73 matches
-
unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
luna martie 1997, s-a constatat o nouă alunecare de teren, limitrofă alunecării produse în decembrie 1996, în jumătatea superioară a laturii vestice. Alunecarea este de tip detrusiv-delapsiv, dar fără caracter indus. Afectează până în prezent numai pătura deluvială lipsită de stratificație, fiind astfel de tip asecvent și de mică adâncime. Pagube înregistrate - alunecările de teren declanșate în decembrie 1996, au afectat direct o suprafață de 108 ha, din care 55 ha intravilan (51%) și 53 ha extravilan (49%), terenuri aparținând unui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
obârșia văii. Cursul este ușor meandrat, având o albie majoră neînsemnată. Valea este îngustă și adâncă, cu versanți înclinați, în jur de 10°, pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. În cadrul acestei văi se deschid ape subterane de stratificație descendente asigurând o scurgere permanentă râului principal. Viteza de scurgere a apei este relativ ridicată, dacă avem în vedere că valoarea pantei longitudinale, pe acest sector depășește 16‰. Bahluiul păstrează aceste caractere până la intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înaltă, unde depășește 90 mm în Dealul Mare-Tudora și scade spre zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, la 60 70 mm. Scurgerea provenită din surse subterane are valori mari, peste 10 mm în zona înaltă și provine din ape subterane de stratificație, iar cele mai reduse valori le întâlnim în cadrul depresiunii de contact, datorită fragmentării reduse a reliefului, față de grosimea mare a depozitelor permeabile. Variația scurgerii în timpul anului depinde de cantitate și calitatea surselor de alimentare. Iarna, datorită condițiilor create de vreme
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în cadrul depresiunii de contact, datorită fragmentării reduse a reliefului, față de grosimea mare a depozitelor permeabile. Variația scurgerii în timpul anului depinde de cantitate și calitatea surselor de alimentare. Iarna, datorită condițiilor create de vreme, în formarea scurgerii predomină sursele subterane de stratificație, procentul pentru râul Bahlui la punctul hidrologic Hârlău este de 13,73% (M. Pantazică, 1974). Primăvara, scurgerea lichidă crește sensibil, de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la Hârlău pe o diferență de nivel de circa 300 m, apa vine în contact cu mase de aer la care temperatura se modifică cu aproximativ 2°C. În plus, râul este alimentat și din ape subterane freatice și de stratificație, cantonate la diverse adâncimi și cu temperaturi diferite. La cele prezentate trebuie să avem în vedere că datorită pantei accentuate, radiația solară cade sub diferite unghiuri și tot odată se realizează și viteze mari de scurgere. Toate aceste ape cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vest al văii Bahluiului, în dreptul localității Pârcovaci, unde în decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a afectat peste 80 de gospodării. În cuprinsul versanților se deschid mai multe pânze locale de ape de stratificație, precum și freatice, cantonate în depozite argilo nisipoase. Apele freatice mineralizate în depozitele basarabiene apar sub formă de ape minerale. La Pârcovaci există cinci izvoare minerale cu debite de 4.000-18.000 l/zi (V. Bejan, 1986). Sub raport climatic, valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prezentare) (fig. 209). Dacă aceste leziuni sunt mici, sunt dificil de pus în evidență din cauza că fac corp comun cu parenchimul hepatic. Frecvent aceste tumori prind în interiorul lor un calcul, ce devine imobil;îngroșare asimetrica a peretelui colecistic, cu pierderea stratificației (în 20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
și industriale renumite. MOGHILNÎI - lagună maritimă în partea europeană a Rusiei, în insula Kildin, separată de mare printr un cordon de nisip de 60 m lățime. Situată la 70° latitudine N, în dreptul orașului Murmansk suprafața lacustră prezintă spre adâncime o stratificație a salinității și faunei. În stratul dulce sau ușor salmastru de la suprafață trăiesc pești de apă dulce: în partea mediană cu apă sărată fără H2S se găsesc specii marine ca batogul, bibanul, steaua de mare, iar la fund, în condițiile
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
forme de relief care pot fi de două tipuri: 1. verticale: creste ascuțite, muchii, turnuri, colți, fisuri, hornuri, diedre; 2. orizontale: brâne, surplombe, tavane. Suprafața peretelui este golașă, vegetația neputând prinde decât în crăpături și pe formele de relief orizontale. Stratificația rocii poate fi orizontală, înclinată, sau verticală. Straturile pot fi înclinate către perete ca o scară sau către vale ca țiglele unui acoperiș. Roca din care este alcătuit peretele poate fi: 1. cristalină: masivul Făgăraș, masivul Retezat, munții Rodnei; 2
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Izvorul “La Stejari” (stâncărie cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la mică adâncime și sunt alimentate de apele meteorice; sunt ape subterane libere, de stratificație, situație în nisipuri sarmațiene, intercalate între straturi argilo-marnoase. - caracterul lor de ape bicarbonatate, sulfatatemagneziene, sodice, ușor alcaline, având pH-ul cuprins între 7,85 - 8,3, este determinat de structura geologică a arealului Breazu - Copou din Iași. - față de conținutul fiecărui
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
