784 matches
-
-și mângâierea caldă a primăverii care să-i scalde într-o mare veselă de flori. Cu gândul la mulțimile de mărțișoare, care vor ridica în grad hăinuțele, cu încântare, întindem drept în calea primăverii, din sute de desene, cele mai strașnice covoare. Am sta mereu pe-afară, pe la joacă, și am cânta cu păsările călătoare-n cor de bun-venit acestui anotimp fantastic, care ne umple viața de culori. Referință Bibliografică: VINE PRIMĂVARA! (POEZIE PENTRU COPII) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN
VINE PRIMĂVARA! (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377294_a_378623]
-
bher "a înălța", ca și "a scoate în relief, în evidență", - sau bher "a domina, a se distinge"); de unde, între altele, sanscritul brdo ("movilă", "măgură" ș!ț, "colină", "deal") și brhant ("mare, înalt, proeminent", "măreț, sublim"), vechi-indicul, așijderi, brhant ("puternic, strașnic, aprig, mare, gros", "des, dens, ticsit, puternic, ferm, fortificat", "destoinic, harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
N. Bagdasar și D. D. Roșca, așa cum reiese de altfel dintr-o scrisoare pe care cel de-al doilea i-o trimite celui dintîi: "Am citit cu atenție recenzia ta despre Ťmetodať lui Marin Ștefănescu și te felicit călduros pentru strașnicul duș rece pe care l-ai slobozit în capul celui mai confuz și mai umflat Tartuffe al învățămîntului nostru superior. Nu cred că săpuneala pe care i-ai dat-o îl va dezmetici; îi vor urma și alte puneri la
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
1870 apărând un statut cu tot felul de interdicții ce astăzi ar părea ușor hazlii. Vechii timișoreni nu puteau în nici un caz să-și aprindă țigara în incinta teatrului, după cum nu aveau voie să treacă strada cu... facle. O pedeapsă strașnică era prevăzută pentru cei care dormeau cu lumina aprinsă, cu alte cuvinte cei care uitau să stingă lumânările înainte de culcare, în timp ce vechea tradiție a pârlitului porcilor de Ignat era cu desăvârșire interzisă. În apropierea sfârșitului de veac, la 1890, este
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
renunțe la demnitatea de a fi persoană masculină, travestindu-se regulat ca jupâneasă cu bonetă pe cap, spre hazul meu și al prietenilor noștri. La cea mai mică împotrivire i-ar fi mers rău, eu neștiind de glumă. Eram foarte strașnică în privința aceasta și bietul băiat știa de frica mea. De câtva timp petreceam vacanțele la Sinaia, unde tatăl meu era chemat de familia regală, spre a fi în permanență cu micul principe Carol. Locuiam într-o vilă frumoasă unde aveam
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mea o descoperea, reprezintă un ghid perfect și fermecător. Alexandru George iubea Bucureștiul atât de mult, încât, rugat o dată să se adreseze Conferinței Asociației Scriitorilor din Capitală, spre a-și susține candidatura în Comitetul de conducere, le-a tras un strașnic perdaf participanților, majoritatea „vinituri“, sub cuvânt că nu cunosc nici măcar locurile de veci ale scriitorilor din Cimitirul Bellu. (În paranteză fie spus, ca urmare, a primit doar cinci voturi, ocupând ultimul loc, la „balotaj” cu Eugen Barbu, pe care îl
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
că o profesoară pe care o înjurase în fața întregii clase îi ceruse să iasă afară. În România, tatăl unui elev penalizat de diriginte pentru cine știe ce prostioară, polițist de meserie, a dat buzna în școală și le-a tras o papară strașnică dascălilor înfricoșați de reprezentantul autorității. Acesta e, de altfel, cuvântul care le-a venit cel mai des pe buze participanților la mai multe dezbateri pe tema violenței din școli găzduite de presa scrisă și de mass-media din Franța la începutul
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
