1,879 matches
-
latin, sub coordonarea lui N. Dabija săptămânalul Literatura și Arta iese în grafie latină. Fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost practic unica din spațiul sovietic care a formulat scopul de bază al redeșteptării naționale revenirea la limba maternă în straiul ei natural - alfabetul latin, surghiunit îndată după ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, prevalând chiar și față de cele economice? Întotdeauna harnicul nostru țăran își câștiga (drept, pin multă sudoare) hrana materială. Ceea ce ia
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
limba rusă. Și în perioada de ocupație sovietică (după 1940) instruirea s-a făcut mult timp în limba rusă, iar Dumnezeu în genere a fost izgonit din Basarabia de sataniștii comuniști. Dar și după adoptarea Legilor despre limba română în straiul ei natural drept limbă de stat dușmanii nu s-au liniștit nici până astăzi. Au fost diferite încercări de a fundamenta „științific” existența limbii moldovenești. Una din aceste „opere științifice” este și scandalosul „dicționar moldovenesc-românesc” al lui V. Stati. În
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
Sentiment > SIMT... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să-nțeleagă Când în imagine apar totuși întreagă?... Eu duc povara
SIMT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477116704.html [Corola-blog/BlogPost/354946_a_356275]
-
la bătaie sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru a oferi concitadinilor spectacolul fastuos al primelor 19 zile din luna martie, cu focuri de artificii și cu ofrande imense de flori, cu procesiuni de femei frumoase, îmbrăcate în straie tradiționale, de adevărate regine. Pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Analog calendarului creștin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
pentru darurile cu care i-a înzestrat. Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiționale de sărbătoare, confecționate din dantelă, catifea și mătase, cu părul împodobit de piepteni prețioși, legendarele frumuseți valenciene par adevărate prințese. Rochiile lor sunt rodul economiilor întregii familii, echivalând uneori la preț un automobil. Un simplu evantai de Fallera, confecționat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
Lumini se arătau pe la altare, Isus, Cristosul nostru, învia, Ne întorceam cu paște și lumină, Bunica ne dădea miel din cuptor, Iar ouăle-așteptau pe masa plină Sfințite într-al nostru tricolor, Iar la amiezi, pe luncă ne-ntâlneam Gătit în straie noi cum altul nu-i, Căci noi, copiii,-atunci ne înnoiam Când Se năștea și la-nvierea Lui, Și câtă bucurie, ‘ntregul sat, Ouă ciocnind cu mare și cu mic, “Cristos a înviat! Adevărat!” Pe pajiștea cusută-n borangic, Iar
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1397568234.html [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
Perdele de nori în valuri se revarsă, umbra durerii de lacrimi este ștearsă, să înălțăm un pod peste prăpastia adâncă să-ți mângâi chipul sculptat în stâncă. Ecoul vibrează, un țipăt înalță, îngerii stau pe lespezi de piatră dimineața îmbracă strai argintiu cu trenă, în valuri de furtună cade biata sirenă. Valuri roșii se varsă peste-ntinsele amurguri, însetate dorințe îmbobocesc din muguri privirea ta mă-nvlăuie în tăceri grele, ascund amintirea în câmpul de albăstrele. Referință Bibliografică: CÂMPUL DE ALBĂSTRELE / Mariana
CÂMPUL DE ALBĂSTRELE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1483954208.html [Corola-blog/BlogPost/380245_a_381574]
-
zboare n-ar putea- Sunt frumuseți de-ntunecime stinse Văzute doar de cei ce pot visa: Sunt Soarele și Luna, care odată, Avut-au nuntă mare, cu alai, Și toată-mpărăția lor- noptată S-a îmbrăcat în cel mai nobil strai. Alaiul lor de nuntă se pornise Din domul de-abanos pe inserat În calea mirilor stelele prinse În diademe drum le-au luminat Se veseleau cu toate jucăușe Clipind din gene des și apăsat Căci pentru prima oara din cătușe
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413550760.html [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
reorientează, cu baioneta, spre Moscova, 2.000 de Biserici Unite cu Roma și lichidează tot ceea ce aducea a Occident. Academia Română este dizolvată, iar majoritatea membrilor acesteia, la fel ca ierarhii Bisericii Unite, mor în pușcărie. Globalizarea, panortodoxia și panslavismul, în straie roșii, marxist-leniniste, triumfă, timp de cîteva decenii, în toată lumea și pe toate planurile, ... Citește mai mult Care globalizare e benefică și cine va învinge? Binele, sau Răul? Roma, sau Moscova? În februarie 1945, rușii și anglo-saxonii se înțeleg la Yalta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
reorientează, cu baioneta, spre Moscova, 2.000 de Biserici Unite cu Roma și lichidează tot ceea ce aducea a Occident. Academia Română este dizolvată, iar majoritatea membrilor acesteia, la fel ca ierarhii Bisericii Unite, mor în pușcărie. Globalizarea, panortodoxia și panslavismul, în straie roșii, marxist-leniniste, triumfă, timp de cîteva decenii, în toată lumea și pe toate planurile, ... XXXI. VIOREL ROMAN - ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014. Rușii pravoslavnici după marea vânzare se ridică sub președintele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Dorul prelins, ca într-o lacrimă de chihlimbar, Chipul frumos, măreț și duhovnicesc al Dacoromâniei Mari. Ființa ei plină de har, cu chipul minunat și armonios adie într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase în fața naturii ei, răsfățate cu un spirit profund rafinat ce răspândește o desăvârșită subtilitate. Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-ar mai trece Dumnezeu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Îi urmărea până-n Marțea Ciocului, atunci când se-ngropa steagul și se deșira ceata. De când se-nălțase, tot așa se-ntâmpla. Se prelingea în urma Călușarilor, atras de tot ce însemnau ei! Rămânea cu gura căscată văzându-i cât de mândru purtau straiele. Albul cămășilor și al ițarilor îi părea mai strălucitor sub gătelile colorate, iar pălăriile cu mărgele și panglici sângerii - adevărate odoare vii, menite să-i împodobească doar pe acești aleși! Dar jocul răsunator al pintenilor și clopoțeilor?! Dar îndemnurile Vătafului