invers, este o liberă și creatoare alternanță înțelegătoare, o oglindire reciprocă care se instituie și evoluează în lumina unei replieri esențiale pe sine, fără de care nu poate fi trăită consubstanțialitatea a două condiții esențial-similare. Ea ilustrează în real o dublă stratificație a conștiinței, care construiește în jurul nucleului reflexiv o prelungire dialogantă și măsoară distanțele interumane în unități ale "proiectării" de sine ("față de conștiința interioară (reflexia despre sine și asupra sa selbstbewußtsein) este o conștiință exterioară, o reflexie asupra exteriorului tău limitat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fațetelor de expresie a unei personalități în câmpul social indică universul de extensie al reflexivității (în calitatea ei de condiție, de principiu distribuitor al mesajului subiectiv către mediul de alteritate). La scară subiectivă, psihologia omului angajat comunitar vădește o dublă stratificație a conștiinței, regăsind un nucleu reflexiv legat de interioritate și o prelungire dialogantă, menită interfeței cu universul social. Acest înveliș socializant este o constantă structurală a naturii umane și nu un simplu spațiu de tranzit (purtător al informației izvorâte din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
altitudinii. În atmosfera reală, neizotermă, variațiile de presiune și densitate, la altitudini mici, sunt apropiate de forma exponențială, cu o înălțime de scară de 7-8 km. Aici gravitația tinde să producă o stratificare după densitate în atmosferă. În condițiile unei stratificații de acest tip, o particulă de aer (convențional, o cantitate de aer, cu masa de o unitate (1g), având un volum infim în comparație cu cel al oceanului atmosferic, față de care poate fi considerată punctiformă, însă cu un număr suficient de mare
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
particulei, înspre poziția de echilibru. La fel, o mică deplasare în jos ar fi urmată, sub acțiunea acelorași forțe, de mișcarea în sus a particulei, înspre poziția de echilibru. Se spune că atmosfera este stratificată stabil. Gradul de stabilitate al stratificației variază de la o regiune la alta a atmosferei, precum și în funcție de timp. Principiile termodinamicii joacă un rol esențial în descrierea proceselor atmosferice. De exemplu, principiul întâi al termodinamicii permite evaluarea efectelor de încălzire sau răcire a aerului. De asemenea, în interpretarea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
are un caracter puternic turbulent. Partea stratului planetar inferior al atmosferei în mișcarea aerului este puternic influențată de interacția cu suprafața Pământului se numește strat limită atmosferic (SLA). Grosimea acestui strat depinde de valoarea vitezei vântului în atmosfera liberă, de stratificația verticală de temperatură, de dimensiunile și de forma neuformităților suprafeței Pământului și oscilează, în medie, între 1000 și 1500 de metri. Curgerea unui fluid în regim turbulent sau laminar se verifică cu ajutorul valorilor unor mărimi adimensionale cum sunt: numărul lui
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
potențială medie sunt constante. Se întinde până aproape de o inversiune posibilă de temperatură ce se formează, de obicei, la partea superioară a stratului limită. c) Stratul de antrenate, situat deasupra stratului de amestec, caracterizat prin mișcarea turbulentă redusă și o stratificație de temperatură foarte stabilă. Valorile medii ale parametrilor fizici tind rapid către valorile din atmosfera liberă. Frecvent, in interiorul stratului limită instabil se pot identifica anumite structuri dinamice coerente: termice calde, pene convective, celule hexagonale de dimensiuni medii s.a., ce
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apropierea suprafeței, dar are un maxim pronunțat în zona vârfului inversiei de temperatură. Poluanții emiși de diferite surse, situate la suprafața Pământului, se acumulează în zona de emisie fără a se propaga spre regiuni mai îndepărtate. Limitarea transportului turbulent de către stratificația de temperatură stabilă decuplează între ele diferite straturi ale mișcării și determină apariția unor zone de curgere laminară sau de tranziție spre curgerea turbulentă. Stările stratului limită atmosferic, sunt cazuri limită, idealizate ce se întâlnesc rar în natură. În atmosfera
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
fluvii care se varsă aici. La acestea se adaugă și legătura destul de redusă cu Oceanul Planetar (cu excepția Atlanticului). La îngheț, apa mării are o salinitate de până la 10‰. Din punct de vedere al temperaturii și salinității, apa oceanică prezintă următoarea stratificație: stratul de suprafață (cu o grosime de 100-200m, caracterizat prin valori reduse ale salinității, cu anumite variații ale temperaturii); stratul intermediar (200-900m, cu apă care provine din Atlanticul de Nord ce se caracterizează prin slabe variații ale temperaturii si salinității
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
apă (pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
datelor existente prezentate în Planul de Urbanism General. Perioada de perspectivă pentru care s-a efectuat determinarea este de 20 ani. 1.3.3.3. Determinarea debitelor de infiltrație și exfiltrație în rețeaua de canalizare publică Conform configurației terenului și stratificației hidrogeologice, se consideră pentru rețeaua de canalizare zonă cu exfiltrații, partea de rețele aflată la o cotă mai mare în raport cu media pe amplasament, și zonă cu infiltrații, acea porțiune din rețea aflată în partea de șes. CAPITOLUL II RETEHNOLOGIZAREA REȚELELOR
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
În cadrul acestei hidrostructuri sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă liberă de alimentare și una de descărcare, drenate în mod natural. În această categorie sunt cuprinse apele suprafreatice, freatice și de stratificație. b. Rețeaua hidrografică Pârâul Ilenei, cu lungimea de 14 km, împreună cu afluenții săi alcătuiesc un sistem fluvial dependent, tributar, prin intermediul râului Bahlui, râurilor Jijia și Prut. Rețeaua hidrografică unde este localizat situl de interes comunitar Sărăturile din Valea Ilenei este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]