1,494 matches
-
euroregional subprogramul „Investiții în turism“, prezentat cu o zi înainte la București. Eligibile pentru finanțarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice sunt stațiunile: Moneasa și Lipova (județul Arad), Băile Herculane, Crivaia, Secu, Semenic, Trei Ape (județul Caraș-Severin), Geoagiu Băi, Straja, Vața (județul Hunedoara), respectiv Buziaș și Calacea (județul Timiș). L. S. „Săptămâna calității timișorene“ l Simpozioane, mese rotunde, sesiuni de comunicări, expoziții În perioada 8-12 noiembrie, în municipiul de pe Bega va avea loc manifestarea „Săptămâna calității timișorene“, manifestare aflată la
Agenda2004-45-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/283019_a_284348]
-
1) - operator introducere, validare și prelucrare date (calificare) -, S.C. „AGORA SOFTWARE“ (Spl. Nicolae Titulescu nr. 8) - operator calculator electronic și rețele (inițiere) -, S.C. „AGRO TAGO ING“ (str. Memorandului nr. 1) - mașinist la mașini mobile pentru transporturi interioare (calificare) -, S.C. „WEST STRAJA“ (str. Transilvania nr. 2) - agent de pază și ordine (calificare) -, CAMERA DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ TIMIȘOARA (Piața Victoriei nr. 3) - inspector resurse umane (inițiere), lucrător în comerț, comerciant-vânzător mărfuri alimentare, comerciant- vânzător mărfuri nealimentare (toate de calificare) -, S.C. „BUSINESS
Agenda2004-46-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283049_a_284378]
-
decisivă de cucerire a Daciei de căre Roma e începută de Traian abia în 101 d. Hr. Or, poetul latin se stinsese cu exact 84 de ani mai devreme. În cazul în care construcția ar fi fost un turn de strajă roman, o eventuală legătură cu exilatul Ovidiu este exclusă. Citându-l din nou pe Béla Schiff, „majoritatea istoricilor bănățeni știu că Petru Petrovici, comite de Timiș și ban de Caransebeș, l-a ridicat la poalele Muntelui Mic, pe o colină
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
Saturn, Cap Aurora, Costinești (Constanța), Durău (Neamț), Fântânele, Muntele Băișorii (Cluj), Harghita-Băi, Lacu-Roșu și Izvorul Mureșului (Harghita), Păltiniș (Sibiu), Pârâul Rece, Poiana Brașov, Timișu de Sus, Predeal (Brașov), Secu, Trei Ape, Semenic, Crivaia (Caraș-Severin), Snagov (Ilfov), Stâna de Vale (Bihor), Straja (Hunedoara), Voineasa (Vâlcea), Albeștii de Muscel (Argeș). A. M. G. Grandoarea castelelor din „Cizma Europei“ l Turnul din Pisa sau Castel del Monte, doar câteva dintre atracțiile Italiei antice Asemenea celorlalte mari culturi europene, și Italia dezvăluie turiștilor numeroase obiective culturale
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
De la Poiana Brașov, la Straja l O „istorie“ care seamănă La început (1895), Poiana Brașov a fost doar o... poiană a Brașovului, unde locuitorii renumitului burg medieval (la cumpăna secolelor XIII/XIV era cel mai mare oraș din Transilvania - 9 000 de locuitori) veneau în
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
debilitate; convalescență cu stare generală bună; tulburări de creștere la copii; hipertiroidie benignă; boli profesionale. De la Poiana Brașov merită să facem un popas într-o zonă montană oficial atestată ca stațiune climaterică de interes național abia în primăvara acestui an - Straja, aflată în Munții Vâlcan, la 1 380 m altitudine, unde se ajunge (la pas, cu mașina sau cu telefericul) din Lupeni (Valea Jiului). La fel ca și Poiana Brașov în urmă cu mai bine de-un secol, Straja a reprezentat până în
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
primăvara acestui an - Straja, aflată în Munții Vâlcan, la 1 380 m altitudine, unde se ajunge (la pas, cu mașina sau cu telefericul) din Lupeni (Valea Jiului). La fel ca și Poiana Brașov în urmă cu mai bine de-un secol, Straja a reprezentat până în 1990-1995 doar cabana cu același nume (1 445 m altitudine), spre care urcau mai ales turiștii împătimiți de promenade montane. Între timp, Straja a devenit un oraș-stațiune în adevăratul înțeles al cuvântului, Federația Română de Turism Sportiv
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
La fel ca și Poiana Brașov în urmă cu mai bine de-un secol, Straja a reprezentat până în 1990-1995 doar cabana cu același nume (1 445 m altitudine), spre care urcau mai ales turiștii împătimiți de promenade montane. Între timp, Straja a devenit un oraș-stațiune în adevăratul înțeles al cuvântului, Federația Română de Turism Sportiv organizând aici una dintre edițiile Carnavalului Zăpezii. Dar și în perioada de vară stațiunea Straja oferă multiple posibilități pentru concediu, dispunând de aceleași condiții bioclimatice ca