adînc exigențe sufletești deloc întîmplătoare. Îmi amintesc o expediție de el gîndită, urcînd pînă la Tarcău, schitul care te arunca oarecum în coasta Ceahlăului, și unde vederii i se năzăreau bătrîni sihaștri, zidiți în muțenie; iar drumul, biciuiți de o strașnică furtună, ne purta prin asprimi de piatră, unde mașina sărea ca o iadă speriată, pe lunecoase lespezi cenușii. Lui Horia, în această dezlănțuire, îi fulgerau analogii cu sălbatice priveliști din capătul stîncos al tărîmurilor scoțiene. „Locuri tari ”, îmi venea mie
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
de-or putea unii să aibă memoria așa de scurtă și să uite chiar complect că nu demult destrămară și vândură aceste cooperative și tot patrimoniul lor ?!? Și acum vin cu o propunere complet nouă, nu ? Și ce descoperire făcură !!! Strașnică și foarte nouă. Admis. Nici nu se poate altfel, pentru că tot ce se face acum e nou-nouț, nu s-a mai știut și nu s-a mai aflat până acum la noi. Și asta mă duce cu gândul la apariția
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la amîndoi. Impresionat de vis, s-a hotărît, imediat ce reuși să se dezmeticească, să treacă la fapte. Orice amînare s-ar fi putut transforma într-o renunțare definitivă, mai ales că principalul lor adversar, domnul Nicanor, luase măsuri atît de strașnice în privința ruinelor. Nu, nu trebuiau să renunțe la comoară pentru nimic în lume! Așadar la treabă, fără îndoieli și fără mofturi! Primul contact l-a luat Virgil, în dimineața aceea, cu Vlad. L-a găsit în curtea casei, supărat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu piticul? am întrebat. — Iată: în vreme-aceasta, piticul Ghencea culegea hribi, în a căror pregătire era mare meșter Îde aceea i se mai spunea și Griboedov), strecurând ici colo-n coșuleț și câte-o mânătarcă, doar-doar s-o petrece strașnicul Nebunelea de pe cea lume. Dar iată că Barbă-Cot scoase deodată un trist piuit și căzu pe spate: o fiară nemaivăzută i se ivise deodată înainte. Era groaznica și balabusta Hâca, o dihanie înfiorătoare, căreia poporul de prin partea locului i-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
făcea de cap.Gerul era grozav.Prin păduri numai lupii umblau după pradă.Brad sta sus pe munte veghind.Era pe jumătate amorțit.Degetele nu și le mai simțea, picioarele Îi erau amorțite.Îl cuprinse o moleșeală și o toropeală strașnică.Parcă amorțise.Încet-Încet adormi. Când se desprimăvară și pâraiele se dezghețară, un pâlc de voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor, ci un copac drept, Înalt și verde.La tulpina lui erau uitate pe jos o sabie, un arc și o tolbă cu săgeți. Vitejilor! Vorbi Ștefan cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
anterioare și în prima parte a întîlnirii de la Iași, a încercat mai întîi să ne cunoască pe Valeriu și pe mine. În urma scanării, i-a devenit foarte clar că pe mine nu mă poate cîștiga pentru filozofie propriu-zisă - opuneam o strașnică rezistență la gîndul de a mă face "filozof" -, în schimb, profitînd de faptul că oricum lucram deja în cercetare, m-a ademenit spre filozofia culturii. Valeriu, cum avea să se dovedească ulterior, era bun de filozof. Așa că ne-a făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană - și, în penumbră, Femeia adormită, scaun, ceas deșteptător ce numără prelunga plictiseală. NOCTURNĂ V Pleacă de lângă mine, omule, pleacă, - eu casc, Cu atare strașnic preț plătesc pentru-a vieții jalnică-nțelepciune. Vezi mâna mea, ce stă pe masă, ca și vie? - Desfac pumnul și deja nimic nu mai doresc. Așa-i mai bine. Pleacă de lângă mine, omule. Să nu încerci să mă ajuți. Peste
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
bulgară, pe care G. Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că poetul era și umorist. Crezând că va face impresie unui nacialnic, după ce executase un strașnic salut milităresc, poetul debitează pe nerăsuflate următoarea frază: "Șto ste turi rîțite u gebuve?" care înseamnă nici mai mult nici mai puțin: "Ce tot stai d-ta așa, cu mâinile-n buzunare?" Manifestările de prietenie din partea bulgarilor încep să devină
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul petrecerii fiind neapărat înzestrat cu muzică și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban.ro sînt separate două subsensuri - "petrecere, chef" și "petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție netă
