79 matches
-
de execuție propusă a cerințelor exprimate: ......................................................... 3.6. Rezultatul verificării în teren: ............................................................................... 3.7. Concluziile analizei complete: 3.8. Alte date: Capitolul IV Amplasamentul posibil identificat 4.1. Descrierea amplasamentului: 4.2. Situația juridico-cadastrală a terenului: ....................................................... 4.3. Natura și stratificația solului, pânza de apă freatică (caracteristicile generale geofizice ale terenului din amplasament privind zona seismică de calcul și perioada de colț, natura terenului de fundare, nivelul maxim al apelor freatice, datele din studiile topografice preliminare existente, datele climatice ale zonei
REGULAMENT din 12 octombrie 2012 privind iniţierea, elaborarea, conţinutul-cadru şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246062_a_247391]
-
a costului realizării lucrărilor de intervenție față de valoarea de inventar și față de valoarea de înlocuire a construcțiilor respective): Capitolul IV Amplasamentul obiectului/obiectelor propuse pentru intervenție 4.1. Descrierea amplasamentului: 4.2. Situația juridico-cadastrală a terenului: ..................... 4.3. Natura și stratificația solului, pânza de apă freatică (Caracteristicile generale geofizice ale terenului din amplasament privind zona seismică de calcul și perioada de colț, natura terenului de fundare, nivelul maxim al apelor freatice, datele din studiile topografice preliminare existente, datele climatice ale zonei
REGULAMENT din 12 octombrie 2012 privind iniţierea, elaborarea, conţinutul-cadru şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246062_a_247391]
-
Alte date Capitolul IV Amplasamentul 4.1. Descrierea amplasamentului (descrierea variantelor de amplasare, cu trimitere la planurile de amplasare prezentate) 4.2. Situația juridico-cadastrală a terenului (inclusiv pe categorii de folosință, intravilan/extravilan și altele) 4.3. Relieful, natura și stratificația solului, pânza de apă freatică (Se prezintă rezultatele studiilor topografice, geotehnice, hidrogeologice, precum și ale altor studii de specialitate necesare, după caz.) 4.4. Căi și mijloace de acces la amplasament Capitolul V Scenariile tehnico-economice prin care scopul obiectivului de investiție
REGULAMENT din 12 octombrie 2012 privind iniţierea, elaborarea, conţinutul-cadru şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246062_a_247391]
-
subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239727_a_241056]
-
subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253130_a_254459]
-
subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253131_a_254460]
-
În cadrul acestei hidrostructuri sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă liberă de alimentare și una de descărcare, drenate în mod natural. În această categorie sunt cuprinse apele suprafreatice, freatice și de stratificație. b. Rețeaua hidrografică Pârâul Ilenei, cu lungimea de 14 km, împreună cu afluenții săi alcătuiesc un sistem fluvial dependent, tributar, prin intermediul râului Bahlui, râurilor Jijia și Prut. Rețeaua hidrografică unde este localizat situl de interes comunitar Sărăturile din Valea Ilenei este
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Tîrgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Tîrgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneare, fiind frecventată
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
ei către suprafață, pe fisurile rocilor; poate reprezenta coșul vulcanic. "Dike"-ul este un perete sau un zid impunător ce provine din injectarea lavelor pe o spărtură longitudinală a conului. "Sill"-ul provine din dezvelirea lavelor injectate pe planurile de stratificație ale conului; apare sub forma unor pereți circulari, care închid o depresiune inelară, un crater fals rezultat în urma dezagregării rocilor mai puțin rezistente. Platourile de lavă bazică au o mare rezistență la eroziune. Aceasta este încetinită de prezența diaclazelor și
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse pe depozite pliocene. Solul este constituit din cernoziomuri bogate în humus. Stratificația acestuia este : sol vegetal și strat de umplutură, argilă nisipoasă, strat de pietriș rar și balast. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
acestei perioade este marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea nivelului mării au alterat în mod dramatic aspectul și forma țării, fiind necesară astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a lungul pleistocenului târziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a câmpiei
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
o problemă înrudită cu aceea a tomografiei electrice folosită în medicină) prezintă dificultăți matematice considerabile, care au fost și sunt în continuare obiect de studiu. Unul din primele astfel de studii - de determinare a distribuției de potențial în soluri cu stratificație paralelă - este datorat lui Sabba S. Ștefănescu, în colaborare cu C. și M. Schlumberger.
Conrad și Marcel Schlumberger () [Corola-website/Science/307691_a_309020]
-
important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin integral bazinului hidrografic al Moldovei, mai exact în bazinul mijlociu al acestui râu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
acestei perioade fiind marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea nivelului mării au alterat în mod dramatic aspectul și forma țării, fiind necesară astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a lungul pleistocenului târziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a câmpiei
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
corectată prin intervenții antropice, rezultate în urma lucrărilor de sistematizare pe verticală. Materialul rambleiat, s-a depus în diferite puncte de intervenție, fără o compactare organizată, cu sortare prealabilă a elementelor granulometrice constitutive. Această crustă superficială, de umpluturi heterogene, marchează local stratificația naturală, inducând, prin gradul de afânare ridicat și heterogenitatea specifică, tasări diferențiale importante. Complexitatea structurii sedimentare a sinclinoriului Reșița -Moldova Nouă se reflectă foarte bine în zona studiată prin sistemele de cute cu orientare NNE- SSV, însoțite de falii longitudinale
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie din apropierea barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
însă apa pătrunsă în subteran stabilește un circuit continuu de curgere, chiar și a unei ape de debit redus, rezultă o "peșteră de tip vados". Dacă apa va forma un strat acvifer ce umple toate fisurile, diaclazele și fețele de stratificație constituind un sistem complex, ia naștere o rețea subterană labirintică, adică o "peșteră freatică". De cele mai multe ori peșterile sunt complexe, formate din segmente de diferite tipuri, fapt pentru care ar trebui diferențiată și o categorie de peșteri cu caracter mixt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
scufundarea și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin. Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din conglomerate cu ciment argilos roșu. Fragmentele de roci cristaline și dispunerea lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indicu pentru aspectul general al regiunii din acea epocă. Munții din jur formau în marea oligocenă un adevărat arhipelag suspus unei eroziuni active. Apele scurte și repezi brăzdând insulele arhipelagului au transportat aluviunile grosiere, care, depuse
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau de obicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Ocna Sibiului are 14 lacuri mai importante: O trăsătură specifică lacurilor sărate este stratificația apei, salinității și temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]