802 matches
-
precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se fac nu numai când trece un ambasador, ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află de-a lungul drumurilor mari, sunt acum părăsite, schimbate în pustiuri, căci toți sătenii au fugit, și numai la oarecare distanță de drumurile mari țara este locuită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Eminescu, trebuie s? ia forma unei cunoa?teri profunde: „oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire. Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul s?lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, singure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creator de a te apropia de universul culturii Întregi: „ Oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire., Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul ??lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, sigure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sont inhabituelles. Romulus Vulpescu, écrivain roumain, peut etre considéré comme l^un des représentants de cette littérature qui cherche va voie hors des conformismes officiels." Mai limpede nici că se putea. * Cele mai multe rele nu vin de pe afară,/ Nu le aduc streinii, ci ni le face toate/ Un pămîntean d-ai noștri, o rudă sau un frate." (Gr. Alexandrescu, Toporul și pădurea) Cele mai multe rele pentru prozatorul Vulpescu, ca și pentru poetul și dramaturgul cu același nume, vin din partea traducătorului Vulpescu, ale cărui
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
-și facilita naturalizarea sa pendinte înaintea corpurilor legiuitoare. Atragem atenția d-lor deputați asupra acestui domn, cînd se va prezenta cererea sa de naturalizare. România este destul de bogată în asemenea specimene, fără a mai avea nevoie de a face achizițiuni streine."19 În ziua următoare, presa guvernamentală, ca și aceea social-democrată ori cu simpatii față de social-democrație (de pildă, "Adevărul") va vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii Gh. Scorțescu să deie reparație d-lui Sterea, deoarece cuvintele arătate nu întrec peste limitele polemicei obicinuite în presa română mai ales față cu streini cari, fără a avea drepturi, fac politica guvernamentalăť. În urma acestui proces-verbal, considerăm dar incidentul ca închis." A doua zi, ziarele centrale publică două scrisori ale martorilor lui Stere adresate celui care i-a mandatat, precum răspunsul acestuia. În "Adevărul", ziar
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
aceștia "au invocat pe de o parte calitatea de ziarist a clientului lor spre a legitima dreptul ce-și arogă de a calomnia fără a se simți dator de a acorda cuvenitele reparațiuni, și pe de alta, calitatea ta de strein, deși român basarabean, spre a-ți tăgădui dreptul de a te simți jignit și a-ți apăra onoarea"), "consideră misiunea șlorț ca sfîrșită". Cea de-a doua informează despre "însărcinarea" dată lor de Stere, "de a face pe lîngă d.
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
conservator și student-edec al Universității de vreo 10 ani - și-au continuat cinstita însărcinare căutînd să zădărnicească scopul pentru care venișseț". Cel dintîi a fă-cut-o "urmărindu-șiț orice demers și combătîndu-șlț cu zgomotul și vociferările pe care le comanda cetei de streini care erau cu dînsul în fundul sălii". "Acest domn Sterea -se spune în continuare - a plîns, s-a luat de păr, a zbierat și a in-sul-tat; a comparat Liga culturală cu Liga lui ...34, mergînd cu în-drăzneala pînă acolo încît să
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
-și cu sânge rece adversarii, până când pieri și el, otrăvit... Cum arăta el? Neculce l-a văzut și l-a prins în această frază grea: Om mare la stat cu ochi ca de bou, harnic, darnic, milă mare făcč la streini, la slujitori. Cheltuič mult, să-ș facă nume, iar nu să strângă. Un generos în aparență, mânuind cu iscusință arma vremii, corupția. (A vremii, numai?...) Dincolo, Cantemir analfabetul. Un viveur sigur pe el. Intelectualii, Miron Costin, căruia i-a tăiat capul
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
are cea mai largă apertură culturală, era de așteptat ca pericolele care-o pândesc să fie direct proporționale cu intenția. Nu mai e vorba, aici, de temele regionale - bucovinene sau nu - din studii cum sunt Poezia de la "Gândirea" (1997), Mircea Streinul. Viața și opera (1998) sau Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30 (1999). Nici despre investigații pe terenul când accidentat al poeziei post-moderne, când gata cimentat al interpretării operei lui Ion Creangă. Față de toate aceste demersuri duse onest
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
Bucovinei tatălui meu, pierderea casei natale, a lumii cernăuțiene civilizate, oraș cu facultăți serioase, de nivel european, ziare, reviste, concerte, baluri, mediu poliglot - multicultural, unde se formează admirabilul, chinuitul, modernul Paul Celan sau complexul literat Alfred Margul Sperber, iar Mircea Streinul fondează mișcarea literară "Iconar" - va transforma rapid armonia în țipăt. Lumea aceea au făcut-o zob cizmele nemților și ale sovieticilor. Tata abia apucase, adolescent, să guste din mierea zilelor, că, din iunie 1940, se va instala absurdul... Rădăuțiul - punct
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
a activat necontenit în țară prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof.
