955 matches
-
bun. • Dacă se tipăresc mai puține cărți, se taie mai puțini copaci. Mulțumim necititorilor ecologiști, dacă știu ce e asta.! • Știu totuși pe unul care s-a călugărit pentru că a citit Decameronul... • Prietenul împarte cu tine chiar și lingura. Când strachina plină e a ta. • Nu ai decât prețul pe care ți-l dau alții (Zoltan Terner). • Am două vești. Una proasta și cealaltă mult mai proastă... • Un soț bun are întotdeauna penultimul cuvânt. • Sunt situații când dacă taci e mai
ZICERI (247/248) – DATORII & IEFTIN ŞI BUN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383758_a_385087]
-
lemnele, Poetule! Sunt în căutarea muzei, reuși să răspundă, depărtându-se încet de ispita verde și trecând cu pas târșâit prin fața unor gospodării scăldate de soare, în care orătăniile își făceau de cap, răstindu-se fiecare pe glasul ei, în jurul strachinilor cu mâncare. Curând, pomii de pe marginea drumului începură să-i danseze în față și pământul să i se clatine sub picioare. Se sprijini de cel mai apropiat gard, privind în direcția soarelui incandescent. Fata Morgana îl privea zâmbind șăgalnic prin
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
ruși aveau grijă să le creeze deținuților numai chin și amărăciuni. Peste câtva timp am fost repartizați pe brigăzi. În decursul celor trei săptămâni de carantină am lucrat, fără a putea contacta cu vechii deținuți. Mâncarea era foarte rea - o strachină de supă de mei și două linguri de cașă de orz, ovăz sau mei. Primeam câte 600 de grame de pâine neagră ca pământul și când o strângeam în mână, curgea apa din ea”. Vasile Papuc a lucrat la construcția
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
a reușit să le transcrie exact într-o veșnică mișcare, reflexele fiind ale unei gândiri și imaginații în veșnică deplasare și nesupunere... Mama miresei, femeie care a născut unsprezece copii, se strecoară printre dansatori împărțind boace,... coptături,... sticle cu răchie, străchini de borș, dres cu lapte covăsit, smântână, brânză gălbuie. Ceva cade pe jos și se sparge cu vuer. Odaia se umple de țipete. Toți se reped la ușe. A venit mirele cu ai lui să fure mireasa... Nu-l lăsați
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
din patru importante centre de olărit - din Biniș, județul Caraș-Severin, vin vasele nesmălțuite, cu motive geometrice, din Jupânești, ceramică de Lipova-Arad și Sasca Montană, dar și piese decorative românești și germane“, explică tânăra muzeografă Diana Băcilă, coordonatoarea expoziției. Chiupuri înalte, străchini uriașe pentru preparatul cârnaților, ulcioare grațioase cu trup de amforă sau, dimpotrivă, masive, bune să reziste peste vreme, ba chiar și halbe nemțești cu capac de metal, împodobite migălos cu imagini în relief, toate vorbesc despre vechea lume a Banatului
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele pe care le bănuiește de furt de bilete norocoase, o strachină de prune lojnite. Apetisantă, în felul ei, mâncarea lor vine dintr-o altă lume, în care nu s-a auzit de icre moi și de stridii proaspete. Și în nuvele se mănâncă țărănește, fiindcă anturajul e altul. La Hanul lui
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
aceștia nu-i cunoșteau, știau doar că există... Discuția le fu întreruptă de reapariția celor două femei. Elena așeză pe masă un fund de lemn cu o mămăligă din care ieșeau aburi, iar bătrâna, un castron cu friptură și două străchini de lut. Apoi, femeile plecară la fel de tăcute precum intraseră. Dar voi nu mâncați? E Post, Gheorghe... Știu că voi nu țineți... îl lămuri, din 81 ușă, bătrâna. Eu cu fata ne-am făcut un ceai, îl bem dincolo. Dacă vă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
groasă, o ștergem. Nevastă-mea știe. Dacă nu mai vin, să nu s-apuce să-mi ridice parastas la biserică. Nici n-a fost nevoie ca el, Miluță, să-i mai povestească isprava de pe locomotivă. A stat cu ochii cât străchinile și l-a ascultat, pe urmă i-a destăinuit cum îl simțea, cum îl simțea pe neamț cu arma-n spate și nu știa bine ce-o să fie, unde-o să-i ducă, pentru că n-a putut schimba o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
s-a întors acasă după un voiaj îndelungat și a aplicat sistemul românesc de informare.S-a dus la o vecină de apartament și a acuzat-o de infidelitate. „Cine,eu?!” se arătă mirată femeia. „Nevastă-ta a călcat în strachini cu...”. Dupa un an de zile,divorțul a pus capăt unei căsătorii eșuate.... Morala : Intr-o relație autentică trebuie să existe înțelegere,să existe încredere,să existe sinceritate și să existe respect reciproc... „Iubirea ta de-a pururi schimbătoare Imprăștie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
trecut, Ilie a Îmbătrânit prin pustietate, unde fugise de frica spânzurătorii. Când s-a Întors În sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră, se schimbasera ori unii nu mai erau printre cei vii.Intră Într-o crâșmă cerând o strachină de zamă pe care o Înfulecă pe dată. Acolo intră În vorbă cu un alt mușteriu care Îi povesti că În sat la ei trăia odată unul Ilie care Își omorâse părinții și făcea numai nelegiuiri. Atunci pentru prima dată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
