97 matches
-
prin „vama cucului” ziare și cărți românești. Povestea pe care Badea Cârțan o citea și o recitea este aceea relatată de Titus Liviu despre Întemeierea Romei și-i spune lui Urechia că „e musai să merg la Roma”. Își pregătește straița și pleacă din Cârțișoara la 3 ian. 1896 , a trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol(Austria), Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
de a vorbi, elevii au început să-și însușească limba literară, alta decât cea de acasă și de aici dorința tuturor celor „plecați” de a vorbi tot mai frecvent „domnește” , spre a nu trăda că ei, totuși, sunt „neam de straiță” . Așa s-a ajuns în câteva decenii ca graiul străbun să-l mai păstreze doar vârstinicii și numai în relațiile directe între ei. Dacă se mai adaugă la toate aceste cauze și impactul pe care l-a avut și îl
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta; -cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare(a merge pe kolnik=(bg) drum îngust de picior, cărare prin pădure, pe deal,etc.); -cerhat=sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță de plotog" geantă din piei foarte diferite tăbăcite ori ne prevăzută cu curea pentru transportul în spate. Străițile servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului) dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
io bine... Nu te mai gândi, Iuliane, că-ți cauzează! îl apostrofează Cezărel Crocodilul, care avea de multișor un dinte, în contra Apostatului. De la o tură de zaruri adjudecată, odată, cu cântec, de Iulică. Așa e, băi, scoate și tu din straiță o fiolă de vin și păstrează una! concluzionează decent Vali Buletin. Și bericile scoate-le, neapărat! Păi, cum, să amestecăm noi băuturica? Vin și cu bere, după tărie? se îngândurează Iulian. Dacă nu-ți priește, n-ai decât să te-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
redactor, V. Copilu-Cheatră. Ziarul își propune să fie o tribună de protest a populației din Transilvania împotriva ciuntirii țării, un scut al moților pentru reîntregire și progres. Între alte rubrici, numeroase („Războiul în 7 zile”, „De la Horea la Pelaghia Roșu”, „Straița lui Cârlig” etc.), pagina culturală e bine reprezentată, mai ales prin poezii semnate de Aron Cotruș, Petre Bucșa, Al. Negură, V. Copilu-Cheatră, Doru Mircea, Octavian Macavei, V. Sima, Iustin Ilieșu, Ion Th. Ilea, N. Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
toamnei care rătăcea pe afară”. Fascinantă este și succinta oglindire a ceea ce a fost „strălucirea” orașului de la Dunăre, care-și „trăia cu nepăsare prezentul”, ajuns într-o stare jalnicăși „despuiat de lepre hămesite să fure cât mai era ceva în straiță...” Sensibile frazări descriptive sporesc frumusețea falezei și a așezărilor care se conturează „dincolo” de Dunăre. Prozatorul oferă cititorului (avizat, ori nu) detalii extrem de utile pentru un suflet creștin. Pătrundem în tainele Mănăstirii CelicDere, din Dobrogea, povestindu-ni-se despre Icoana
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dezvoltare personală, cristale, ezoterisme diverse, puterea vindecătoare a plantelor medicinale, viață sănătoasă etc. Chiar lângă scările ce coboară spre subteran se află plasat un „echipaj” format din doi călugări, cu bărbi mari, roșiatice. Tineri, poartă în bandulieră saci de merinde (straițe) din lână, artizanali, ostentativ mi se pare că-i poartă, ca un marker al autenticității. Mai au o valiză tip „trolley bag”, ieftină, împodobită cu tricolor, icoane de plastic și buchete de flori. Mai mult, instalația aceasta religioasă este completată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Râmnicu-Vâlcea. Este înconjurat de un grup de tineri și tinere, cam 15 persoane, majoritatea studenți. „Noua Generație Orto doxă”, aș putea spune ușor ironic. Fetele poartă rochii lungi tricotate manual, acoperind glezna, și basmale, băieții au barbă, privirile în pământ, straițe de lână, bocanci de piele groasă, cu talpă rezistentă. Îl ascultă pierduți pe călugărul-fuior care le vorbește despre cât de greu este să fii creștin în lumea de astăzi. Oameni în formare, ce-și caută cu greu calea, dau din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trase la fotocopiator și legate imprecis, coperțile au o altă culoare și textură, exemplare „pirat”, cu alte cuvinte. Se mai pot vedea și grupuri de stu denți ascoriști, tineri și tinere îmbrăcați integral în costume populare, afișând cu mândrie celebrele straițe din lână împletită, multicoloră, purtate pe umăr sau transversal, în bandulieră. Unele grupuri numără chiar și 10-12 persoane, se deplasează compact spre locul de derulare a rândului. Astfel de grupuri le-am remarcat și la alte pelerinaje, numai că aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar curiozitatea unui străin ca mine nu poate trezi decât suspiciune și teamă. O ultimă discuție cu o țărancă bătrână, originară dintr-un sat din apropiere, aș putea afirma că reprezintă pelerinul tipic al locului, după felul cum era îmbrăcată, straița de lână, mâncarea pe care o consuma așezată pe o bancă, sub unul dintre brazii seculari din parc (zacuscă cu ciuperci și pâine de casă, mai exact). Vine de ani de zile aici la Curtea de Argeș, „de când a apucat, de copilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să mă păsuiască și ei! Ce naiba?! N-oi fugi cu Țara Moldovei în straiță!... Oare Marele Domn și voievod a toată Țara Moldovei, "Buzduganul Creștinătății", n-are atâta crezământ la ei?! Juga ridică brațele către cer implorând Divinitatea într-o resemnare mută. Ca prin farmec, Ștefan se îmblânzește: Dragul meu!... Neprețuitul meu "Mare" vistiernic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te fi odihnit, o zi, barem... O să mă odihnesc... Nu m-ai lăsat să te oblojesc... Ștefan face câțiva pași să-și încerce "botina": De-a fi și-a fi să mă întorc în Scaunul de la Suceava, să vii cu straița doldora de buruieni: o să ai ce obloji răni mai vechi, răni mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zăpada, tocmai pentru asemenea situații în care domni veniți dela oraș ar dori să înopteze acolo. S-au tomnit, au ajuns la înțelegere să-i călăuzească pentru câțiva Florini. Și-a luat și el merinde pe două zile într-o straiță frumos cusută de vreo drăguță de-a lui din sat, s-a încotoșmănat cu recălul lui cel mai fain și-au plecat la drum. Douăzeci de ore au luptat deschizând drum în nămeții ce le treceau de umeri, din când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită ca ajutor năzdrăvan: ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei primare este sacrificat pentru nunta fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a toiagului fermeca. În basmul Cu cătana, din Vălcău-de-Jos, Sălaj, puterea în formă brută este secondată de un obiect cu puteri magice. Dumnezeu dă eroului (ipostaza lui de inițiat se traduce prin împlinirea perioadei de cătănie și vârsta senectuții) o straiță ce capturează diavolii doar prin poruncă, la fel ca în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capturează diavolii doar prin poruncă, la fel ca în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul funebru de a transmite obiecte pentru viața de dincolo, atât pentru cel mort, cât și pentru cei ce au plecat înaintea lui, este foarte viu. Rudele așază în sicriul dalbului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
studenți la Arte plastice, îmi privesc pe rând desenul, își întorc privirile spre bătrân, eu aștept verdictul lor, de parcă ar fi simțit că despre el vorbim, bătrânul se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe rând desenul, își întorc privirile spre bătrân, eu aștept verdictul lor, de parcă ar fi simțit că despre el vorbim, bătrânul se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa ocupă aproape jumătate din trotuar, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]