1,359 matches
-
este o gîndire "epidermică", expusă, o plastilină în care lasă godeuri toate experiențele. Siluită apoi, prin scris, ca printr-o autodenunțare, se destramă în fraze grave, neduse pînă la capăt, ca de Carte a Morților. Copii bolnăvicioși, cu corpurile lor străvezii, albicioase ca fantomele, bîntuiți de gînduri nefirești, de senzația morții apropiate, de frica de spital, de boala care diseminează necontrolat, populează o proză care-l amintește pe H. Bonciu, cel din Pensiunea doamnei Pipersberg. Lumea de păpuși a copilăriei într-
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
de Gaulle. Și nu exagerez decît foarte puțin cînd afirm că viitorul stabilității economice a Consiliului Europei stă în mîinile cîtorva capitaliști curajoși din est, precum dl Misevicius..." Frumusețea Internetului este că Chip putea pune povești cu țesătură oricît de străvezie, fără a-și bate măcar capul să verifice ortografia. Pe Web, încrederea acordată informațiilor depinde în proporție de nouăzeci și opt la sută de cît de arătos și de cool este site-ul. Chiar dacă nu stăpînea la perfecție limbajul Web
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Dar Papa? Asta e întrebarea care cu adevărrat nu-mi dă pace. Dacă m-am deprins cu ideea că noi am fost, că sîntem manipulați de indivizi, nu, nu "dubioși" (adjectiv rezervat pentru Pleșu și ceilalți), ci perfect neîndoielnici, aproape străvezii, ca Aurelian Bondrea, cum să mă împac cu faptul că Suveranul Pontif poate fi și el manipulat? Să se fi pregătit el sufletește pentru o astfel de experiență cînd numea, nu demult, comunismul un rău necesar"? Să fi fost Aurelian
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit un discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit, Doinaș polemiza străveziu cu Tezele din Iulie ale lui Ceaușescu și cu revoluția culturală a acestuia. Mai târziu, în ședințele de Consiliu de la Uniune și la Conferința din 1981, Doinaș a fost critic până la vehemență față de linia ideologică oficială. Cum de îndrăznea, dacă
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
treisprezece ani și era escortată de o femeie în puterea vîrstei, scundă și trandafirie, ce avea toate trăsăturile unei dădace. Purta o rochie albastră de satin. Părul ei avea culoarea migdalei, iar pielea de pe umeri și de pe gîtul zvelt părea străvezie. Se opri la capătul scării și se întoarse o clipă. Preț de o secundă, privirile lor se întîlniră și ea îi acordă un surîs abia schițat. Apoi, dădaca înconjură cu brațele umerii fetei și o călăuzi spre pragul unui coridor
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța e valabilă estetic. Pentru nevoi de contact social, găsise un Protector, o Călăuză. Poetul era însă străbătut și de alte impulsuri, nu întotdeauna străvezii, sigure. îl ispitea călătoria în necunoscut, în zone de taină, cutreierate de îngeri fără sex, de ființe androgine, de strigoi, unde guverna somnul, nocturnul alunga transparența. Pentru aceste expediții, criticul solemn, distant, nu poseda busola necesară, nici nu era dispus
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
lui/ aroma de stofă umedă și arsă?// dincolo de ea/ e un dincolo nemăsurat/ altul ia croiala nemăsuratului Unu/ deodată nu mai rezist tentației și o ridic de subsuori/ și măsurând-o cu brațele îmi sap mormântul în ea/ sângele ei străveziu mă împroașcă pe mâini și pe față// în loc să orbesc infinit mai limpede văd.// tivul iluminat și festiv al ființei." (Haute couture); Visam că-mi erau toate ferestrele deschise/ ochii deschiși venele deschise/ giganticele hematii și lanțurile ADN ale corpului meu
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
mai bine dacă se poate prinde o ocazie într-o țară bogată, nici cunoscuții nu află și banii sunt mai buni. Audiția este spectacolul dat de femeile unui orășel din provincia rusă în fața unui "selecționer" japonez cu intenții în mod străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la examen nu se prezintă doar personajele, femei zăpăcite și bărbați bețivi, ci societatea trecutului apropiat, responsabilă pentru anomia de acum. Scena este în spatele unui fost ecran dintr-un fost
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
ai cerului au o notă echivocă. Contrar naturii lor consacrate, poartă o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt îngeri suferinzi, atinși de un suflu demoniac: “iarăși netulburatul foșnet mă cuprinde/ în văz o boare, în auz o fîlfîire/ de aripi străvezii în care se aprinde/ un fel de nemurire dincolo de fire/ ce-mi dăruie povara-i sclipitoare// și iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Emil Brumaru Cum într-un fluture în gîtul unei sticle Pline cu apă pîn'la jumătate În dupa-amiaza-n care orișice se poate Și cum furnică bîjbîie pe ziduri De casă veche fără s-o dărîme Încolăcita străveziu de rîme Și cum se frînge-n rugăciuni o rază Alături de aripă unui înger Scurgîndu-se-n șiroaie dulci de plîngeri
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9604_a_10929]
-
aripă de fluture îi mai poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Emil Brumaru Tresar sub degetele tale străvezii pahare Cînd le atingi, cristalele murmură. E-apropierea ta atît de pură încît ți-e frică parcă și te doare. Neliniștită, umbra pe mătasă Te caută și te îmbie dulce. O, n-o lăsa alături să se culce Tremurătoare și
Tresar sub degetele tale străvezii pahare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9651_a_10976]
-
