7,303 matches
-
și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și cuvântul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1427698093.html [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
În fond, cine-și poate construi amăgiri sau păreri de sine sau merite pe faptul de a respira. Faptul chemării mele la preoție este, cred, răsplata dată de Dumnezeu părinților mei pentru credința statornică și vie a lor și a strămoșilor mei. Apoi, m-a învrednicit Dumnezeu să mă întâlnesc în viața mea, începând cu perioada studiilor și continuând cu perioada carierei mele universitare și a activității bisericești, cu nenumărate personalități, de la care am rămas cu multe învățăminte, uneori la nivel
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
un succesor al localității tracice Kruni (care în limba greacă însemna "izvoare") și al orașului grecesc antic Dionyssopolis, nume dat după cel al zeului Dionyssos. Încă de pe timpul luptelor dintre Cezar și Pompei, acest teritoriu a fost administrat și de strămoși ai noștri, conduși de Burebista. L-a vizitat chiar și poetul Ovidius în drumul său de exil spre Tomis (Constanța de astăzi), scriind despre el: „O, oraș al pietrelor albe, îți venerez frumusețea”. Cadrilaterul a aparținut României în mai multe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
În România sunt două mari subclase în stratul social denumit de români drept "țigani". Primii sunt țiganii care vorbesc limba români și-și spun "rom", iar ceilalți sunt aceia care niciodată nu au știut limba români, ei fiind țigani, pentru că strămoșii lor au uitat limbile țărilor de proveniență din cauza îndelungatei sclavii. Romii sunt indieni, iar țiganii sunt un mixaj de greci, africani, gavaoni, sirieni, arabi, pe scurt urmașii foștilor sclavi, denumiți "țigani" în documentele medievale oficiale referitoare la sclavie. Țigan este
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
Africanii sclavi în Țările Române, nu aveau cum să vorbească limba romilor, ci limba etiopiana. Nicolae Gheorghe se face vinovat că mulți țigani kashtale au ajuns să-și însușească identitatea de romi, identitate care nu le-a aparținut poate niciodată strămoșilor lor. Romii văzând că acești kashtale nu-i ajută, au luat calea Occidentului, unde fac ce pot, unii muncesc, alții, cei mai multi cerșesc, sau fură. Este strigatul unei societăți neputincioase, iertați-ne românilor vă rugăm frumos, și dacă puteți trageți la
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
a dispărut. Și dacă a dispărut, evident că este... necunoscută. Concluzia? Românii vorbesc o limbă „carcalete”, formată din cuvinte „auzite” pe la toate neamurile care i-au „călcat”, precum și niște cuvinte pe care, nu știm unde le-au auzit. Nimic de la strămoșii lor geto-daci, nimic creat de ei. Încerc să-mi explic, cum a fost posibilă o astfel de concluzie? Adică, după retragerea aureliană, geto-dacii rămași pe teritoriile părăsite de romani, vorbeau numai limba latină, un fel de latină de baltă, pentru că
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți să vorbească numai latinește. Că era de bon ton. Ca acum când este de bon ton să vorbești englezește. Ce dacă este de baltă? Parcă latina strămoșilor noștri nu o fi fost tot de baltă? Dar eu tot nu m-am lămurit cum au intrat cuvintele străine în limba noastră. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR -3 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
În 1006, Papa Ioan al XVIII-lea a decretat 1 noiembrie ca Zi a morților. Tradiția păgâna, însă, era atît de înrădăcinată în conștiința oamenilor, încât a fost nevoie de un compromise : o sărbătoare creștină, grefata pe vechiul cult al strămoșilor. În Marea Britanie, sărbătoarea s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’E’en și de aici Halloween, sărbătoarea de sorginte americană care, în ultimii
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