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
care urcau mai ales turiștii împătimiți de promenade montane. Între timp, Straja a devenit un oraș-stațiune în adevăratul înțeles al cuvântului, Federația Română de Turism Sportiv organizând aici una dintre edițiile Carnavalului Zăpezii. Dar și în perioada de vară stațiunea Straja oferă multiple posibilități pentru concediu, dispunând de aceleași condiții bioclimatice ca și Poiana Brașov; în plus, se pot face excursii până la Sohodol sau de-a lungul Văii Jiului, până la Valea de Pești, Câmpu lui Neag, Cheile Buții, Câmpușel, de unde un
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
semințiile galbene? Și ce dacă, din tot ceea ce fusese un reper cert al civili zației europene, după opt sute de ani și mai bine, de la așezarea pietrei de întemeiere, își mai mărturisește biografia doar printr-o parte infimă din zidul de straja și cele câteva mii de pietre îmbucate în brâul igrasios al unei biserici cu navă ciudată și în care, pe vremea comuniștilor, a funcționat un sanatoriu TBC, apoi o Casă de nastere? Dacă zidurile acelea ar avea cum, ar spune
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
și aproape împăcata cu lumea care o judeca. De ce s-ar mai supără că o fluiera golănește până și calfele pietrarilor, lucrătorii care, după un proiect aproape utopic, încearcă de ceva ani buni să refacă navă, turnul și podul de straja, o parte din construcția cu galeria de apărare susținută de pilaș trii împodobiți cu capete de lei și grifoni înspăimântători, himere modelate în ipsos. Mărțina abordează zâmbetul acela, care nu te încurajează dar nici nu te respinge. Tinerii în salopete
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Că ziduri tremurară și clopotul se plânge! De clopot clătinată lung turla i-a trezit, Cu greu ridică piatra, sculați din sarcofage Privesc cu-orbite goale: spre ei dârz a pășit... - |l știu, îl știu monarhii cei morți, rămași de straje! Să între aici, sub bolta destinului, să stea, Nu rege printre dânșii, ci singur să mai poarte Ce-i fu sortit sub ceruri: Polonia, naltă stea De-a pururi să-i slujească, tot singur după moarte. Să intre. Nu pe
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
negru al sfîrșitului "epocii de aur". Este timpul elaborării Istoriei literaturii române, a unei vaste prezentări a scriitorilor contemporani, menită a se deversa, în bună parte, în Istoria rămasă neterminata, a excepționalei autobiografii, oprită și ea la primele capitole, Sub straja dragonilor, a colaborării cu posturile de radio BBC, Europa Liberă, Deutsche Welle, a editării, în colaborare cu dr. Ion Solacolu, a excelentei publicații "Dialog". Măcinat de maladia ce avea să-l răpună, criticul depune un efort considerabil, atît în privința scrisului
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
job care să-i asigure o existență prosperă și recunoașterea statutului profesional de scriitor. Înainte de a descoperi la rubrică de mică publicitate a unor reviste canadiene oferta salvatoare (povestiri după rețete junk food), patronul firmei de calculatoare Elephterya din orașul Straja (onomastica are, după cum se vede, partitura ei...) îi oferă posibilitatea de a scrie, contra cost, "portrete scurte, la obiect, inspirate de oameni reali" din localitate. Ideea unui asemenea experiment hiperrealist, netrucat, va fi refuzată la... import că periculoasă pentru liniștea
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
interpretului îi este deschisă calea către miracolul clipei (dacă este în stare să îl atingă). André Gide spunea că nici o altă muzică nu este mai supusă trădării, denaturării profunde prin minimalizare dar și inversul este adevărat; atunci când inspirația stă de strajă imaginilor sonore, miracolul se împlinește. El s-a împlinit în seara recitalului lui Nelson Goerner, tânăr pianist ce se afirmă spectaculos pe scena muzicală internațională. Într-un repertoriu ce cunoaște nenumărate interpretări de referință el a reușit să "sune" proaspăt
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
impulsul. Cand Banquo (Nicu Mihoc), potolește iureșul pentru a-și presimți parcă moartea, spectacolul emite o stare de grație, presimțirea raționalității, a unei lumi care ar putea exista și an afară crimei. an față suitei lui Duncan, Macbeth justifica uciderea străjilor prin "a dragostei năprasnica pornire care a depășit cumintea judecată". De fapt, nici o clipă, el nu-și pierde cumintea judecată și dragostea nu este decât una dintre componentele energiei sale distructive. Crimele, fantomă lui Banquo, șanț an mod evident procedee
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
