97 matches
-
limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs io “amic”, Nu mă doare
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
sâcâie, Să mă duc după ceie. -Lasă-mă nevastă-n pa` Că am de clicat un “ba”! -Atunci îi mânca doar zer, Laicuri, taste și pixer! Citește mai mult Țâpurituri Fbțurai!Io-s oșan, mă pun pe laițăși scot leptopu din straiță,De când febeu am găsit,Nu-mi mai trebuie cuțit!Dacă am febeu amu,Nu-mi mai trebe nici iahu.Bun îi și la sănătate,N-ai când să te doară-n spate,Că de când îs io “amic”,Nu mă doare
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
dovadă c-aici locuiau cei care nu Te proslăveau. De-abia când moartea se-nnădi la egiptenii din olat și când chiar fiul de-mpărat de neființă fu luat, de-abia atunci veni poruncă să părăsim îndată țara, ca-n straițe să luăm deodată poveri și blestem laolaltă ... Împovărați cu toate cele - copii, mâncare și odoare - ne-am așternut la drum spre mare (pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
ridică și se uită pe fereastră. -S-a luminat de ziuă! Mă duc să înjug boii la car. -Ai pus rarița. -Pus-o de-aseară! Înainte de a deschide poarta cea mare, Antonia i-a pus pe brațul de fând din car o straiță cu mâncare, o sticluță de vin și una cu apă. Bărbatul se urcă în car și mângâie cu biciul spatele boilor.Aceștia porniră încet, trăgând carul ce scârțâia după ei. -Să ai grije fomeie de vacă. -Am...am...,bărbate! Când
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
în care a tăiat în felii o bucată de mușchi de vită, rupând din pâine din când în când.Mânca și privea la animalele, la ochii lor blânji. După ce mâncă, strânse cu grije ce mai rămase și le așeză în straiță.Apoi se întinse pe iarbă rezemat cu capul pe trunchiul salcâmului.Își trase pălăria neagră peste ochi.Boii terminară brațul de fân și se așezară rumegând. Carol adormi și un vis venind din trecut îl cuprinse. “Bunul Gheorghe îl ținea
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
își revede înaitea sa, imaginar, viitorul chip, fără ceea ce iarna i-a pus drept prea multă naturală căciulă. Un bătrân sprijină un baston, pășind prin timp, așteptând să se oprească în fața lui o scară de bloc, uitându-se într-o straiță. O mașină ambalează supărată pe stradă, ca să iasă cu o roată dintr-o groapă. Doi îndrăgostiți merg încet, ținânduse de mână de parcă se iubesc sub lună. Neatenți dau peste o bătrână. - Ei ... maică! Nu aveți loc pe stradă? Am tranversat
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
urmele și o săptămână. Mi-aduc aminte, cum, de Crăciun, umblam a cucuța, umblam cu colinda din casă în casă, ori cât de mare era zăpada. Primeam de la cei pe care îi colindam, nuci, mere, colăcei și când se umplea straița mergeam acasă, goleam și înapoi de unde am rămas. Câte și câte amintiri frumoase din copilărie mă leagă de acest sat, Dumuslău, deși uneori mi-a fost greu, dar nu te pot uita, SATUL MEU NATAL. Următoarea vizită pe care am
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
ușă, într-un cui, o plasă țesută , o iau, deschid ușa și-i zic „Poftim bitușca !„ Intră peste mine , se duce în partea cealaltă de ușă, ia din cui o haină de blană și-mi zice că nu-i trebuie „straița„. Ahaaa... În fine, povestea cu părădăile și păpărada am mai spus-o, e de notorietate că am afirmat că n-am mâncat niciodată „părădăi„ , eu venind din „patria roșiilor„, iar omleta e „păpăradă„ toată ziua ! „Să-mi dai tolcerul„ ! strigă
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... Citește mai mult AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Cap. 1.La vârsta de 7 ani am inceput sa invat la școală primară din satulnatal. Menționez că datoriită sărăciei, a faptului că părinții mei aveaucasa ne terminată, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
mă pregătesc de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-semama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... XI. DOI PRIETENI", de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016. "DOI PRIETENI" În perioada anilor 2003-2009 mă găseam în America. Nu ma-m gândit ciciodată până atunci ci voi ajunge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Coborî în râpă, sub smeuriș; se luă după urmele proaspete tivite albastru ale labelor. Dracul se dusese cu grăbire în trei picioare în lungul coastei. Într-un loc se oprise: îi trebuia ceva ca să-și puie furtișagul. Cum n-avea straița la șold - s-a nevoit tot în trei. Mergea bine și în trei, dar înainta strâmb și haitiș, cu stânga înainte. Capul și-l ținea tot spre deal și picioarele de dinapoi tot cătră râpă. S-a dus pe ici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
io bine... Nu te mai gândi, Iuliane, că-ți cauzează! îl apostrofează Cezărel Crocodilul, care avea de multișor un dinte, în contra Apostatului. De la o tură de zaruri adjudecată, odată, cu cântec, de Iulică. Așa e, băi, scoate și tu din straiță o fiolă de vin și păstrează una! concluzionează decent Vali Buletin. Și bericile scoate-le, neapărat! Păi, cum, să amestecăm noi băuturica? Vin și cu bere, după tărie? se îngândurează Iulian. Dacă nu-ți priește, n-ai decât să te-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mă potop Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau ei în lagăr scoși Cu puștile -n piromită, Cu straițele fără de pită; Când Sfrănțugii ne vede Pe toți că ne ocolea Și obeșterul cel mare, Comîndaș de la catane, Tot pe deal ne înșira Și tot doi cu doi punea Și iar mână lângă mână Tot voinici cu pușca plină Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toamnei care rătăcea pe afară”. Fascinantă este și succinta oglindire a ceea ce a fost „strălucirea” orașului de la Dunăre, care-și „trăia cu nepăsare prezentul”, ajuns într-o stare jalnicăși „despuiat de lepre hămesite să fure cât mai era ceva în straiță...” Sensibile frazări descriptive sporesc frumusețea falezei și a așezărilor care se conturează „dincolo” de Dunăre. Prozatorul oferă cititorului (avizat, ori nu) detalii extrem de utile pentru un suflet creștin. Pătrundem în tainele Mănăstirii CelicDere, din Dobrogea, povestindu-ni-se despre Icoana
