2,407 matches
-
simțualitatea singură, să se desfășoare în toate virtualitățile ei, în loc să se lase actualizată treptat de spirit, iar spiritul să nu crească treptat sub călăuzirea lui Dumnezeu, așa cum era firesc<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 12. footnote>. Deci l-a amăgit pe om atât cu pofta trupului cât și cu mândria spiritului. Dacă șarpele ar fi încurajat numai simțirea, sau dorința de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
235-236. footnote>. Chiar când păcatul se arată ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o abdicare a spiritului de la rolul lui conducător<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote>. Este adevărat că ispita spre păcat i-a venit omului din afară, dar el avea posibilitatea să-i reziste, neexistând nici o stringență; era vorba doar de ascultarea poruncii directe primite de la Dumnezeu, Care pentru neascultare îi punea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dragoste de viața de plăceri ca și când ele ar fi elemente constitutive ale vieții, a schimbat dragostea de Dumnezeu în dragoste față de materie<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Edit. Scripta, București, 1993, p. 94. footnote>. Când fac referire la urmările păcatului strămoșesc, Părinții spun că noi n-am primit (moștenit) călcarea poruncii, căci ea avându-și pricina în voia liberă, nu a primit-o nimeni în chip necesar, dar ni s-a transmis moartea, care e și necesară din pricina căderii, ea fiind
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căzut toată firea noastră omenească<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 30. footnote>. Scriitorii bisericești ai Răsăritului susțin că ce se transmite din generație în generație sunt numai urmările păcatului adamic și nu vorbesc de transmiterea păcatului strămoșesc, sau vinei pentru păcat, cum afirmă tradiția latină de la Augustin încoace. Păcatul acesta a fost unul personal a lui Adam, nu un păcat al firii omenești și nu se poate impune urmașilor săi. Este vorba de o moștenire a naturii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Alexandriei, Tâlcuire la Epistola către Romani apud Alexandros Kalomiros, op. cit., p. 99. footnote> Noi am moștenit o stare căzută de la Adam, dar noi nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu suntem vinovați de păcatul strămoșesc, dar suntem sub stăpânirea unei condiții cosmice. Consecințele neascultării primului om sunt proprii tuturor descendenților săi. Păcatul lui Adam stă la originea căderii umanității, dar după aceea, fiecare păcătuiește și individual, personal. Astfel, Adam a comis un păcat personal ce
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
răstignirea și învierea Lui, constituie momentul esențial și culminant al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor sale, a nimicit puterea păcatului și a biruit moartea, desființând astfel stavilele care, în urma păcatului strămoșesc, îl despărțeau pe om de Dumnezeu și împiedicau unirea lui deplină cu Acesta<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, p. 7. footnote>. Unind în persoana Sa, fără amestecare și fără despărțire,firea dumnezeiască cu cea omenească, Hristos a readus firea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
din partea sufletului creat, căci libertatea se află tocmai la baza chipului și a asemănării cu Dumnezeu, iar acestea au fost de la început create, și noi nu le-am pierdut cu totul niciodată. Într-adevăr, Sfântul Grigorie consideră că urmările păcatului strămoșesc sunt însemnate, dacă ne gândim la scăderile suferite în urma acestuia. Totuși, el adoptă o atitudine mult mai puțin sumbră cu privire la condiția omenească decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
să țin conversații în familie, ce nici nu atingeau importanța celor avute cu frații mei români“, adaugă Elena. Dar bănățeanca a găsit un refugiu, ce pare că i-a adus toată liniștea de care avea nevoie până la revederea cu pământul strămoșesc: amintirile. „Mă refugiam în amintiri care mi-au alimentat ani de-a rândul sufletul, până când am obținut fericirea cea adevărată, reîntâlnirea cu pământul meu“, mărturisea Elena. „Țucu-mi pământul sfânt“ Familia Elenei Santamaria provine din Banat, de pe Mureș, din zona dintre
