426 matches
-
și rău este nu mai puțin esențială decât deosebirea dintre strănut și tuse. Scriam o poezie și tocmai mi venea să strănut, când la ușă sună tata. M-am speriat atât de tare, încât am rupt vârful creionului, și în loc să strănut - am tușit. Diferența dintre bine și rău este certă. Ca diferența dintre teama justificată și spaima fără motiv.
Tadeusz Dabrowski by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6315_a_7640]
-
de pripas. Republicanul Caragiale nu poate, pe la începutul anilor ’70, să-i facă credit. Abia fusese răscoala de la Ploiești... În Suveran și curtezan e exploatată, tot pe filieră Coșbuc, o slăbiciune prea omenească a unui rege. Care nu e, numaidecât, strănutul... În genere neglijent cu genurile pe care le abordează, Caragiale n-a putut fi consecvent nici în poezie. Cariera lui de versificator e rodul întâmplării și al ocaziei. Dacă n-ar fi fost provocat, luat pe sus de evenimente, de
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
ducă nicăieri: „Râsetele din această carte sunt false” vor argumenta detractorii mei „Lacrimile de-acolo, artificiale!” „În loc să se suspine, în paginile astea se cască” „Se dă din picioare ca un copil de țâță” « Autorul pretinde să se facă înțeles prin strănuturi» De acord: vă invit să luați hotărâri extreme, Precum fenicienii doresc să-mi formez propriul meu alfabet. „Atunci de ce mai deranjezi publicul?” s-or fi întrebând prietenii cititori: „Dacă chiar autorul începe prin a-și minimaliza scrierile, Ce să mai
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
secțiunea finală („ce s-a întâmplat”), încep așa: „stau pe marginea patului și casc cu gura închisă”, respectiv: „mă ridic în picioare îmi dau încet capul pe spate...”, și nu sfârșesc prea departe, primul într-un căscat, celălalt într-un strănut - minimal și beckettian, ridicate însă la gradul doi, care e unul ironic. Constantin Acosmei (n. 1972, Târgu Neamț) rămâne, până acum, autorul unui singur volum, poate și din cauza acestei formule „bazice”, minimale și pesimiste, presărate pe alocuri cu un umor
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era îngrozitor, nu era de mortăciune, ci de balegă, balegă împuțită. Dar cum era posibil? Doar scăpaseră de miros, de transportul de vite, îl lăsaseră mult în urmă, cu siguranță. Un strănut. Helene s-a întors. Sub trunchi, în groapa săpată de rădăcinile care arătau acum spre cer, stătea ghemuit un om. Helene a deschis gura, dar n-a putut țipa. Sperietura a fost atât de mare, că nici un sunet nu i-
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
vedea Helene acum. Ochii înfricoșați ai Marthei. Helene o vedea pe Martha într-un vagon de animale, vedea cum picioarele ei goale alunecau peste excremente, cum căuta sprijin, auzea gemetele celor înghesuiți, oftatul omului, tremurul lui, frunzele de stejar și strănutul. Se auzi o împușcătură. Un vânător, strigă Peter și chiui. Lătrat de câini în depărtare, o a doua împușcătură. Stai, mamă! Peter voia să se oprească și să se uite în jur, voia să afle de unde veneau împușcăturile. Dar Helene
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
la câțiva metri de el, din hățiș, el ar fi crezut că îl urmărise și că se ascunsese în mod intenționat. Dar cu ce intenție, de ce? Helene se rușină și rămase nemișcată, băiatul plângea. Respira încet, nimic mai simplu. Nici un strănut, nimic n-o trăda. Furnicile o gâdilau, pe șold simți o arsură, insectele minuscule se furișaseră sub hainele ei și o mușcau. Un păianjen roșu, delicat, de mărimea unei gămălii de ac se plimba pe mâna ei. Băiatul se ridică
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
într-un mecansim al ierarhiilor birocratice va provoca pretutindeni o epidemie a temerilor acute care provoacă nu numai halucinațiile morbide dintr-o povestire ca "Le Horla" de Maupassant, ci și rizibila moarte a funcționarului lui Cehov sucombînd ca urmare a strănutului care a maculat chelia șefului așezat, la teatru, în rîndul din față. La noi, în plină desfășurare a procesului "formelor fără fond" declanșat de trecerea precipitată de la obișnuințele unui climat semifeudal la prefacerile unui stat angajat în febra modernizărilor năucitoare
