164 matches
-
Secerătorilor Str. Semănătoarelor Ale. Seviș Ale. Sibiel Str. Sibiel Str. Sion Ion Str. Siretului nr. 1-7 fară soț și 2-12 cu soț; Str. Siretului nr. 9-19 fără soț și 14-20 cu soț Str. Slavici Ioan Psj. Spitalului Str. Stăvilarului Ale. Streiul Ale. Șelimbăr Ale. Șteaza Str. Ștefan Luchian Str. Ștefan Octavian Iosif (fosta 8 Mai) Str. Ștrandului nr. 22, 24, 26, 28. Str. Ștrandului nr. 2-20 cu soț și nr. 1-41 fară soț. Ale. Taberei Psj. Tălmaciu Pța. Tălmaciu Str. Tălmăcel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1 Decembrie 1918, Nr. 122, județul Hunedoara, număr de ordine în Registrul comerțului J20/482/1994, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Decebal Deva, Mureșeana Ilia, Ponor Vata de Jos, Aurel Vlaicu Orăștie, Germisara Geoagiu, Strei Simeria, Jiul Petroșani, Zimbrul Hațeg, Furnică Zam, Phoenix Calan, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit JIUL PETROȘANI a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159701_a_161030]
-
de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Decebal Deva, Mureșeana Ilia, Ponor Vata de Jos, Aurel Vlaicu Orăștie, Germisara Geoagiu, Strei Simeria, Jiul Petroșani, Zimbrul Hațeg, Furnică Zam, Phoenix Calan. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit JIUL PETROȘANI este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Decebal Deva. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159701_a_161030]
-
Str. Piața Moților, Bl. 12, județul Hunedoara, număr de ordine în Registrul comerțului J20/532/1994, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Decebal Deva, Mureșeana Ilia, Ponor Vata de Jos, Aurel Vlaicu Orăștie, Germisara Geoagiu, Strei Simeria, Jiul Petroșani, Zimbrul Hațeg, Furnică Zam, Phoenix Calan, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit PONOR VATA DE JOS a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159870_a_161199]
-
de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorbție a cooperativelor de credit Decebal Deva, Mureșeana Ilia, Ponor Vata de Jos, Aurel Vlaicu Orăștie, Germisara Geoagiu, Strei Simeria, Jiul Petroșani, Zimbrul Hațeg, Furnică Zam, Phoenix Calan. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit PONOR VATA DE JOS este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Decebal Deva. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159870_a_161199]
-
Noroiului JUDEȚUL HUNEDOARA 1. Refacere drum forestier calamitat Dobra Dobrișoara 2. Refacere drum forestier calamitat Dobrișoara Prislop 3. Reabilitare drum forestier Sibișel 4. Refacere drum forestier calamitat Cimpa 5. Refacere drum forestier calamitat Anineș-Strâmbu-Ceata 6. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Streiul Superior - obiect ÎI JUDEȚUL MARAMUREȘ 1. Reabilitare drum forestier Repedea Cârligatura 2. Reabilitare drum auto forestier Iadara - Valea Dracului 3. Corectarea torenților Vișeu Vaser - obiect ÎI 4. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Repedea - obiect ÎI (Berescu, Vinderel, Smereceni) JUDEȚUL MEHEDINȚI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activității de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Macon" - Ș.A., în calitate de concesionar, în perimetrele Crivadia, Saulesti - Simeria și Simeria Veche - Gură Strei din județul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activității de exploatare prevăzute la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128025_a_129354]
-
Mare Superior Județul Bistrița-Năsăud: Feldru( 229.ROSCI 0233 Someșul Rece Județul Albă: Câmpeni( Județul Cluj: Măguri-Răcătău(31%), Valea Ierii( 230.ROSCI 0234 Stâncă - Ștefănești Județul Botoșani: Ștefănești( 231.ROSCI 0235 Stâncă Tohani Județul Prahova: Gură Vadului(1%) 232.ROSCI 0236 Strei - Hațeg Județul Hunedoara: Baru(48%), Bretea Română( 233.ROSCI 0238 Suatu -Cojocna - Crairât Județul Cluj: Aiton(12%), Apahida(2%), Cojocna(13%), Căianu(3%), Feleacu(1%), Mociu(2%), Ploscoș(12%), Suatu(10%), Turda(2%) 234.ROSCI 0239 Târnovu Mare - Latorița Județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia); 8210 - Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui) 232. ROSCI 0236 - Strei - Hațeg Tipuri de habitate: 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
din România: în Mureș (până la Alba-Iulia), Cerna din Banat (până la vărsare), Dunăre (în zona cataractelor), Olt (în Transilvania, Oltenia și Muntenia), Jiu (în Transilvania și Oltenia), Lotru, Argeș, Râul Târgului, probabil și în Crișuri (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Articolul UNIC Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 968/2004 privind constituirea Comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor persoanelor propuse pentru expropriere în vederea realizării investiției de interes național "Amenajarea hidroenergetica a râului Strei pe sectorul Subcetate - Simeria", publicată în Monitorul Oficial al României nr. 596 din 1 iulie 2004, se modifică și se înlocuiește cu anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul economiei și comerțului, Codruț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181243_a_182572]
-
Toader, secretar de stat p. Ministrul finanțelor publice, Doina-Elena Dascălu, secretar de stat București, 20 septembrie 2006. Nr. 1.299. Anexă COMPONENȚA Comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor persoanelor propuse pentru expropriere în vederea realizării investiției de interes național "Amenajarea hidroenergetica a râului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria" Președinte: Alexandru Săndulescu - director general, Ministerul Economiei și Comerțului. Membri: - Traian Oprea - director general, Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica"; - Mircea Teodor - director, Sucursală Hidroelectrica Hațeg; - Ioan Victor Filip - primarul comunei Sântămăria-Orlea; - Doenel Vulc - proprietar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181243_a_182572]
