85 matches
-
mai eficace, negîndindu-se că ne și putem sufoca în parfumurile ei fetide. Arătam că telejurnalul de la ora 20 (și nu numai el) este un fel de buletin zilnic al Poliției, în care agresivitatea mizeriei și violenței nu numai că ne strepezește spiritul, dar se și instituie în permanent model emulativ pentru cei ce au de gînd să-și înceapă cariera delincventă. Să zicem că asta ar fi lingurița cu sare amară pe care zeloșii răscolitori de vintre o administrează zilnic unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rar, foarte rar, cînd dau peste Surprize, surprize, marfă am slavă domnului. La una din cele mai recente, iese la rampă omul meu, faciesul, față, "românul verde", clona laboratoarelor CC-Secu, recomandat nouă de "realizatoarea" căreia numai și rostirea prenumelui îmi strepezește circumvoluțiunile, ca aflîndu-se, dumnealui, la a noua nevastă. Totul mi se confirmă: ipochimenul de cartea recordurilor povestește de ce-a părăsit-o și pe-a noua, sau, mă rog, de ce l-a părăsit ea, baba (cum o alintă subiectul): că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se strîmbă. — Bex, ai fost groaznică! Nu eram gata, spun grăbită. Hai să mai Încercăm o dată. Mă concentrez o clipă, apoi zic gîfÎind: — E fată! Suze clatină din cap și se schimonosește. — Ai fost de o falsitate de ți se strepezesc dinții! Bex, trebuie să crezi În personaj. Să știi că actoria nu e o chestie care se face după ureche, Îți trebuie metodă. Hait. Stai că iar Începe. Înainte de facultate, Suze a studiat actoria un trimestru și e convinsă că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-n iarnă v-a lipsit mai tare: S-aveți vigoarea pomilor în floare Și-un zvâc primăvăratic... la umor! *** Unui holtei dedat la “crudități” Cruditățile-s deliciul, Dacă știi să ții măsura. De n-o ții, suporți supliciul: O să-ți... strepezească gura. *** Fesul si căciula De mulți nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e pur și înșirarea)/ scrâșnetul are gustul coclit al neputinței/[...]/ ne credem o stirpe
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
transporte cadavrul în mijlocul oceanului pentru a-i da drumul în valuri! Inspirația lui Chandler, chiar în varianta cea mai neagră, nu a produs niciodată un scenariu mai pueril. Deznodământul e spectaculos, într-adevăr, dar e genul de inventivitate care-i strepezește cititorului dinții! Nu e singura ignorare a principiilor de care romancierul se face vinovat în această carte. În addenda la Casual Notes on the Mystery Novel, scris în 1949, Chandler dăltuiește în piatră o cerință pe care, în ultima sa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc și să-i sădesc, zice Domnul." 29. "În zilele acelea nu se va mai zice: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții", 30. Ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om, care va mînca aguridă i se vor strepezi dinții! 31. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
sădesc, zice Domnul." 29. "În zilele acelea nu se va mai zice: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții", 30. Ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om, care va mînca aguridă i se vor strepezi dinții! 31. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legămînt nou. 32. Nu ca legămîntul pe care l-am încheiat cu părinții lor, în ziua cînd i-am apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
eu am decretat că făcea prea multe fotografii. Aveam impresia că ținea morțiș să fotografieze fiecare afurisită de frunză din acel stat și, de fiecare dată când apăsa pe buton și se auzea acel bâzâit, în mod bizar, mi se strepezeau dinții de furie. Dar, în ceea ce privește neînțelegerile, nu era un lucru foarte serios și chiar și cea mai gravă ceartă pe care am avut-o vreodată fusese stârnită de ceva de-a dreptul stupid: discutaserăm despre stațiuni de vacanță și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un hârșâit de ferestrău. Era ca și cum cineva ar fi Încercat să taie o buturugă putredă cu o beschie subțire, extrem de elastică, ce vibra, scoțând sunete stridente la fiecare mișcare. Fără voia lui, Noimann se apucă de falcă. Dinții i se strepeziră În gură. Cavitatea bucală deveni uscată ca o iască. Și pe măsură ce senzația de uscăciune creștea, medicul avea impresia că dinții devin tot mai fragili, iar gingiile tot mai putrede. „Zgomotul ăsta o să mă scoată din țâțâni”, gândi Noimann, transpirând din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
strivind-o cu vârful limbii de bolta palatină și gingii. După care o Înghițise cu delicatețe, salivând ușor. Stridia cerea acreală și un Întăritor, astfel că Noimann luă o felioară de lămâie, mestecând-o Între dinți. Cerul gurii i se strepezise și Noimann Îl destinsese, dând pe gât un păhărel de Alexandrion, punctat cu cinci steluțe argintii. Viața, dincolo de tot felul de neplăceri și neajunsuri, Își avea farmecul ei. Fiecare clipă trebuia savurată pe deplin. Timpul putea fi simțit și pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
învăluite, e drept, în lumina de ambră a ochilor și într-un fel de nonconformism năuc. Fără trecut, sau fără să și-l conștientizeze încă, anexe de discotecă al căror erotism, când există, e unul pur social și estetic, ele strepezesc imaginația ca niște fructe încă necoapte. Cele mai multe nu se coc niciodată: le dispare șarmul și se adaugă mulțimii de neveste cumsecade, cu o sinceră vocație a normalității. Inginerași, vaporeni, contabili - ei se aleg cu mândrețele de tigrese care unduiesc sub