Emil Brumaru (1959) Musteau fierbinți, sub zare, dovlecii de mătase. Păianjeni dulci și putrezi zvîcneau în preajma lor. Și străveziu de crude și de primejdioase Țîșneau florile-n aer din carnea morților. Omizile în fructe mișcau sîmburii grei. Se prelingea o rîmă pe ceafa lui, bălană... Greieri răscopți de cîntec îi țîrîiau în rană Și îl mînjeau copacii, blajini și
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
pe jos s-ar spune că timpul nu știa unde se află cine este și ce face ori cui folosește pecetluită cu un sigiliu roșu gurița ei își sugea înapoi cuvintele ca fumul subțire al sufletului agățat de un fir străveziu un pacient revenind în viață o clipă să se uite încă o dată-n oglinda tuciurie și plutitoare precum zmeiele de hârtie creponată ceva neștiut o zonă ultravie zvâcnea în burtă ca un pui de cangur cât despre bărbatul-pescar își ținea
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
monoton, desfășoară o existență abia perceptibilă, aproape clandestină, fără ca aceasta să o facă mai puțin reală, ba poate chiar dimpotrivă: "cîte un gest pe secundă se leapădă public de trup / fără durere odată cu ultimul gest / fără regrete îl va părăsi străvezii / umblă prin urbe-o muțime de gesturi pe care / trupuri opace le umplu pe-o clipă și ies din / ele la față schimbare..." Poetul se surprinde prins într-o astfel de lume, "fizic simțind cum devin / tot mai puțin corp
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte se poate scrie foarte bine în vers liber și chiar într-
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Ion Simuț Romanul lui Dan Stanca Morminte străvezii (ed. I, 1999; ed. II, 2006) m-a impresionat puternic prin ceea ce aș numi misticismul trivial al unei schizofrenice. Autorul face să fuzioneze într-un suflet feminin contorsionat o sexualitate bolnavă cu nebunia mistică a uniunii trupești cu Hristos. Are
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
descumpănit. Nu știu dacă sunt de un total prost gust sau dacă sunt o performanță estetică în înfățișarea urâtului din om și a coșmarului existenței. Nu pot ieși din această indecizie și, prin urmare, nu pot spune deocamdată dacă Morminte străvezii este un roman bun sau un eșec. Daniel Cristea-Enache, coordonatorul colecției "Scriitori români" de la Editura Corint, l-a ales ca reprezentativ tematic și axiologic pentru proza lui Dan Stanca, dar într-o cronică literară ocazionată de prima apariție era de
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Scriitori români" de la Editura Corint, l-a ales ca reprezentativ tematic și axiologic pentru proza lui Dan Stanca, dar într-o cronică literară ocazionată de prima apariție era de părere că, deși e cel mai valoros roman al său, Morminte străvezii nu e o capodoperă, nu e, de pildă, de nivelul romanului Orbitor al lui Mircea Cărtărescu. Alex. Ștefănescu, în prefața ediției din 2006, apreciază fără rezerve "îndrăzneala artistică" a scriitorului, face referințe la Augustin Buzura (în modul de înțelegere a
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
aceiași termeni, și din celelalte romane ale lui Dan Stanca. Dar, repet, critica României postdecembriste este o constantă a prozei românești din ultimul deceniu, în ansamblul ei. Nu în aceasta constau miza, noutatea și forța de șoc a romanului Morminte străvezii. Adevărații protagoniști sunt Horia Cantacuzino și Ecaterina Smeianu, un mistic depresiv și o schizofrenică. Medicul Bălan cunoaște de la distanță povestea lor și i-o expune Ruxandrei într-o noapte, într-o vizită prelungită pe care i-o face ei și
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
imun față de o astfel de stare. [...] În starea de început, omul vedea în toate lucrurile, cum vede și sfântul, darurile mereu oferite ale lui Dumnezeu și cuvintele mereu adresate prin împrejurări variate produse de El. Natura însăși era un mediu străveziu al lucrării și al vorbirii actuale a lui Dumnezeu. [...] Dacă această nevinovăție s-ar fi consolidat prin fapte de stăruință în ea, forța spirituală ar fi devenit așa de mare, că legea corupției n-ar fi putut să-și impună
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu, e altul, cu gândul la marile panoramări semnate de celebrii noștri cronicari Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce sau de neîntrecutul solomonar al romanelor istorice românești: Mihail Sadoveanu. Știind că proză cu străvezii reverberații istorice se poate scrie nu doar evadând în secolii trecuți, ci și ,,rămânând acasă”, în timpul tău, trăit și mărturisit, în prezent -, Maria Toacă scrie Istoria unei secunde, cum ar afirma Adrian Păunescu, secundă căreia îi induce sentimentul de trăinicie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
fim nemuritori. Laptele din clepsidră Din timpuri imemoriale inima mea bate cuie de alge sărate în sicriul de spumă al dragostei și, fericită, se dă de-a dura prin ploaie. Din timpuri imemoriale vînez cămile prin urechile acului și iepuri străvezii prin soutien-gorge-uri de contrabandă. Șapte regine putred de bogate m-au înfiat și m-au renegat, Alăptat am fost cu litri de timp, cu hectolitri de ani scurși din țîța clepsidrei, de aceea nu am dreptul să uit nici o profeție
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă și se va prăvăli pe caldarîm. Dansul propriu zis va începe atunci, cu zvîrcoliri și scrîșnete de oase, cu piruete străvezii prin crîngul de fulgere zimțate, cu pași de corb, de ciută, de urs, de cimpanzeu. Totul va dura abia o fracțiune de secundă, ploaia topindu-ne pînă la călcîi. Cu ultima zdreanță de carne vom face reverența și-apoi ne
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]