-
un politician român, membru al Partidului Democrat. În perioada 29 decembrie 2004 - 5 aprilie 2007, a deținut funcția de Ministru al Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în Guvernul Tăriceanu. s-a născut la data de 3 noiembrie 1951 în satul Strei din apropierea în orașului Călan (județul Hunedoara). A efectuat studii la Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic București (1970-1975), în urma cărora a obținut diploma de inginer metalurgist. Apoi, între anii 1976-1977, a urmat un curs postuniversitar de inginerie economică la ASE
Gheorghe Barbu () [Corola-website/Science/297994_a_299323]
-
Situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin frumusețea formațiunilor stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai spectaculoase stalagmite din peșterile României, înaltă de 7 m. Peștera Tecuri se află pe malul stâng al râului Strei, la o înălțime de 920 de metri , este lungă de aproape 500 m și accesul se face printr-un aven adânc de 12 m. La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este expus in exemplar de "Sophrochaeta dacica (ord
Peștera Tecuri () [Corola-website/Science/313779_a_315108]
-
de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști uscate, pajiști ameliorate, stepe, terenuri arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
susține că Martinuzzi ar fi fost asasinat de Castaldo pentru recuperarea unui tezaur de monede antice, pe care cardinalul l-ar fi preluat de la un grup de pescari care l-au descoperit din întâmplare la rădăcina unui copac pe râul Strei, în apropierea localității Sîntămărie-Orlea. Legende locale contemporane afirmă că proprietatea, aflată sub pericol de prăbușire, ar fi bântuită, sau că ar adăposti tezaure secrete.
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
Băcia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
află în Țara Hațegului, așezat în partea de sus a Văii Streiului, la 21km de Hațeg și la 27 km de Petroșani, la egală distanță (3km) de comunele Pui și Baru. Satul este așezat pe o luncă îngustă a râului Strei, care îl desparte în două părți : Livadia de Coastă (1/3) la poalele dealului și Livadia de Câmp (2/3) pe partea stângă a râului , denumiri păstrate scriptic până în 1963, când Primăria Livadia a fost mutată de regimul comunist în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se afla așezat pe locul numit „Zevoaie" sau „la Livăzea" după denumirea locului, pe câmpul Văii Streiului, de o parte și de alta a pârâului Balta Verde, la cca.1,5 - 2 km în amonte de vărsarea pârâului, în râul Strei. Satul s-a mutat pe locul actual la începutul sec. XIX (anul nu se cunoaște). Motivul mutării satului, după afirmațiile bătrânilor, au fost frecventele incendii ce izbucneau în acea zonă de câmp deschisă, expusă vânturilor, Valea Streiului este o regiune
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor lui Decebal, făcându-se referiri la operațiile militare ale legiunilor romane - venite peste Munții Carpați și pe Valea Jiului - în atacul îndreptat spre cetatea dacilor, conduși de Decebal, pornit din valea râului Strei peste culmile dealurilor pâna la Sarmizegetusa dacică. Lucrările prezentate fac o investigatie asupra cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane în satul Livadia și în împrejurimi, astfel: - un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane în satul Livadia și în împrejurimi, astfel: - un drum situat lânga sat, “Drumul Troianului”, - pe ulița satului “Prunduri”, paralelă cu râul Strei, numită încă de săteni “la cazarme”, sunt urme ale unui castru roman (1). Istoricul arheolog A.Diaconescu, care și-a desfășurat peste 20 de ani activitatea în situl arheologic al cetății Sarmizegetusa romană, ne-a furnizat date privind modul de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
refuzau să plătească tribut regelui maghiar. Populația băștinașă din zonă a continuat și-n secolele XIII-XIV să-și păstreze propriile forme de organizare teritorială - districtul (5f), fiind menționat cel al Hațegului (anul 1360), care continuă vechea țară a Hațegului, al Streiului (1377), a Dobrei, a Devei care aparțineau de comitatul Hunedoarei. Aceste date privind comitatul Hunedoarei au fost menționate în secolul XIV și confirmă ocuparea de către statul maghiar a întregii zone din această parte a Transilvaniei. Istoricii Radu Popa (5a) și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
zonă, se pierde în negura veacurilor a existenței populațiilor din această parte a țării. Cercetările arheologice indică prezența așezărilor omenești din timpuri străvechi, chiar a vestigiilor omului preistoric. În secolul XIX în timpul evenimentelor de la 1848 din Transilvania satele de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului s-au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea tribunului (prefectul de Hunedoara a lui Avram Iancu) (6). Aceștia luptau împotriva trupelor generalului Bem
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
plaiuri întinse cu pășuni, au atras pe locuitorii păstori din aceste sate. Așa se explică asemănarea toponimică a localităților dintre cele două zone apropiate: - Livadia-Livezeni, - Petros-Petroșani, - Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului superior au emigrat acolo, dezvoltând în timp noile localități. De asemenea trebuie amintit că în acea perioadă nu erau deschise exploatările miniere din Valea Jiului. Trebuie semnalat de asemenea un alt fapt istoric privind participarea unor delegații cu reprezentanți din cele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită („aghiazmă"). luată din Strei, după sfințirea apei A doua zi de Crăciun, la Anul Nou și de Sf. Ioan tinerii mergeau la sala de joc (de pe lângă o crâșmă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]