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
4 iulie, ansamblurile „Floare Bănățeană“ (Reșița), „Kankalin“ (Ungaria), „Nuntașii Bihorului“ (Oradea), „Banatul“, „Panj Pani Kala Manch“ (India), „Doina Timișului“, „Alianza“ (Mexic) l 5 iulie, „Hora Timișului“, „Locve“ (Serbia), „Autobahn Denttet“ (Germania), Tamburașii din Cenad și ansamblul „Zora“, „Băluța“ din Olanda, „Strămoșeasca“ din Republica Moldova și „Silvana“ (Deva) l 6 iulie, orele 11-15, spectacol la Muzeul Satului; ora 19, spectacol, de încheiere. SIMONA POPOVICI „Odissea Britannica“ l Expoziție de fotografii La sfârșitul săptămânii trecute, la British Council Centre Timișoara (str. Paris nr. 1
Agenda2003-26-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281172_a_282501]
-
1920-1930, Țenchea sesiza tendința spre autoritarism, spre diminuare (sau chiar suspendare) a rolului parlamentelor și instaurarea unei ordini politice în care președintele sau suveranul să dețină controlul absolut. „Vrea națiunea română să trăiască liberă, sub semnul virtuților și al legii strămoșești, sau vrea să moară în chip mizerabil, schingiuită, desmoștenită și dezonorată? ” - se întreba Țenchea, la finalul studiului. Răspunsul vine abia peste o jumătate de veac și mai bine, când juristul își reia preocuparea pentru ordinea constituțională, stimulând, încă din primele
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
la care a contribuit Adenauer, mă pune pe gânduri. Asta este legătura în triunghi pe care o fac între răposatul patriarh care, în compromis cu „strâmbarea ortodoxiei”, dacă ne putem exprima astfel, a supraviețuit judecătorilor săi ce susțineau doctrina Bisericii Strămoșești; între el, răposatul întru Domnul, și cei doi porumbei în viață, prin care supraviețuiesc năravuri din internaționalismul demagogico-polițienesc al răposatelor întru satana RSR și RDG. și mă tem, pentru înaltul spirit european pe care ar trebui să-l aibă un
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
un nou prilej de reîmprospătare a credinței și a încrederii într-un viitor mai bun. Horia Ciocârlie, prefectul județului Timiș Dragi timișoreni, Prilej de bucurie, de bilanț și de retrospectivă întru noi înșine, Sărbătorile de iarnă sunt asociate tradițiilor creștine strămoșești și reprezintă momente de speranță pentru viitor. Fie ca Harul și Lumina Nașterii Mântuitorului să se pogoare asupra dumneavoastră și a celor dragi, iar anul 2004 să aducă sănătate, fericire, prosperitate și bucurii. Un Crăciun fericit și La Mulți Ani
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
o doză Columbia de la patefon, experiment din secolul trecut, pentru a combina timbrul de trompetă cu cântatul la vioară l un instrument hibrid, cap de fluier, trup de ocarină, unicat din zona vâlceană l un corn de văcar, un bucium strămoșesc, un tulnic din Apuseni, o drâmbă gorjenească l un instrument primitiv de suflat cu angie, străstrăstrămoșul cimpoiului, un pai de secară, altul de trestie, străbunii clarinetului; apoi intrumentul intermediar, cel cu tigvă, ancie, cu tub de lemn și cameră de
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
Bizanțului lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, care a dăruit-o ctitoriei sale de la Bistrița (Neamț). Aici, în rugăciune permanentă, a fost ascultată Maria Enescu și a avut un fiu plin de har, George; aici s-a convertit la credința strămoșească Emilia, soția preotului Iraclie Porumbescu, și i s-a ascultat rugăciunea și a născut un prunc, pe Ciprian, celebru ca și George Enescu. Doisprezece ani a stat Fecioara Maria la Templul din Ierusalim, unde era bucuria tuturor la învățătură, în