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
drumul întâmplării. -Hai, nu mă ține pe jar! -Trecuserăm de Institutul de Medicină Legală. Mașina era burdușită de călători. Nădușeala era mare, de uitai că ești abia în Făurar. Atmosfera viciată, irespirabilă. Aproape sufocați, consumatorii oportunei călătorii amuțiseră, când un strănut subțirel, dar ascuțit sparse încremenirea. -Bine. Și ce-i nemaivăzut în asta? se pronunță un pic ciudoasă rămasa în Românica, uitând că dialoghează cu soră-sa, nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
câte-o mătușă de 80-90, care nu prea-nțelege, oricum, ce i se-ntâmplă și va accepta să se sărute cu persoanele pe care le detectează nepotul cu muci sau să se dea aproape de alea surprinse în plin exercițiu al strănutului, ca să încaseze toți stropii în figură. Românul se descurcă în orice condiții. În definitiv, decât să-ți vinzi copiii în plină criză, la prețuri mici, mai bine iei 5000 de euro pe asigurarea mătușii, după care aștepți cuminte până crește
Cum să câştigăm bani din gripa porcină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19557_a_20882]
-
gări, la aeroport etc. Din cuprinsul pliantelor aflăm că gripa este o boală acută, foarte contagioasă, specifică sezonul rece, care debutează cu febră, frisoane, dureri de cap și musculare, tuse frecventă, oboseală; gripa se poate transmite direct prin tuse și strănut de la bolnav, sau se poate lua prin folosirea obiectelor contaminate (prosoape, batiste, veselă). Pentru prevenirea gripei sunt necesare câteva măsuri: întărirea rezistenței organismului prin exerciții fizice, o alimentație bogată în vitamine și proteine, o îmbrăcăminte adecvată sezonului. Referitor la gripa
Agenda2005-47-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284395_a_285724]
-
părăsite, se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică, să-și închipuie femei rătăcite prin vagoane, dar revoluțiile adevărate se fac tot pe bază de listă, nimic nu te poate compromite în istorie mai mult decît un strănut semnificativ la momentul nepotrivit. Ce să mai inventăm, cînd de mici ne cunoaștem evoluția propriilor buzunare? Adevărurile au rămas suspendate în fiolele mari, cu formol și șerpi de rîu, poștașul lunecă pe lîngă marile scrisori ale destinului, vecinii se îmbulzesc
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
sinonim cu „a învăța la rece”. Diferența e că ei, primarul și președintele de consiliu („Concivia”) județean „gândesc” în birouri unde temperatura ambiantă amintește de Insulele Bahamas, în timp ce elevii, însoțiți în igluuri - numite școli - de cadrele didactice, se întrec în strănuturi și tuse. Dacă pe 25 martie școala brăileană nu s-ar fi închis din lipsa agentului termic, precum și din lipsa respectului față de ȘCOALĂ a conducătorilor orașului și județului, astăzi un munte de batiste și șervețele pline de muci ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93446_a_94738]
-
totalitate, iar acum privește mândru pe geam, din înălțimi, la minunatul tărâm de aburi pe care îl conduce: Ionescu Land. Deodată, din partea opusă celei în care ne aflăm, se aude un zgomot ciudat, ceva ca un piuit însoțit de un strănut de pisică și un icnet de femeie. Înciudat și nervos pentru că i-a fost tulburată liniștea, Ionel se întoarce brusc în direcția de unde s-a auzit zgomotul. Descoperim un al doilea personaj, Calculatorul, aprins, ochi maro, procesor Electron 300, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o aruncătură de băț de nota patru. Burkeviț însă insista. Încet și sigur, fără să se abată un centrimetru, se mișca pe curbă înainte, apropiindu-se tot mai mult de Eisenberg și de Stein. La sfârșitul anului școlar (istoria cu strănutul se petrecuse în ianuarie), se afla foarte aproape de Eisenberg, dar, din lipsă de timp, nu l-a mai putut ajunge. Când, după ultimul examen de an, Burkeviț a trecut spre vestiar cu chipul împietrit și fără să salute pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ni se spune; Ai făurit, mai zilele trecute, Un plan de curs, din câte știm Extras dintr-un uitat folio, Ai adulmecat izul unei ere, Umplându-ți nările de