cel mai adesea anonimă! O personalitate, cunoscută de această dată, de la care se știe cu amănunt de unde vin păsările cântecului, încotro zboară, ce aripi le urcă melodiile, ce fâșii de soare le străluminează pasul pe calea undelor, e Titus Andrei. Ca să judecăm cine este Titus Andrei, începem prin a judeca ce e radioul: radioul nu e instituție, e univers. Prin radio pleacă în eter unde de viață. Acestea, ca produs ultim al trudei
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414428637.html [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
corolarul ei de minuni și minciuni. Credeam în oameni. Credeam în zâmbet și-n lumină. Credeam că tot ce zboarăse mănâncă... Serile, când „se dădea”, de pildă, „Cerbul Carpatin”, ele erau un balsam de suflet și mă simțeam înălțându-mă, străluminat de clipă și de fiorii artei adevărate. Prima ediție a „Cerbului” a fost în incinta Teatrului dramatic din Brașov. Totul era sub directoratul marelui Tudor Vornicu și al lui Ilie Mănescu. Fantastica orchestră a Festivalului era sub bagheta lui Sile
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1474274298.html [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
ar trebui să fie, uimirea că prin ceea ce apare se vede o țesătură de tâlcuri, și cea când descoperă că el este o parte, un fir de nisip și de gând, din cosmos, că în acest firav bob de rouă, străluminat de simțire și gând, se reflectă întregul cer. Aceasta este faza superioară în care uimirea îl așază în centrul lumii și în jurul sinelui său lumea începe să se ordoneze. Nimic din Craiova nu-i rămâne copilului V. G. Paleolog nepipăit
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Petrovici s-a născut într-o familie de cazaci analfabeți, a fost autodidact, a început de timpuriu să scrie povestiri "în stilul lui Gorki". A urmat cursurile Institutului de Literatură din Moscova, în timpul războiului a fost corespondent militar. A fost străluminat de ideea de a scrie un roman despre un tanchist, erou al Uniunii Sovietice, care se întoarce de pe front în satul căzăcesc natal. Și hotărăște să construiască în colhoz, pe un șantier de voluntari entuziaști, o centrală hidroelectrică. Babaevski nu
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
să se hrănească. În momentul În care se conectează poate simți fluidul aducător de viață inundîndu-i cipurile. Formează un număr de departe și sevele Îi permit să-și vadă mesajele din inbox. Fosta soție, agentul, avocatul, Ivan. Felurite icon-uri străluminează ecranul, e-mailul Îl Îmbie să-și mărească penisul, să-și umfle sînii, să-și reînnoiască ipoteca pe casă. Totul este În regulă În lumea largă. Trec pe lîngă el vampiri flămînzi, la ananghie, pizmași. Să treacă! Mai are o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sale, Încă ar mai putea să-l Înfrîngă pe Diavol. Pe atunci nu-i păsa de bani sau de confort și nici măcar de companie: era pus În mișcare de ceva uimitor și divin. În deșert, Întreaga sa ființă a fost străluminată de cunoașterea legăturii lui cu universul. Așa trebuie să se fi simțit sfinții din pustie, chinuiți de soarele arzător, aproape morți de frig noaptea, și totuși inundați de extazul sfîntului spirit. Și el a stat treaz multe nopți În insomnia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de cunoașterea legăturii lui cu universul. Așa trebuie să se fi simțit sfinții din pustie, chinuiți de soarele arzător, aproape morți de frig noaptea, și totuși inundați de extazul sfîntului spirit. Și el a stat treaz multe nopți În insomnia străluminată de neoane a orașului, În care noaptea albă este certificată și mandatată comercial. Dar noaptea albă ale eroilor boemi era altceva: era o lucrare spirituală, era schimbul de noapte; ei rămîneau treji pentru ca demonul care bîntuie lumea să nu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În partea opusă, silueta masivă și Înaltă a Bisericii San Luca și crucea de pe cupolă desenată limpede pe cerul de un albastru profund. O luă pe Calle di Fabrini și ieși direct În piața largă, deschisă, a Bazilicii San Marco, străluminată de aurul cupolelor largi, bizantine. Fusese Însetat de această priveliște. I se părea, și acum, că din acest loc iese undeva În larg, și asta nu numai datorită mării care Începea, clipocind, la picioarele Palatului Dogilor sau a campanilului sobru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o perspectivă cu totul nebănuită asupra eului și a lumii. Indecizia și nesiguranța au devenit prisme de refracție a unor niveluri transfinite de realitate, viziune transdisciplinară. Umbra de îngândurare și de indefinit, care înainte colora doar afectiv poezia sa, acum străluminează cele mai nepătrunse profunzimi ontologice. Ritmurile, altădată ușor cantabile și cu o aură de romantism sentimental, se ascund în adâncul textelor, capătă ceva obsesiv, de cadență primordială, de mantră budistă prin care, vorba poetului, "vreme trece, vreme vine". E o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
l-a ascultat a trebuit să mărturisească că rostirea lui a fost unul din momentele cele mai însemnate ale serbărei. Unde se descrie mai bine eroismul lui Ștefan decit în acest necrolog eminent: "Ca fulgerul de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proiectau noile experimente prin care se urmărea să se pătrundă încă mai adînc în tainele naturii decît reușiseră predecesorii (Bacon 2008: 487). Romanticii au preluat aceste idei, aplicîndu-le "laboratorului" lăuntric al creativității umane, omul devenind el însuși "lampa" poetică ce străluminează misterele creației și ale creativității. John Richmond a oferit o evaluare similară a importanței lui Chatterton în istoria literaturii: Nici un poet - nici măcar Coleridge - nu a fost vreodată atît de îmbibat cu spirit romantic; [...] trebuie să îl recunoaștem pe Chatterton ca
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ceva mai limpede și mai categoric pentru a înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin partea cea mai înaltă, care e din creație însuși chipul lui Dumnezeu? Străluminat de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fața acestui sfânt, înclinată ușor spre umărul drept, o față în care amestecul de bărbăție și de feminitate vibrează întrun echivoc straniu de lumini și umbre. Expresia n-are nimic din gravitatea austeră a icoanelor cunoscute ale sfântului; dimpotrivă, e străluminată de un zâmbet de tinerețe eternă, un zâmbet care lucește din ochii misterioși, din umerii fin strălucitori ai obrajilor și din arcuirea largă a buzelor tăioase și strînse. E zâmbetul enigmatic al Giocondei, adâncit aici într-o taină și mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
penal, urcând clandestin pe punte și scotocind prin toate ungherele, ca un apucat, după urmele depărtării ce armase corabia. Abia pe punte propria-i insignifianță devenea strivitor de palpabilă. Ce s-ar fi întâmplat în sala tribunalului din Roma dacă, străluminat de-o inspirație rarisimă, avocatul italian al apărării s-ar fi ridicat, sigur pe el, și-ar fi rostit cu glasul lui Giordano Bruno un adevăr incomprehensibil epocii lui: "Onorată instanță, avem de-a face cu recidiva unui hoț de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]