2,423 matches
-
Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman al Oradiei a fost întotdeauna și în continuu conștient de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb pe cine? Am ajuns în satul Inuri, unde am și înoptat, În podul șurii, la nea’ Vasile, în fân uscat. Căutând pământul strămoșesc iată-mă și-n satul Stăuini, Unde în poarta primei case mi-a ieșit zâmbind în drum, Pătru Zdrâncu, care m-a invitat la coasă, ca un om bun. M-am oprit cu el la masă, unde am băut un
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
am coborât prin Valea lui Mihai, în lunca Mureșului. Ajuns în Vinț, acasă la profesorul Traian Pienar, Acesta mi-a povestit cu plăcere și cu mare har, Istoria celor 18 sate, care ascund povești uitate, Mi-a povestit despre truda strămoșească Și luptă crâncenă cu viața, să trăiască. Mi-a povestit despre credința în Dumnezeu, Lăsată celor care vor veni o demnă moștenire, Să o respecte cu slăvire și sinceră iubire. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINȚU
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
milenare de-a străbate ca Soarele pe ape curgătoare. Izvorul gândurilor creatoare, prin noapte curge cu lacrimi din condei, să pună doru-n ape curgătoare. Când pagini sunt inundate de idei. Izvorul curge cu lacrimi din condei, când vlăstare de viță strămoșească în pagini de carte revarsă idei. Pe ogorul culturii să rodească. În vlăstare de viță stămoșească vuiește glasul gândurilor coapte, pe ogorul culturii să rodească, în zările de slove luminate. Vuiește glasul gândurilor coapte, când idei se rumenesc pe cer
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
Părinte Adrian Făgețeanu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474008770.html [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
explicativă a autorului: „O personalitate care sintetizează calitățile, sbuciumul și lupta Poporului român, din ultimul sfert de veac de dominație străină asupra Transilvaniei.” Semnificativă este și dedicația: „Închin această carte tuturor generațiilor de învățători și de slujitori ai sfintelor altare strămoșești, pentru împreuna lor lucrare, în serviciul Poporului.” Cea de a doua publicație, mult mai amplă (peste 500 de pagini) e intitulată Școli românești din Arad - Pârneava de la începuturi până în 1947. Lucrarea (apărută în 2008) poartă semătura profesorului Virgiliu Brădin și
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
certificat de naștere intitulat „Certificat târziu de revenire în patrie.” Da! Născut sas în Transilvania din strămoși care cu sute de ani înainte si-au părăsit pământul natal, eu, cam a opta generație în noua lor patrie, reveneam pe pământ strămoșesc și eram primit cu brațele deschise deși anale nu păstrau evidențele celor plecați. Am fot impresionat în specia de precizarea legală făcută cu ocazia unei declarații pe proprie răspundere. Funcționarul mi-a înmânat un formular de atenționare în care era
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
astăzi, care a organizat mai multe pelerinaje pe intinerarii strategice, plecând din Banat, Lipova, Mureș, Hunedoara, Deva, Orăștie, Săliște, îndemnându-i pe credincioși să nu abandoneze credința, să-i alunge pe preoții uniți impuși și să țină de rânduielile legii strămoșești. La Sibiu, din păcate, Visarion este arestat și închis în temuta închisoare de la Kufstein din Munții Tirolului, unde a murit ca mărturisitor. Călugărul Sofronie, al doilea lider al luptei împotriva uniației, originar din localitatea Cioara, județul Alba, fost preot de
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
o activitate intensă în ceea ce privește descoperirea folclorului autentic de certă valoare și promovarea lui în rândul publicului larg pentru că împreună să împărtășim din comorile de suflet ale neamului nostru. Pentru perioada imediat următoare avem în vedere realizarea unui spectacol de datini strămoșești închinat mării sărbători creștinești a nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Anului Nou. Evenimentul, ajuns la cea de-a patra ediție, își propune să reînvie tradițiile neamului românesc, care, din păcate, sunt din ce in ce mai rare. La fel ca în anii
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații sacerdotale: Despicând metafore cu dinții, Într-un gest
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
de pucioasă : „ce a găsit-o p-asta mică să cânte?” „Aha, asta mică vrea și ea să câștige un ban!” „Până și asta mică atentează la punga lor ciuruită!”; „Uite, dom’le, ce au ajuns colindele! Frumoasele noastre tradiții strămoșești! O formă mascată de cerșetorie! Sau de bișniță. Mă rog, tot furt se cheamă. Din buzunarul onestului cetățean!” Într-o fracțiune de secundă, strălucitoarele boabe de senin și bucurie se evaporară de pe frunțile încrețite, ca și când n-ar fi fost. Ochii
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Adela Adriana-Moscu, Cristian Neagu, Ovidiu Oana-Pârâu, Sorin Olariu, Ioan Rațiu, Georgeta Resteman, George Roca, Nina Smart, Viorela Codreanu Tiron, Constantina Dona Tudor. Aceștia sunt poeți care scriu frumos și au sufletul mereu în simbioză și cu țara natală, cu tradiția strămoșească, cu semenii lor, cu natura, cu universul... așa precum sugerează însuși titlu acestei antologii și semnificația îmbrățișării pure din fotografia de pe copertă. Desigur că vor mai apărea și alți poeți talentați, dar aceia vor face subiectul altor volume din aceeași
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_simbioze_lirice_vol_1_elena_buica_1352100501.html [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
întâlnirea sa cu colegii de generație și de vocație. Așadar, Părintele Petroniu Tănase aparține unei generații de monahi români, cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu, chemate să traverseze una din cele mai dificile perioade ale istoriei neamului și a Bisericii noastre strămoșești, cu ascultări și responsabilități ecleziastice importante, toți aceștia primind darul unei vieți îndelungate spre slujirea Bisericii și a poporului nostru românesc și spre mărturisirea credinței ortodoxe pe care au întruchipat-o în viața lor. Vorbind puțin, în cele ce urmează
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească și să vă răsplătească pentru faptul că i-ați făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” și din îndepărtată Bucovina, Gheorghe Tomoioagă - primarul comunei muzeu Ciocănești
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426675117.html [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e vremea de frumoasă, ploioasă ori mohorâtă la Preasfânta Cuvioasă, de Sumedru-i prevestită. Din tradiții populare am scris și-n aceste rânduri, vrând a fi folositoare celor cu credința-n gânduri. 14. Octombrie Din anuarul ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413235259.html [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
luminii, a înnoirii periodice a naturii. Așa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paște, a ouălor colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea și din timpul sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție pe teritoriul României este încondeiatul ouălor, închistrite și pictate, decorate cu ornamente, purtând simboluri geometrice, florale sau zoomorfe, reluate din motive românești strămoșești. Să nu uităm, că oul, folosit în practicile magice sau religioase, ca simbol al renașterii perpetue este și un însemn al acestei mari sărbători a Învierii lui Hristos. Majoritatea legendelor creștine consideră oul roșu simbol al sângelui vărsat de Mântuitor
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]