identitatea mea și să găsim o explicație și o rezolvare la situația absurdă. Vânzătoarea, chiar și de față cu poliția, a continuat să susțină că nu poate avea încredere că fila de cec e corectă!?! Cumpăram, precum v-am spus, străchini, etajere și ceasuri de perete din tablă, căni și alte prostioare pentru casă. Nimic nu avea cu adevărat o valoare reală, cel mai scump obiect fusese ceasul frumos pictat, care făcea vreo sută de euro. Presupunând ca aș fi fost
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
mereu cu senzația iritantă că, peste tot în cărțile lui, francezul se află la limita suportabilă a ereziei ideologice. Tot timpul îți dă impresia că acum, chiar acum pe pagina asta, va scoate păsărica din gură și va călca în străchini, dar se oprește în ultima secundă, pe marginea prăpastiei, într-o înfrînare retorică atît de reușită încît efectul de sugerare pe care îl obține e redutabil, căci francezul spune mai mult așa, tăcînd, decît spunînd pe șleau ce are în
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
senzațiile căldurii sufocante, cu un potop de sinonime și relatări agricole cu verbe specifice pentru efectele caniculei: "E prăpădenie, domnu' Dimancea, pe crăpătul acesta e vipie, zăpușeală și zăduf, ce mai, caniculă! De-o lună n'a mai picat o strachină de apă, se usucă porumbu' d'anpicioarele, sărăcuțu, să sfarogește, să scrumește, de să-i plângi de milă, și-a intrat și-o gânganie'n el dă-l foarfecă tot" (p. 9). În schițele lui Caragiale, pe o asemenea crăpelniță
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
și să contabilizeze greșelile infernale, socotelile tâmpe și comportamentul aiuritor al pesedeilor, și să le scoată din gândirea proprie, pentru a avea succesul garantat. La urma urmelor, e bine să ai un astfel de partid, care calcă zgomotos în toate străchinile și hăhăie grosolan de fiecare dată când i se pare c-ar avea ceva de spus. Partea proastă e că partidul despre care vorbim e supradimensionat. Dac-ar ajunge la un cinci la sută, dac-ar reuși să scape de
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
cari am văzut ghini chipurili a doi Îngeraș! Și acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât puteau fi ei de liniștiți. La un moment dat, Maria tresări, urechile ei fine prinse un vaiet prelung și parcă niște frânturi de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cuhnei a apărut crâșmărița Măriuța, cu un ceaun doldora de tochitură, care răspândea în jur o miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina. Când mămăliga aurie se răsfăța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina. Când mămăliga aurie se răsfăța pe fundul de lemn, moș Dumitru a luat ața legată de piciorul mesei și a tăiat-o în dărăburi potrivite. Ca la un semn, s-au ridicat cu toții și s-au întors cu fața spre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi de rachiu și o strachină de mâncare pentru osteneală. In seara aceea, țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ocupat fiecare locul știut. Costache le-a pus repejor rachiul cald în față, iar Măriuța s-a grăbit să le aducă de mâncare. In timpul mesei, nimeni nu a scos o vorbă, dar nici n-au lăsat nimic pe fundul străchinilor sau al ulcelelor cu vin fiert. Până la urmă, Pâcu a luat ulcica golită și a întors-o cu gura în jos, comentând: Ce-i cu seceta și cu sărăcia asta, Costache? Noi suntem oameni gospodari ori niște dârvari? Adă aici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a plăcut lui moș Dumitru, care s-a mulțumit să adauge. Dacă totu-i cum trebuie, atunci hai să vedem și de noi! In crâșmă mirosea plăcut a cârnați fripți amestecat cu aroma vinului fiert. Crâșmărița tocmai punea mâncarea în străchinile rânduite pe masă. Costache și-a făcut o intrare triummfală cu ceaunul cel mare, în care se răsfăța o mămăligă aurie. Cu un icnet de mare efort, a răsturnat-o pe fundul de lemn din mijlocul mesei. Poftim la masă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
copii frumoși și voioși de saltă casa-n slăvi. Are frate-meu așa ceva? Iaca n-are! Ei? (ridică iar surcelele) SMARANDA: E-he, să știi tu, Dănilă, c-ar fi ei și mai voioși dacă le-aș pune dinainte, în strachină, ce știu eu. Adus-ai lemnele? DĂNILĂ (vine, îi întinde surcelele): Iaca ici. SMARANDA: Ce-i asta? Adă, omule, ceva ca lumea, că n-am să fac focul cu vânt! Eu nu pricep ce se întâmplă în capul acela al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
domniei tale. (Îi dă hârtia. CEAUN citește și pare foarte nenorocit.) CEAUN: Apoi, jupâniță, cu ce mi-ai dat aici abia pot acoperi cuviincios masa Măriei Sale, fiind cu mare băgare de samă să nu-mi fure mâțele nimica de prin străchini! LIANA: Întocmai, cinstite mare bucătar. Și te sfătuiesc să nu mai zăbovești, că s-apropie prânzișorul, ș-apoi nici prânzul nu-i departe, cum bine spuneai mai înainte. Du-te, înfățișează-te la cămări și aprinde focurile. Închide condica, iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]