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
de cretă pe poarta iadului, ținîndu-l închis pînă la ștergerea ei. Ca-n Ivan Turbincă, moartea vine și este păcălită cu părul și scăunașul. Cînd, în cele din urmă, se împlinesc soroacele, Toderică nu este primit în iad, în amintirea strașnicei partide de cărți, și trebuie, cu toată necuviința lui, să stea în Rai. Dovadă de cum se întorc lucrurile... Un romantism neserios, făcînd pasul spre propria-i deriziune, pune Negruzzi în aceste cîteva scrisori despre o Românie hîtră, reconfortantă, cu vechile
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
Constantin Țoiu Parahodul, vasul fluvial, plutea în amonte pe Obi, îndărăt, spre locul de unde porniserăm. Un chef strașnic se încinsese și-o sete nebună de împerechere. Eram Le bateau ivre, corabia beată criță. Dar nu mai era vremea plăcerilor, era vremea meditației. Cu Omicron împreună, ne îndreptarăm spre pupa vasului. Era trei dimineața. Noaptea albă ostenise. Părea așa
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
-o și m-a întrebat: „Ei, ce zici? Iți place? Stă și o apără pe regină cu sabia! Uite aici cum ține sabia! D-apoi ce chipiu și tunică are! Ti-i mai mare dragul.” Am rămas cu gura căscată. Strașnică poză! După cum știți și voi, pe urmă o venit și blestematul de război peste noi. Nici un soldat nu a scăpat fără să treacă prin prăpăd. Si, ca orice soldat, și nenea Jănel o trebuit să plece la luptă...Si cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din lulea... Pâcule! Te știam bun la tot felul de palavre și la ghidușii, dar că poți spune așa o poveste nu te credeam în stare... De multe nu mă crezi tu în stare, Dumitre. Nici măcar că am fost un strașnic vânător... S-o aduci așa din vorbe mai treacă-meargă, dar că ai fost vânător, și încă unul strașnic, asta n-o mai cred nici să mă picuri cu ceară. Dacă vrei să te convingi, îți povestesc chiar acum o întâmplare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așa o poveste nu te credeam în stare... De multe nu mă crezi tu în stare, Dumitre. Nici măcar că am fost un strașnic vânător... S-o aduci așa din vorbe mai treacă-meargă, dar că ai fost vânător, și încă unul strașnic, asta n-o mai cred nici să mă picuri cu ceară. Dacă vrei să te convingi, îți povestesc chiar acum o întâmplare de pe când eram vânător, de nu mai închizi ochii trei zile și trei nopți la rând, Dumitre! Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
parcă mai vii de acasă. Hai s-o ascultăm și pe cea adevărată, oameni buni - a acceptat până la urmă moș Dumitru. Pâcu și-a privit prietenul cu parapon prin pâcla scoasă din lulea și a reluat povestea. Aveam o pușcă strașnică...O țineam sus, la bagdadie...Intr-o bună zi, o venit și vremea de mers la rațe sălbatice ... Ar fi fost păcat să nu merg măcar o dată. In anul acela erau rațe câtă frunză și iarbă...Către seară, am coborât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tot mai vizibilă și a cerut: Drept să vă spun, nu pricep nimic, oameni buni. Dumiriți-mă și pe mine și hai să-l rugăm pe Costache să ne aducă o oală cu vin, că m-o pălit o sete strașnică. Când ulcelele pline și niște plăcinte așteptau pe masă, Vasile Hliboceanu a ridicat ulcica. Urându le sănătate tuturor celor de față, a băut fără grabă. Apoi a lăsat ulcica pe masă și și-a întors fața către Dumitru Carpen. Despre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fimeia nu avea somn deloc...De, ca fimeia stătută... Se învârtea în pat ca șarpele pe jăratic. Bărbatul sforăia de nu se auzea nici în cer nici în pământ. In noaptea ceea, pe biata fimeie o apucat-o o mâncărime strașnică...Si pe unde n-o mânca?...Peste tot! „Mă scărpinam ici, mă mânca dincolo” - povestea ea. „Mă scărpinam eu, dar cu mare băgare de seamă, să nu-l ating cumva pe nebun, pentru că ar fi sărit până în tavan de cine știe ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]