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai curg prin amurgire parade de soprane Iar noaptea tuciurie se-adapă din izvor Pădurea stă o clipă cu tâmpla-n microfoane Coboar-un gând albastru cu straiele-n decor. Alene, pe alocuri, copiii nopții zboară Îmbrățișați la poarta cu sânge pe zăvor Învie-n fiecare o lacrima de ceară Și-albaștri în privire se sting la poarta lor. Să curgă iar pământul prin vene că osânda Și
IMN ALBASTRU, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imn_albastru_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356960_a_358289]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REGINA TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Când cerul revarsă petale de lumină Pe umerii toamnei cu straie de rugină, Se-nvârt rândunele pe lângă cuiburi de nori Și jale duc în zare, răstigniții cocori. Regină îmbrăcată în tonuri arămii, Toamna scutură bruma pe dealuri și câmpii. Prin ceață mă privește cu lacrimile-n ploi Și sărut rece-mi
REGINA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1445328009.html [Corola-blog/BlogPost/368317_a_369646]
-
Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. În dimineața nouă cu-aripi de primăvară Alerg ca un copil la maica mea-n odaie, Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară, Înfășurată-n doruri și-ntunecate straie. De-un timp se-mpuținează cu fiecare clipă Și tot se uită-n sus la Bunul Dumnezeu, Își socotește pașii, căci vremea asta țipă De-aceea ține aprinsă o candelă mereu. O văd lângă icoană îngenunchind smerită, Cu fruntea la
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
înger nins, Prin ochii tăi senini ne dăruiești iubire, ... Citește mai mult În dimineața nouă cu-aripi de primăvarăAlerg ca un copil la maica mea-n odaie,Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară,Înfășurată-n doruri și-ntunecate straie.De-un timp se-mpuținează cu fiecare clipăși tot se uită-n sus la Bunul Dumnezeu,Își socotește pașii, căci vremea asta țipăDe-aceea ține aprinsă o candelă mereu.O văd lângă icoană îngenunchind smerită,Cu fruntea la pământ în semn
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mi doresc, Să fiu un curcubeu ce aripa-și întinde Ori ca un toporaș prin luncă să-nfloresc. Am așteptat stingheră să vină primăvara Ca plopi cei golași înconjurați de neguri, Pândeam seninul din zori și până seara Visând la straiul alb și verdele din crânguri. Din raze de lumină un cuib am împletit Ca pasărea-speranță la mine să revină, Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit, Iar zborul spre albastru, cărare să-mi devină. Citește mai mult Surâzător îmi bate
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
simt sau ce-mi doresc,Să fiu un curcubeu ce aripa-și întindeOri ca un toporaș prin luncă să-nfloresc.Am așteptat stingheră să vină primăvaraCa plopi cei golași înconjurați de neguri,Pândeam seninul din zori și până searaVisând la straiul alb și verdele din crânguri.Din raze de lumină un cuib am împletitCa pasărea-speranță la mine să revină,Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit,Iar zborul spre albastru, cărare să-mi devină.... XII. RUGĂ PENTRU ROMÂNIA, de Rodica Constantinescu
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MI-E DOR Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e dor Te-ai îmbrăcat iubire în straiele departelui... mă rog de brațul lunii, să accepte visele interzise de realul mințit ce-au spart aripi de cristal și-n muguri verzi respiră ne-uitarea Se prăvălesc toate fără de formă la margini de timp, arse în propria neputință... cum
MI-E DOR de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1400994518.html [Corola-blog/BlogPost/350565_a_351894]
-
întinde pe cărare. Voi scrie pentru astăzi poezie, Voi scrie poezie pentru mâine, Ca în urcușul ei o ciocârlie, Ca unduirea unui lan de pâine; Cu armonii de bucium și de nai, De veghe, bucurie ori durere; Natura în sărbătorescul strai; Înfrigurate clipele stinghere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Voi strânge / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VOI STRÂNGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Voi_strange.html [Corola-blog/BlogPost/364481_a_365810]
-
era imensă, cu pereții albi și desenați. Desenele constau în litere și cifre, în note muzicale și în multe forme desenate. Erau acolo Cuvântul, Muzica, Instrumentul, Dansul și Desenul. Toți erau îngerii creației. Erau înalți, aveau aripi, erau îmbrăcați în straie albe și strălucitoare, poleite cu dungi aurii pe alocuri. Părul îl aveau lung și inelat, ochii albaștri, dar șugubeți, o coroniță albă pe cap și o tolbă în spinare. La un moment dat, Cuvântul îL văzu pe Domnul și tăcu
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
înalt ideal. A oficiat folclorul așa cum a slujit credința, cu tărie, cu devotament, cu pietate, cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
cu o stea. Verde mi-ar fi culoarea preferată - Cu nesaț, seva pământului sufletu-mi visează să o soarbă Dintr-o ferigă ori dintr-un fir de iarbă. Albastrul din catifeaua nopții l-aș lua. Cu o rază de lună, strai de ondină din a apei oglindă să-mi leg, În palme, cerul tot să îl culeg. În indigo lumea altfel aș vedea-o; Dantele și brocarturi mi-aș țese, prinse toate-ntr-o camee, Din iriși, liliac și orhidee. În
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Curcubeu_corina_diamanta_lupu_1369132493.html [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... X. CRISTIAN PETRU BĂLAN - IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]