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof. Herescu la Romă în 1936
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
În primăvara anului 1944, prof. Herescu a primit o nouă invitație din partea Universităților iberice pentru o serie de prelegeri la Madrid și Lisabona. Tot atunci starea copilei sale Ioana cerea imperios un consult și tratament la una din marile clinici streine, cu specialiști recomandați de medicii români. Dar prof. Herescu nu putea pleca, nedîndu-i posibilitate nici cursurile ce preda la Universitate, dar mai ales situația lui financiară și situația politică a Europei (el se ducea întotdeauna pe propria-i socoteală). Atunci
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
câteva luni, semn că redacția nu avea în intenție să cultive realmente gustul pentru poezie, ocupație văzută ca formalistă, amintind de practicile interbelice ale publicațiilor literare (recomandări de tipul "Dumneata ai destule note simpatice. Se simte uneori câte un suflu strein (și asta înseamnă că trebuie să-ți intensifici lecturile de poezie)17" ori "dumneata cultivi idei frumoase și necesare evului nou; e nevoie să citești pe lângă poezie și critică literară, pentru că poezia nu e numai idee"18, așa cum pot fi
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia dedicată lui Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre cea postmodernă. A
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
Creangă alături de Rabelais În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă - "unul din puținii noștri oameni de valoare în literatură" - revine, fie pentru a sublinia "puțina închipuire creatoare" a țicăuanului, care a compensat acest inconvenient prin "împrumutarea unei personalități streine", nimeni alta decât aceea "a poporului românesc"12), modelându-și firea după tiparul ancestral; fie pentru a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Autoarea studiului se referă pe larg la destinul postum al Albatrosului, mai precis la cel al principalilor săi colaboratori care s-au risipit în direcții divergente. Geo Dumitrescu și Virgil Ierunca, Mihnea Gheorghiu și Dinu Pillat, Dimitrie Stelaru și Mircea Streinul. Ce ar fi devenit, în condiții de minimă normalitate acești autori și alții pe lîngă ei, ce ar fi fost literatura română dacă majoritatea scriitorilor născuți între 1920 și 1930 ar fi debutat la timp și nu spre 40 sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
nimic de escepționat să se tipărească în afară de «Biblioteca scriitorilor de la noi», așa cu editura proprie a mea, ne-am putea înțelege și fără Dl. Tăslăoanu, rămânând să stabilim suma onorarului. Dacă nu l-ai vândut cuiva încă și nu ești strein de gândul că le tipăresc eu, mai scrie-mi în chestia aceasta.” Când se ajunge în etapa stabilirii „onorarului”, omul de afaceri de 22 de ani se arată nemilos în negocieri: „Ieri am primit scrisoarea D-tale în care-mi
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
deocamdată, că există scriitori al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul și „iconariștii” au fost recuperați de istoria literară - în bună măsură, datorită eforturilor criticului Mircea A. Diaconu -, în timp ce Traian Chelariu, în ciuda micului ecou de presă al jurnalului său din anii ’50 (Strada Lebedei nr. 8, 2001), rămâne un cvasinecunoscut pentru
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Acestea sunt, de altfel, cele două axe de interes ale jurnalului, după cum arată și Mircea A. Diaconu. Până acum, perspectiva asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra grupului și a felului în care acesta este receptat. Până și G. Călinescu, deși în cronici nu este deloc entuziast
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra grupului și a felului în care acesta este receptat. Până și G. Călinescu, deși în cronici nu este deloc entuziast cu privire la literatura lui Mircea Streinul, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent adoptă, în cele din urmă, ierarhiile interne ale grupării, așa cum fuseseră acestea propuse de către liderul ei. Deprecierea lui Traian Chelariu începe, așadar, chiar din perioada interbelică, înainte ca represiunea comunistă să îl
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
rezumă incredibila odisee a scriitorului, întregește cutremurător, contrapunctic, ca o concluzie asupra unei vieți și a unei epoci, rândurile însemnărilor zilnice. Va reuși ediția lui Mircea A. Diaconu să îl recupereze pe Traian Chelariu, așa cum a făcut-o cu Mircea Streinul? Greu de spus. Deocamdată, constat că reeditările de după 1964 au fost, fără excepție, întâmplătoare, nesistematice și nu au reușit să-l scoată pe scriitor din conul de umbră în care l-a aruncat o istorie injustă. Singura certitudine este aceea
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]