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alt prohod mai vesel lîngă bocetul Înfundat al rudelor, un contrapunct viu și săltăreț care nu contenea din capcana pe veci Închisă. Au dus fără să știe o mare cîntăreață la groapă. Asta e sigur... Exuvii din duminica orbului Îmi strepezesc mîna, ochiul se-nhăitează cu limba, și dimpreună cu trepădușii carnavalului inspir muzica infernală ca pe un aer rarefiat. Băltesc sub lichenul amar al lunii, iar pleoapa mă-ngînă și mă minte. Valuri de sînge mi se rostogolesc În vene, lungi
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face." $18 1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții? " 3. "Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel: 4. Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
să se compromită. Reputația ei era prea proaspătă. Un necunoscut ca acela ar fi fost poate mai comod. Dar unde Dumnezeu mai văzuse mutra asta? Desigur că nu la dancing! Izbucni în râs la ideea Iui Lică la dancing! Maxențiu strepezi buzele galbene pe dinții slabi. Nu putea să sufere râsul. El era trist și zgomotul râsului îi scrijelea nervii stridenți. . . Nici la tennis nu-1 văzuse. Unde oare? La curse... Pe stradă? . . . Vrea să-și aducă aminte și nu reuși. Un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mă-ntreabă de viață. 107Umbra niciodată moare. 108Una-i una, două mai mult. 109Unii dumică ș-alții mănâncă. 110Unii țes la pânză și alții o poartă. 111Unul o ține ș-altul o mulge. 112Unii gustă din lămâie ș-altora li se strepezesc dinții. 113Unul ca nici unul. 114Unul cască gura ș-altu-nghite. 115Unul croiește ș-altul coasă. 116Unul îl lasă de ostenit ș-altul îl ia de odihnit. 117Din bun, și bun și rău, ca dintr-un lemn și cruce și măciucă. 118Și cel
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să zâmbească înspre cei care veniseră să sărbătorească venirea unui nou fiu în casa lui Nakht-re. Mâncarea și băutura erau în cantități pe care eu nu le puteam cuprinde: pește și vânat, fructe și dulciuri atât de consistente că-ți strepezeau dinții, vin și bere din abundență. Muzicanții cântau la fluiere, la sistre, și la niște instrumente cu ciocănele care sunau exact ca o apă curgătoare. Erau cântece glumețe, cântece de dragoste și cântece închinate zeilor. Când au apărut sistrele, fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ochiul, dar le trată cu indiferență suverană. Cel puțin deocamdată, acum nu simt nicidecum nevoia să o iau de la capăt. Pătrunse în sufragerie și observă imediat laptopul, iar amintirile ieșiră din cutele memoriei, făcându-i gura pungă. Dinții i se strepeziră instantaneu, ca și cum ar fi ronțăit kilograme de lămâi. Un iepure fricos, cu urechile pleoștite, scos din jobenul uriaș, aruncat către cupola circului, în rostogolire amețitoare, un magician - de unde naiba a mai apărut și ăsta, cu prostiile lui și cu insistența
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
e și asta ? întrebă Maca. Jenică făcu niște rotocoale cu degetul pe mușama. — Uite-așa, o poveste pentru oamenii mari. — Bun, acceptă Maca. Și care-i povestea ? — Povestea e că mie mi-e frică de norocul altora. Această mărturisire îi strepezi dinții. Luă o dușcă de bere pe care o ținu în gură îndelung și o dădu pe gât cu noduri. — Și mai e că sunt vânzător de lozuri și de bilete la loterie. Dar cele mai grase câștiguri rămân tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai scăldat și eu ochii cu prinți și prințese, care se dădeau la deal și la vale prin Londra ceea, în caleașcă aurită cu cai normali, așa cum cerea regia spectacolului acesta numit „nunta secolului". De vreo două luni, mi se strepezise privirea tot privind la divorțul anului, un divorț care de fapt se consuma la dublu: Querida cu Pepe și Moni cu Iri. Nunta este cu totul altceva, e doar preludiul dulce amețitor al unui viitor divorț, fiindcă fie vorba între
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
97, r. 12 13: „capul de-ar fi sănătos, că belelele curg gârlă” hotărârea de a trece peste toate greutățile cu condiția de a primi putere și sănătate de Sus; r. 23 24: „Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții”idee vehiculată în Vechiul Testament, potrivit căreia unele greșeli ale părinților au repercusiuni asupra copiilor acestora, ca o pedeapsă ce lovește în ceea ce e mai drag omului; r. 27 28: „Ce-i e scris omului în frunte-i e pus
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se termină prost din pricina prostituatei Lulu, lăsată cu buza umflată vorba vine În tinerețea predicatorului. Acum, este posibil să nu-ți placă Lancaster, Îndeosebi atunci cînd e obligat să fie pe peliculă așa cum probabil era-n realitate, adică fals de strepezește dinții, inclusiv pe-ai iepurelui, pe care și-i mai și arată, din plin, oriunde, din toate unghiurile, În fiecare secvență unde i s-a indicat să fie teatral și e de remarcat maniera În care este privită falsitatea grosolană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai lucrativ meșteșug din țară, meșteșugul patriotismului reversibil, e tare și mare, va ramînea tare și mare; căci pentru maniera sa de-a vedea, pentru maniera sa și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculată și cu două milenii Îndărăt, adică În vremea În care Burebista a tăiat viile dacilor. Ascultați povestea: „Hâc! Vitejii mei! În munții noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Creangă, de la Pipirig, mai este doamna preoteasă Caia... Nu toate muștele fac miere. Unii fac teatru pe opera lu Creangă, cu actori în blugi. Merge ca nuca-n perete... Dinții urmașilor Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții... «Creangă nu mai are pe nimeni», crede Maria Roșu de la Vânători. Pot să spun și eu că-s strănepoata lui Creangă, da’ se laudă...» Neculai Apetrei din Humulești a fost gestionar la un depozit alimentar. Te cântărește șugubăț de sub
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]