surâs trecător amintindu-și cum îl inițiase printre șerpii din camera ei - creaturile îl înfricoșaseră la început dar mai apoi s-au dovedit destul de domestici. Îndoctrinându-l să creadă că tatăl lui era de fapt și de drept Zeus iar strămoșul său direct Ahile, Olimpia îl încurajase să-și urască tatăl deși asta nu putuse niciodată indiferent de umilințe. Îl iubise cu adevărat pe Filip chiar dacă de la o vârstă fragedă încă remarcase diferențele dintre el și tatăl lui, părul deschis la
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
odihna... Fraza i se rupse. Ochii i se încețoșară și-l usturară. Mintea-i culegea furtună. E aproape... E tot mai aproape! Trebuie să isprăvesc odată cu asta. După care voi fi liber să mă întâlnesc pe câmpiile Marelui Spirit cu strămoșii mei daci. Încredințat de asemenea lucru își spuse ultimul gând cu luciditate-învingătoare: A treia și ultima mea dorință este ca mâinile să-mi atârne în afara coșciugului ca să poată fi văzute de toți... Unul dintre generalii săi, surprins de aceste dorințe
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
de perplexitate pricepuse. Marele spirit a venit în persoană și te-a ridicat la ceruri! Rânjetul lui se ochea de la un kilometru în marea de fețe buhăite de vinovăție. Bucură-te de glorie eternă scumpe prietene. O meriți... Asta zic strămoșii că s-a petrecut la priveghiul lui Alexandru. Bagoas a lăsat un bilet pe masă apoi s-a risipit în noapte precum praful de pușcă. Nu l-am mai văzut de atunci. Totuși cred că știu unde se află. Pe
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
îi explică scopul vizitei noastre, iar el se preface că a înțeles spunând: „las’ că nu-i bai avem de toate și vă dăm ca să vedeți și dumneavoastră orășenii că noi la stână păstrăm sfintele obiceiuri rămase din moșii și strămoșii noștri, hă, hă, hă!” Pe mine unul, țuica, groaza, drumul și perspectivele mă aruncaseră în abulic unde și rămăsesem, destul de fericit. Cristi însă, fire profund meditativă, se joacă cu degetul printre firele de nisip de pe hârtiile întinse pe scândura pe
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
41 din 10 februarie 2011 Toate Articolele Autorului CÂT VOM MAI TOLERA Mă întreb de ani de zile Chiar nu le este rușine, Nu observă ei savanții, Românii acestei nații, Istoricii și lingviștii Că ce au lăsat părinții Moșii și strămoșii noștri Astăzi este sortit morții? Cât timp vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu intrați în panică Nici o limbă romanică Nu s-
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
mitic, Simbol pe tărâm mirific, Al bogației și al păcii, Al culturii și-al dreptății. Ce se-ntâmplă azi în școală E batjocură totală Este o absurditate În istorie, în carte. Nu trebuie să uităm Copiii să-i învățăm Că strămoșii noștrii sunt Dacii pe acest pământ. Cetăți în munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
astăzi loc în țară nu-i Și am curaj să-i spun oricui! E-o țară binecuvântată Pe culmea cea mai inaltă A bătrânilor Carpați Unde-am lăsat pe ai mei frați. E locul unde m-am născut Și sunt strămoșii mei Și unde ochii vreau să-nchid Să fiu alăturea de ei. 01 Decembrie 2010 ACROSTIH Rămân tot ce am fost O umbră pe pământ De care să se bucure Indiferent de timp Cel ce vrea să poposească Aici dacă
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
artelor, însă în această istorie lungă tendința a fost, indiferent de natura regimului politic, aceea de a lăsa o oarecare autonomie instituției care se ocupa de viața religioasă. Vreau doar să aduc în discuție exemplul Casei Bisericii, un fel de strămoș al Secretariatului de Stat pentru Culte, o instituție relativ efemeră creată în anul 1902 și desființată imediat după primul Război Mondial. Prin Casa Bisericii, guvernele respective au încercat să protejeze viața religioasă, scoțând-o de sub autoritatea unui așa-zis domeniu
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
ei au învins în lupta cu diavolul și ispitele lui. Sfinții români cu care sunt presărate aceste cărți, îți măresc curajul, fiindcă înțelegi mai bine că în lupta aceasta în războiul nevăzut dintre bine și rău s-au implicat și strămoșii neamului românesc și au reușit să iasă învingători. Ne conving de justețea cauzei lor sfinții egipteni, orientali, romani, greci, dar cei mai convingători rămân ai noștri, sfinții români. Ce exemplu mai grăitor privind tăria credinței și lupta pentru ea decât
