802 matches
-
nu poate să reclame de la stapanii corabiei suma dată spre despăgubire. - Nu se poate cere despăgubire, dacă se isgonesce marinarulu înaintea incheerei listei omeniloru echipajului . Capitanulu, la nici o intemplare, nu poate să isgonesca pe unu marinaru aflându-se în tera streina. Articolul 428 Simbria marinariloru este asigurată asupra corabiei și a chiriei ei. Articolul 429 Tote dispositiile atingatore de simbria, căutarea raneloru, si de rescumpararea marinariloru, privescu și asupra capiteniiloru, si a celoru-l-alți omeni ai echipajului . Titlul U VI Pentru tocmeli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabiei și alu capitanulni, - numele împrumutătorului și alu împrumutatului, - de s'a făcutu împrumutarea pentru o călătorie, - pentru ce călătorie anume și pentru cată vreme; - către acesta se arată și soroculu de plată datoriei. - Daca contractului este făcutu în tera streina va fi supusn la formalitățile prescrise prin art. 391. Articolul 470 Ori ce înscrisu de împrumutare ala-grosa se poate negotia prin giru, dacă, inscrisulu este făcutu la ordinu. - La acestă intemplare, negotiatia înscrisului are aceeași putere și dă drepturi la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
se arate la cine să tramitu sau la cine au să se predea, de nu va fi însă în contractu vre o tocmela împotriva. Articolul 496 Ori-ce lucru, alu căruia prețu s'a pusu în contractului de asigurare în monedă streina, să platesce după pretulu ce are acea moneda în România (tera Romanesca), după cursulu ei în vremea iscalirei contractului. Articolul 497 De nu s'a hotaratu prin contractu pretulu marfuriloru, atunci se poate dovedi prin facturi sau prin catastise. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
căpitanului în vasului de sub comanda sa, atunci capitanulu este datoru să dovedesca asiguratoriloru cumparatorea marfuriloru, și să arate o cărțulie de încărcare iscălita de doui din fruntașii echipajului . Articolul 503 Ori-care din omenii echipajului , si ori-ce pasageru aduce din teri streine mărfuri asigurate în România, este datoru a lăsa o cărțulie de încărcare, prin locurile unde se sevirsasce încărcarea, la agentulu terei, sau nefiindu, la unu negutatoru român mai însemnatu, sau la dregătoria locală. Articolul 504 Facendu falimentu asiguratorulu pînă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de stînci sau se inomolesce pe renii, sau prunturi și se sparge, - candu corabia, din intemplari de mare, a ajunsu în stare de a nu mai putea pluti, - candu se intempla a se opri corabia de catra vre o putere streina, candu se intempla să se perda sau să se strice lucrurile cele asigurate, daca însă stricăciunea sau perdania loru se urcă celu putinu pînă la trei sferturi din pretulu loru. - Se potu părăsi în sfirsitu, candu se intempla a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ajunge acolo unde ar fi trebuit să fim demult prin sforțare colectivă de mulțimi împrăștiate, unde se vor putea găsi, prin împărtășire de obiective, români de pretutindeni și deopotrivă din satul pierdut în munți și din orașele gigantice de pe meridiane streine. Aceștia încep astăzi a-și aduce aminte că, spre a ne recâștiga dreptul la „diferență”, modelul și totemul sunt cele mai importante și că, avându-le și amintindu-le, vom ști de unde venim și încotro ne ducem. Între acestea, Ștefan
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
6. Acela care, prin orice mijloace, murdărește vreun lucru mobil sau imobil, aparținînd în totul sau în parte altuia; 7. Acela care va arunca pietre sau alte lucruri țări ori gunoae pe casele, pe zidurile sau în grădinile ori împrejurimile streine. ÎI. Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la 1 luna și amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care fabrică chei sau orice fel de instrumente care pot fi întrebuințate la închidere sau deschidere și le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
arborilor, duzilor ori pomilor de pe proprietatea altuia, ori de pe drumurile publice; 2. Acela care aruncă în curtea, grădină, livadă ori via altuia, păsări sau animale moarte ori resturi de cadavre; 3. Acela care ia pămînt, nisip sau piatră din loc strein fără voia celui în drept; 4. Acela care, fără învoirea celui în drept, cosește și ia iarbă ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrană, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantități mici care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