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că nu te știe nime, Că ești martir ai vrut să faci a crede, Mai bine masca de paiazzo-ți șede: Căci ne-am convins de mult de-a ta mărime. Armeano-grec, lingău cu două fețe, Îți ad-aminte ce aveai în straiți Când pietre numărai la voi în piețe. De-aceea taci și încă bine pare-ți Că nu te regalăm, cum știm, cu bețe: Făclie nu-i nemțescul tău opaiț. {EminescuOpIV 340} PENTRU TĂLMĂCIREA AFORISMELOR LUI SCHOPENHAUER Goethe Spun popoară, sclavii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
război și au trecut cu vederea aceste amănunte... nesemnificative pentru ei din viață! Tanti Nuți, când era tânără cu fetele de vârsta ei, făcea tot felul de obiceiuri; odată singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de patru cai, a scos un țipăt și a leșinat! Altădată într-un pahar cu apă neîncepută de la fântână a pus un inel și cenușă... s-a format
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
studenți la Arte plastice, îmi privesc pe rând desenul, își întorc privirile spre bătrân, eu aștept verdictul lor, de parcă ar fi simțit că despre el vorbim, bătrânul se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe rând desenul, își întorc privirile spre bătrân, eu aștept verdictul lor, de parcă ar fi simțit că despre el vorbim, bătrânul se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa ocupă aproape jumătate din trotuar, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa ocupă aproape jumătate din trotuar, e îngrădită cu un gărduț de lemn, vopsit alb ca și mesele, gărduțul e demontabil, poate fi sărit cu ușurință, bătrânul trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vor căsători, vor aduce prunci pe lume și vor muri după o vreme, coborând În cimitirul orașului. Pământul de la oraș nu este același cu pământul de la sat. Cei care se opun vor pleca. Tehui, prin lumea largă. Cu pământul În straiță. Pe femeie o cheamă Maria. A plecat din sat, s-a măritat și va trebui să nască. Ea va naște sub semne. Greu de reconstruit o astfel de zi norocoasă. În zori, umbre de oameni se trag anonime pe lângă zidurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vara. Și eu, neam de popă, a trebuit să mă bag slugă la popa. În sat n-am avut socoteală și În 1940, la douăzeci de ani, am plecat la Sibiu și am luat-o așa pe stradă cu o straiță În mână și umblam prin Sibiu și a venit un domn și m-a Întrebat dacă nu cumva caut de lucru, eram cu altă fată care s-a repezit să-i spună că ea a fost și la București și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
încercările sale: clienții ascund firi grobiene, care merg de la lăcomia de proporții tendința de a fi găzduit de pleașcă, de a mânca la micul dejun mai mult decât poate să o facă un bou, de a-și umple ca mârlanul straița calicului cu felii de pâine și cu merinde șutită până la neobrăzarea de a pleca cu prosopul, cu cearșaful, cu umerașul, cu peria de pantofi sau cu cheile de la camere... Vladimir se acuza în sinea lui că și el își făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dezvoltare personală, cristale, ezoterisme diverse, puterea vindecătoare a plantelor medicinale, viață sănătoasă etc. Chiar lângă scările ce coboară spre subteran se află plasat un „echipaj” format din doi călugări, cu bărbi mari, roșiatice. Tineri, poartă în bandulieră saci de merinde (straițe) din lână, artizanali, ostentativ mi se pare că-i poartă, ca un marker al autenticității. Mai au o valiză tip „trolley bag”, ieftină, împodobită cu tricolor, icoane de plastic și buchete de flori. Mai mult, instalația aceasta religioasă este completată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Râmnicu-Vâlcea. Este înconjurat de un grup de tineri și tinere, cam 15 persoane, majoritatea studenți. „Noua Generație Orto doxă”, aș putea spune ușor ironic. Fetele poartă rochii lungi tricotate manual, acoperind glezna, și basmale, băieții au barbă, privirile în pământ, straițe de lână, bocanci de piele groasă, cu talpă rezistentă. Îl ascultă pierduți pe călugărul-fuior care le vorbește despre cât de greu este să fii creștin în lumea de astăzi. Oameni în formare, ce-și caută cu greu calea, dau din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trase la fotocopiator și legate imprecis, coperțile au o altă culoare și textură, exemplare „pirat”, cu alte cuvinte. Se mai pot vedea și grupuri de stu denți ascoriști, tineri și tinere îmbrăcați integral în costume populare, afișând cu mândrie celebrele straițe din lână împletită, multicoloră, purtate pe umăr sau transversal, în bandulieră. Unele grupuri numără chiar și 10-12 persoane, se deplasează compact spre locul de derulare a rândului. Astfel de grupuri le-am remarcat și la alte pelerinaje, numai că aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]