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
partea a doua rezolvă enigma: „Sastisit de ofrandele zilnice,/ Adam sări în pântecul altei femei,/ care-l zămisli,/ la rându -i,/ după visul și asemănarea ei.” În versurile următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf” („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
cărțile sfinte, religioase menționează alcoolul sub diferte ipostaze. Redactarea acestui eseu a fost determinată de un articol științific, care stabilește prezenta alcoolului în istoria omenirii. Anterior, se admitea consumul de alcool acum 8.000 de ani, odată cu desvoltarea agriculturii Eroare ! Strămoșii omului, dar și alte animale consumau, inca acum 5 milioane de ani, cu entuziasm fructe zemoase, coapte, fermentate datorită climatului tropical și care conțin alcool în concentrații între 0,05 - 4,5 %. Acest eveniment se repetă și în zilele noastre
ALCOOLUL, INSOTITORUL FIDEL AL OMENIRII de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1452674443.html [Corola-blog/BlogPost/340331_a_341660]
-
ilustrată cu scene specifice din viața Moldovei; --câteva cărți bisericești, în care strălucește credința ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice alcătuite de pelasgi, strămoșii dacilor, numite „legile Belagine”, transmise de mii de ani prin cântec și viu grai, din generație în generație. Acest volum a circulat și s-a aplicat multă vreme, atât în Moldova cât și în Țara Românească. - După tipărirea Pravilei, activitatea
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
NE UNIM CU ȚARA!”, de-a răsunat întreagă Câmpie a Blajului, și chiar mai departe, o sintagmă ce încă mai emoționează până la lacrimi. Mulți dintre trăitorii acelor timpuri s-au grăbit să plece pentru a se uni cu moșii și strămoșii lor, că dacă ar mai trăi ...? Glasul celor o sută de mii de români, strigau la unison: ,,Vrem UNIRE!”. Extraordinară exprimare, domnule deputat: ,,Din nicio carte de istorie și din mintea niciunui român, nu ar trebui să lipsească acele pagini
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
pe farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, așa ar fi de bonton... Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Păstrați-vă moștenirea, venerați-i pe străbuni, datorită lor sunteți azi lumină și aveți un nume, o țară, un renume... Referință Bibliografică
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486067173.html [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
că, după desființarea moșierilor (...), n-a vrut să plece din Corlate, că unde să se ducă el și, mai ales, unde să-și ducă mormanele de cărți care îi umpleau locuința din satul acela de țigani, foști robi pe moșiile strămoșilor lui și între care se simțea el însuși între ai săi, neștiindu-se prea limpede dacă nu cumva era și el țigan. Politică nu făcuse niciodată. Neizbutind să-l întâlnească, îi lăsă aparatul de radio mamei sale care îi trimise
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
să simt, aproximativ la un an după plecarea din România, un soi de sete... Nu e vorba de dorul tipic, de amintiri care crează melancolii, ci de o sete organică de seva pământului unde m-am născut, pământul din care strămoșii mei și-au potolit setea veacuri și veacuri. Acest soi de sete nu are nicio legătură cu aspectul psihologic, este pur și simplu o necesitate a organismului de a-și extrage energia necesară lui, din locurile potrivite lui. Am ajuns
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
limpezi, într-un soi de viziune controlată, ca să nu folosesc termenul delir controlat, cu toate că ambele expresii pot fi valabile. Nu știu ce opinie au oamenii de știință despre astfel de situații, dar cu certitudine ele există și fără această sevă a pământului strămoșilor, trupul intră într-o anumită formă de deshidratare. Va urma Fragment din volumul “Diminețile din templul cuvintelor”, în pregătire Referință Bibliografică: Lucian DUMBRAVĂ Arta de a promova arta la cotele sublimului (I) / Gabriela Ana Balan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]