măguri mănăstirea Ca-n adâncimea unei gropi. Îi priveghea nezăticnirea Șiraguri de cinări și plopi, Iar printre ei, de-abia zărita, Cănd noaptea pulberea-și cernea, La geamul schivnicei, mocnita, Lumina candelei clipea. Migdalii triști, în cimitir, Umbreau troițele de straja De pe mormintele în șir, Și păsările ca-ntr-o vraja Își împleteau sonoră mreaja. Izvoarele șopteau cu-alint, Jucându-și solzii de argint ; Pe langă lespezi povârnite Se înfrățeau în văgăuni, Săltându-și undele zorite Printr-ale florilor cununi. IV
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
A șters al veacurilor val Tot ce a fost odinioară : Și amintirea lui Gudal , Și-a ficei sale dragi , Tamara ! Dar sus pe muntele abrupt , Vezi o biserică pustie; Acolo doarme , neântrerupt , Cenușă lor ,pe veșnicie . La poarta stau de straja drept , Nalți , steii de granit , alături , Cu mantii lucii de omături Și-n loc de platoși ,pe piept , Strălucitor jucindu-și față , Sclipește de când lumea gheață . Iar norii leneși trec grămadă , Se-opresc pe culmi ,pe-albastrul cer , De parcă-n drumu-i
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Costin Georgescu, Ghibaldan, Mia Frollo, Bebs Delavrancea, gen. Văitoianu, N. Crevedia, Werner, d-na și dl Mircea Damian, d-na și dl Ludovic Dauș, Pica Dona, d-na Roman, Maura Prigor, Paula Petrea, Gallia Tudor, Petrașincu, Monda, Șerbu, Bârnă, Doru Strajă, Carianopol". Și lecturile erau, în consecință, cele ale participanților, fără prea mare valoare. Doar marele critic era obișnuit cu apostolatul și asculta răbdător lecturile. De altfel, le asculta, cu aceeași răbdare de benedictin, și în timpul celorlalte zile ale săptămînii, mai
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
sau subspecie, cum vrem s-o luăm, a scriiturii autobiografice, mult mai aproape, alături de memorii, de autobiografie decît de jurnal"), Jurnalul lui Rebreanu, Jurnalul unui cobai, de Miron Radu Paraschivescu, jurnalul de tinerețe al lui Virgil Ierunca (Trecut-au anii...), Straja dragonilor de I. Negoițescu, Troica amintirilor - Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești, Confesiuni violente de Nicolae Breban, Arhipelag interior de Virgil Nemoianu, Călătorie spre mine însămi, de Ileana Mălăncioiu, Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu, Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, Ușa interzisă
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
Dîmboviței și ale bălții Colentinei (colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această citadelă sau întărire de apărare atît a Bucureștiului cît și a căilor de invazie a capitalei de atunci, Tîrgoviște. Sînt menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de astăzi Văcăreasca". A doua strajă sau barieră ar fi fost la biserica cu Sibiele sau biserica cu sfinți (pentru picturile cu filosofi de pe zidurile ei). A treia era în Calea Moșilor, la Puțul cu Zale, lîngă care Cantacuzinii și-au clădit locuințele lor și un
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
A treia era în Calea Moșilor, la Puțul cu Zale, lîngă care Cantacuzinii și-au clădit locuințele lor și un Colfescu. Pe locul acestuia din urmă s-a zidit, mult mai tîrziu, Palatul Regal de pe Calea Victoriei. Cea de a patra strajă era spre sfîrșitul Podului Caliții, undeva pe la Izvor. Iar a cincea strajă era situată pe lîngă podul Dîmboviței din Calea Giurgiu sau Podul Șerban Vodă. Mînăstirea Văcărești, dărîmată în anii nouăzeci ai secolului trecut de N. Ceaușescu, a fost fondată
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Cantacuzinii și-au clădit locuințele lor și un Colfescu. Pe locul acestuia din urmă s-a zidit, mult mai tîrziu, Palatul Regal de pe Calea Victoriei. Cea de a patra strajă era spre sfîrșitul Podului Caliții, undeva pe la Izvor. Iar a cincea strajă era situată pe lîngă podul Dîmboviței din Calea Giurgiu sau Podul Șerban Vodă. Mînăstirea Văcărești, dărîmată în anii nouăzeci ai secolului trecut de N. Ceaușescu, a fost fondată de domnitorul fanariot N. Mavrocordat în 1716. "Această citadelă, adaugă autorul, astăzi
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
ar fi explodat. Fără ea, aș fi fost, la ora asta, distrusă. Mai distrusă decât bunica-mea, acum vreo 25 de ani, când i-a murit porcul și s-a bocit trei zile, închisă în casă. Așa, cu pijamaua-minune de straja împotriva dușmanilor lichizi, n-a intrat apă decât pe sub monitor. Puțină și s-a dovedit ca dacă-l țin într-o poziție anume, se scurge către margine sau se usucă. De-asta nici nu pot să-l folosesc mult. V-
Multumiri salvatoarei mele! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19678_a_21003]