97 matches
-
vechii cetăți Troia și deci tezaurul ar aparține legendarului rege Priam, menționat în epopeea homerică "Iliada". Această atribuire este considerată acum a fi rezultatul zelului lui Schliemann de a găsi locurile și artefactele menționate în epopeile homerice. La acel moment stratigrafia Troiei nu era solidificată, ceea ce a fost realizată, ulterior, de către arheologul Carl Blegen. Stratul în care s-a pretins că a fost găsită a a fost atribuit sitului Troia II, în timp ce Priam ar fi fost rege al Troiei din perioada
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
1931 devine primul profesor titular al acestei catedre. În paralel cu activitatea de la catedră, Ioan Gh. Botez a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost descoperirea, pentru prima oară pe teritoriul României, în săpăturile de la Cormani, efectuate împreună cu cercetători de la catedra sa
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
în 1900 este prima hartă pe care apare o împărțire în cercuri, comune, sate și cătune. Studiile geologice privind comuna Vărbilău datează încă din secolul XIX. Începând cu secolul al XX-lea se remarcă W. Teissyre în 1907 cu lucrarea „Stratigrafia regiunilor petrolifere din Subcarpați”. În 1927 D. M. Preda publică date privind geologia văii Teleajenului în zona subcarpatică. Studii în ceea ce privește geologia pentru regiunea cuprinsă între valea Teleajenului și Valea Prahovei, se datoresc și profesorului M. Filipescu care începând cu 1926
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
publică date privind geologia văii Teleajenului în zona subcarpatică. Studii în ceea ce privește geologia pentru regiunea cuprinsă între valea Teleajenului și Valea Prahovei, se datoresc și profesorului M. Filipescu care începând cu 1926 și până în 1932 a publicat mai multe lucrări privind stratigrafia și tectonica regiunii. Lucrările cu caracter strict geografic și care să trateze comuna, nu există. Există însă lucrări și nu sunt puține, care tratează o arie mult mai extinsă. În anul 1893 apare „Dicționarul Geografic al județului Prahova”, ce îi
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
din Bazinul Văii Jiului care prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 km². Cărbunii de aici sunt de vârstă terțiară și se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
intrarea în atmosferă, a intrat în orbită sa finală și a și-a început activitatea științifică. "MRO" conține o serie de instrumente științifice cum ar fi camere foto, spectrometre și un aparat radar, utilizate pentru a analiza formele de relief, stratigrafia, mineralele și gheața de pe Marte. Ea deschide drumul altor nave spațiale și monitorizării condițiilor meteorologice și de suprafață, studiind locurile posibile de amartizare și susținând un nou sistem de telecomunicații. Sistemul de comunicații "MRO" transmite mai multe date spre Pământ
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
la Conferința de la Praga G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa. (Blaga Gh. et al., 1996) Contribuții la dezvoltarea: Cercetări de geomorfologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
(sau "Doerpfeld") (n. 26 decembrie 1853 - d. 25 aprilie 1940) a fost un arheolog german. Este considerat unul dintre pionierii stratigrafiei și al proiectelor arheologice bazate pe documentare grafică. Una dintre cele mai valoroase lucrări ale sale o constituie explorarea sitului arheologic din zona mediterana datat în Epoca Bronzului, unde se aflau așezări că Tiryns și Troia (azi Hisarlık), unde a
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
Urali, în provincia Aktobe din vestul Kazahstanului (). La fel ca în cazul multor perioade geologice vechi, stratele de referință sunt bine cunoscute, dar datarea lor exactă este supusă unor variații de câteva milioane de ani, în funcție de autori. Comisia Internațională de Stratigrafie împarte perioada permiană în trei serii (sau epoci): cisuralian (298,9 ± 0,15 până la 272,3 ± 0,5 milioane de ani în urmă), guadalupian (272,3 ± 0,5 până la 259,8 ± 0,4 mil. de ani în urmă) și lopingian
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
este determinată de poziția geografică. Geologia este știința care studiază modul de formare a pământului, compoziția și structura să, la suprafață și în interiorul sau cu scopul de a găsi urme umane conservate. Pentru istorie se dovedesc foarte utile ramuri precum stratigrafia și paleontologia pentru a fi cunoscute sistemele ocupaționale ale grupurilor umane, conflictele provocate de existență sau inexistentă unor anumite resurse și datarea straturilor de cultură care se interferează cu straturile geologice. Biologia, alături de ramurile sale, Paleobotanica și Paleozoloologia oferă o
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
p. 107. c) De aici provin mai multe fragmente de brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993, p. 245, 295. d) Aici se află o așezare hallstattiană. Bibliografie: Gumă 1993, p. 295. 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaț sau Ocsaplaț. În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare așezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
pridvorul bisericii. Morminte ale monahilor au fost găsite în pridvorul bisericii și în afara acesteia, ele neavând inventar funerar. Criptele mortuare din interiorul bisericii au fost jefuite în procent de circa 80% în cursul secolului al XVIII-lea, fiind afectată astfel stratigrafia, structura și conținutul mormintelor. În unele morminte s-au mai găsit totuși inventar funerar (o serie de bijuterii, resturi vestimentare și fragmente osteologice). Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
2003. Băicuș, Iulian, Max Blecher. Un arlechin pe marginea neantului, București, Editura Universității, 2000. Brăvescu, Ada, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos, București, Editura Tracus Arte, 2011. Chiorean, Anca, Patru dimensiuni reale în irealitatea imediată. Eseu despre stratigrafia imaginarului blecherian, Cluj-Napoca, Editura Avalon, 2015. Glodeanu, Gheorghe, Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005. Mironescu, Doris, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Iași, Editura Timpul, 2011. Țeposu, Radu G., Suferințele tânărului Blecher, București
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
remarcat că unele așezări din perioada veacurilor VIII-IX s-au pierdut în urma alunecărilor sau din alte cauze naturale sau umane, fapt ce a permis doar recuperarea unor obiecte dispersate, fără a avea amănunte despre situația locuințelor comunității respective sau despre stratigrafia stațiunii, fapt ce ne-a determinat să le catalogăm drept situri distruse, precum cel descoperit la Cociu-Motoșeni, Bacău. Plecând de la descoperirile arheologice ale culturii Costișa-Botoșana-Hansca și până la cele de tip Dridu, s-a constatat o evoluție etno-culturală a populației autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost cauzată violent, cum s-a observat la unele schelete de la Arsura și Hansca-Căprăria. În lipsa obiectelor de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înhumație, ale căror schelete erau întinse pe spate, cu mâinile pe piept ori pe lângă corp, orientate vest-est, la adâncimea de 0,60-0,90m. Defuncții erau bărbați, femei și copii. Lipsa pieselor de inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul Dăneștilor (dinspre vest) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria Coja, care, urmărind obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ordonarea, din diverse puncte de vedere, a masei numelor de locuri romînești, necesară particularizării metodelor de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
duodenului, în stare de hipotonie; 3. colangiografia intravenoasă cu biligrafin; 4. colangiografia prin laparoscopie; 5. splenoportografia și, în fine, 6. echografia pancreasului - cel mai modern și mai exact examen. - examenul radiologic direct al pancreasului, care se poate face prin: 1. stratigrafia axială transversă a pancreasului, a lui Vallebone, și 2. pancreatografia peroperatorie, prin injectarea directă a substanței de contrast în canalul Wirsung. Biopsia intraoperatorie Practică ce nu a intrat în uzul cotidian, să spunem așa, din cauză că este o metodă anevoioasă, foarte
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]