praf, Și-apoi, ridicându-te din genunchi, Ai publicat, cu un strănut gigantic... Dar un vecin din dreapta mea, Considerat un „Pupă-n fund“, Deștept și pus pe Întrebat, Prea serios s-a ridicat După oră, ca să-ți spună Că toată noaptea n-a dormit, Volumul ți l-a răsfoit. Vei fi modest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu la disprețuirea celui vizat ci la amuzamentul cititorului și la reflecția acestuia aspra unor criterii de comportare. Zâmbetul produs de gluma versificată constituie o notă esențială a epigramelor lui Teodor Barbu. G. Călinescu definea epigrama astfel: „Epigrama este un strănut literar” Nu știm dacă i se potrivește și lui Teodor Barbu, dar credem că August Graf von Platen în „Epigrama germană de cinci secole” (1999- traducere de Florea Ștefănescu) dă o definiție epigramei care se potrivește perfect creațiilor lui Teodor
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
bănci lungi acoperite cu câte o pătură. M-am băgat sub ele și când au venit muncitorii sau așezat fără să știe că eu stăteam sub bancă. Mașina a plecat și când am ajuns aproape de oraș m-a prins un strănut care m-a dat de gol. Oamenii, mirați, m-au scos de acolo și m-au întrebat. -Cei cu tine oltencuțo, unde vrei să pleci? Nu-i frumos ca un copil să fugă de acasă! Ai tăi or fi îngrijorați
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
și tușea de se zgâlția avionul. Hapciu! Cel firav, cu ochi de veveriță s-a așezat pe fotoliul din mijloc, lângă mine. Parcă ar fi vrut să mă protejeze de ploaia de virusuri care erau aruncați în atmosferă cu fiecare strănut. Hapciu! That's the name of the music! Hapciu! Hapciu... Hauleo maică! Numai o gripă nu-mi lipsește... Și uite așa, a ținut-o în hapciuuri și tuse timp de 2 ore și 20 de minute cât a durat zborul
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Mi se pare totul mai mic, mai vechi, mai bătrân... inclusiv tanti Anuța! Este dată de 9 septembrie, luni, orele 17:40. Călătorisem până aici timp de 60 de ore. Desigur cu o escală de o zi la Singapore. Hapciu! Strănut la fel ca Eki finlandezul! M-oi fi pricopsit și eu cu virusul kokkolian! Ceasul rău... Hapciu...
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu puterea unui alergic... * În camera mea, de la parter, în Timișoara, e aproape întuneric. Nu pentru că ar fi noapte, ci pentru că așa mă odihnesc eu. Îmi șterg nasul, ca un trompetist. Cine e acest Mihai Pătrașcu? Sar din pat
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu puterea unui alergic... * În camera mea, de la parter, în Timișoara, e aproape întuneric. Nu pentru că ar fi noapte, ci pentru că așa mă odihnesc eu. Îmi șterg nasul, ca un trompetist. Cine e acest Mihai Pătrașcu? Sar din pat, direct
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
curățel? Când te umpli de culoare, Cine mi te șterge oare? Deși mă vezi murdărică, Tare-mi place curățica. Fiindcă noi doi împreună Facem zilnic treaba buna. Îmi place să fiu curată, Spălata și apretata, Că la cel mai mic strănut Să fiu gata să te-ajut! Creioanele Dorm cu toate-ntr-o cutie În deplină armonie, Stau alături ziua toată Fără să știe de ceartă. Cu vârfurile ascuțite Pentru desen pregătite. Doar puțin să ne gândim Și-avem tot ce
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
nu ne putem închipui cât de mulți sunt sclavii ce așteaptă să fie dezrobiți de fericire. Pe un vid stingher s-ar abandona-n cunoașteri, desprinzându-se de viețuire, prinși în panica plăcerii cu fiecare stea pe cer. Într-un strănut cosmic s-ar redeschide era, șoptind rupți de lumină-n infinit: ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra. Mulți din cei care m-au cunoscut au încercat să sufle în jăratecul vieții mele, crezând ca poate să-mi înțeleagă
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
alt inamic... Nu salvăm țara de ulii Ce ne cred blânzi porumbei, Când firavi, noi, mulții, nulii Nu mai suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când francezul tot un corbe e, Ca și neamțul, toți vânduți. Nu salvăm țara cu slujul Și cu spatele gârbav, Când ne strigă Iașul, Clujul, Chișinăul grav bolnav... Nu salvăm
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]