pămînt, nisip sau piatră din loc strein fără voia celui în drept; 4. Acela care, fără învoirea celui în drept, cosește și ia iarbă ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrană, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantități mici care exclud ideea de furt; 5. Acela care, fără învoire, calcă cu vitele, mașinile ori cu instrumentele sale locul vecinului, cu prilejul facerii lucrărilor agricole de pe terenul sau; 6. Acela care, fiind din localitate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu și consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale și alu afaceriloru Streine alu Maiestatei sale Imperiale și Regale Apostolice ratifica în numele guvernului Maiestatei sale coprinderea presentului Cartelu de estraditiune încheiatu între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu și consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale și alu afaceriloru Streine alu Maiestatei sale Imperiale și Regale Apostolice ratifica în numele guvernului Maiestatei sale coprinderea presentului Cartelu de estraditiune încheiatu între plenipotențiarii respectivi alu guvernului Imperiale și Regale alu Austriei, si alu guvernului Alteței Sale Serinisime Principelui Domnitor alu Principateloru Unite Moldavia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate colonisa cu populațiuni de ginta streina. Articolul 4 Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste divisiuni și sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. Titlul ÎI Articolul 5 Românii se bucură de libertatea consciintei, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
și celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
acestor drepturi. Articolul 7 Însușirea de Român se dobandesce, se conserva și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să de protecțiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. Articolul 10 Nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
creștine pot dobîndi impamentenirea. Articolul 8 Impamentenirea se dă de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice. Articolul 9 Românul din orice Stat, fără privire către locul nascerei șele, dovedind lepădarea să de protecțiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. Articolul 10 Nu există în Stat nici o deosebire dee clasa. Toți Românii sînt egali înaintea legei și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
Toți Românii sînt egali înaintea legei și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sînt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii, nu pot fi admiși în funcțiuni publice, de cat în cașuri escepționale și anume statornicite de legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii, nu pot fi admiși în funcțiuni publice, de cat în cașuri escepționale și anume statornicite de legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
legi. Articolul 11 Toți streinii aflători pe pamentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Articolul 12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni, și alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt și reman neadmise în Statul Român. Decorațiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. Articolul 13 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
12 Tote privilegile, scutirile și monopolurile de clasă, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Român. Titlurile de nobleța streina, precum principi grafi, baroni, și alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt și reman neadmise în Statul Român. Decorațiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. Articolul 13 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit de cat în cașurile prevedute de legi și după formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată intru cat însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserică ortodoxă română este și remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserică ecumenica a resaritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regulă de o singură autoritate sinodala centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe române
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferă decorațiunea română conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Convențiunile necesare pentru comerciu, navigațiune și alte asemenea; însă că pentru ca aceste acte să aibă autoritate indatoritore, trebuie mai inteiu a fi supuse puterei legislative și aprobate de ea. Articolul 94 Legea fixeza lista civilă pentru durată fie-caria Domnii. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
mult de cat pe un an. Articolul 121 Gardă cetățeana este mantinuta în Statul României. Organisatiunea ei eeste regulată de ua lege specială. Articolul 122 Numai în virtutea unei legi, se va putea mobilisa gardă cetatenesca. Articolul 123 Nici ua trupa streina nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupă teritoriul României, nici trece pe el de cat în puterea unei anume legi. Titlul VI Articolul 124 Colorile Principatelor-Unite urmeză a fi Albastru, Galben și Roșu. Articolul 125 Orașul Bucuresci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
intrat în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
bostangiilor), care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea "Poeții tineri bucovineni", Colecția "Scriitori români contemporani", "Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană, între 1944 - 1969", Timișoara, 1970
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]