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfințească și să binecuvânteze bucatele din coșul pascal. În fața fiecărui gospodar se află pregătit un astfel de coș, după orânduiala strămoșească. În coșul acoperit cu un șervet țesut cu model specific zonei sunt așezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: semințe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de 50 de ani, vorbesc limba maternă curent, dar majoritatea celor între 25 și 50 de ani este însă doar vorbitor pasiv, cu vocabular limitat și cu cunoștințe de gramatică sumare. Singura universitate în Grecia unde aromânii pot vorbi limba strămoșească - și acolo însă într-un cadru cu caracter limitat - se află la Salo-nic. În Albania și Macedonia, limba română nu este limbă de predare în școli nici măcar în varianta dialectală, în ciuda unui număr de vorbitori apreciat a fi de 300
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
este echivalentul în lei al sumei de 10 000 de euro. Sfinții Trei Ierarhi l În 30 ianuarie Cei trei sfinți ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, ne cheamă să-i imităm, să le urmăm credința și faptele. În sânul Bisericii strămoșești, a Bisericii sfinților, se cuvine să trăim ca niște mlădițe vii și aducătoare de rod. Una dintre cele mai frumoase istorii din Noul Testament este pomenirea eroilor credinței. Sf. Ap. Pavel, ca de pe o culme de munte, privește înapoi la vremurile
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
al diferenței" îl reprezintă "legea" (în înțelesul vechi la termenului, anume acela de "religie". În spațiul - mental - românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
autoritatea, experiența, reputația nepătata - armele de care dispune - pot înclina balanța în detrimentul răului. Propovăduind această definire a rostului civic și de artist se exclud aprioric variante netrecute prin filtrul esențial, bunăoară o altă psihologie a artei, mai putin înfeudata gliei strămoșești, vagabondînd slobod sub alte ceruri. Din continuă infuzie de gravitate provine contradicția care o mistuie. Ar dori să scrie, acaparata de proiecte mari, care pretind un decalaj față de agitația realului, un răgaz de concentrare, un spațiu al solitudinii, propice unor
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
imperiu - a fost prea târziu. S-a întâmplat ca și când Marea Britanie, de pildă, ar fi decis într-o zi să predea vastul său imperiu colonial vechii rivale, Franța republicană, ea retrăgându-se apatică, chiar modestă cum nu mai fusese, pe insula strămoșească învăluită în cețuri. Paradoxurile istoriei! Firește, cu noi, românii, în principal cu răzvrătitul și ereticul Nicolae Ceaușescu, URSS avea o răfuială veche de două decenii și jumătate. Dar numai pe noi ne-a dat „pe tavă“ foștilor inamici? A dat
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
arestați? De ce au fost aleși acei oameni inocenți și încă neformați? Răspunsul nu poate fi decât unul singur. Diavolul și a făcut practică pe cel mai dur material românesc; pe cei care credeau cu putere în Dumnezeu și în glia strămoșeasca! Dacă testul sau de laborator reușea, satana îl putea aplica oricui și oriunde în lume. Experimentul a dovedit însă că prin teroare se pot obține rezultate doar temporar și numai în condiții de iad. Mai tarziu, diavolul a înțeles că
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
sacre dacice. Pentru astfel de f r u m o a s ă b i n e c u v â n t a r e evenimente viitoare scriu o personală care mă inspiră să-i S 5: Din rădăcina strămoșească invocație a mamei care-și botează compun o invocație. O poate folosi Ivitu-s-au tulpine noi. propriul băiețel. Iată cadrul și la diferite ocazii. De-a pururea o să rodească scenariul: În inimi suflet de eroi. Băiețelului, îmbrăcat frumos, i
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
așezare românească atât de veche și demnă de respect. Un sat cu oameni muncitori și cumsecade - am putea ricana în continuare -, și cu învățători animați de patriotism local, care vor insufla și pe mai departe elevilor dragostea pentru vatra lor strămoșească. Ce nu pricepea meritoriul dascăl înfuriat era faptul că în această poezie ieudul, ca și năneștii, șomcuta mare, pantelimonul bucureștean și alte repere pseudo-geografice, constituie un simplu pretext. Autorul le fixează ca pe un punct de plecare și de rotire
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]