249 matches
-
nivel palatin sau rush scarlatiniform. Totuși nici una din modificările menționate nu este specifică anginei cu SBHGA. Pe de altă parte, lipsa febrei sau prezența unei conjunctivite ce acompaniază o coriză pledează mai mult pentru o etiologie virală decât pentru una streptococică. Testările microbiologice sunt destinate în principal pacienților cu angină ce au elemente clinice și epidemiologice sugestive etiologic pentru SBHGA. Această selecție asigură creșterea procentului testelor pozitive. Deși s-au făcut eforturi pentru includerea unor date clinice și epidemiologice în sistemele
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
adulților, pornind de la faptul real că antibioterapia este recomandată la aproximativ ¾ din adulții examinați de medicii de familie pentru o durere în gât. Izolarea SBHGA în cultura cazeum-ului din criptele amigdaliene exprimate sau aspirate constituie confirmarea diagnosticului clinic de angină streptococică. Efectuat corect, acest test(exsudatul faringian) are o sensibilitate de 90-95%. Există câțiva factori care îi influențează acuratețea. În primul rând, modalitatea de recoltare: se va realiza de pe suprafața ambelor amigdale palatine și a peretelui posterior al orofaringelui, alte arii
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
iar cele de ultimă oră sunt reprezentate de testele imuno-optice și ADN-chemiluminiscență. Titrul ASLO reflectă un fenomen imunologic care nu mai este de actualitate și de aceea nu are valoare în diagnosticul anginei cu SBHGA, ci pentru confirmarea unei infecții streptococice preexistente la un pacient cu febră reumatică sau glomerulonefrită poststreptococică. Este util în studiile epidemiologice prospective pentru a diferenția pacienții cu infecție acută de purtătorii asimptomatici. În concluzie, se poate afirma că diagnosticul anginelor cu SBHGA se bazează pe date
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
rezultat pozitiv atât la exsudatul faringian, cât și la testele RADT confirmă prezența SBHGA în faringe. Totuși, pentru copii și adolescenți, un test RADT negativ impune o confirmare prin exsudat faringian. La adulți, datorită particularităților epidemiologice (incidență scăzută a infecției streptococice și risc foarte scăzut pentru complicații), diagnosticul se poate formula pe baza rezultatelor RADT fără confirmare microbiologică (culturi). Specificitatea ridicată a RADT poate astfel diminua abuzul antibioterapiei în cazul adulților. Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic În anginele streptococice antibioterapia
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
infecției streptococice și risc foarte scăzut pentru complicații), diagnosticul se poate formula pe baza rezultatelor RADT fără confirmare microbiologică (culturi). Specificitatea ridicată a RADT poate astfel diminua abuzul antibioterapiei în cazul adulților. Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic În anginele streptococice antibioterapia este indicată în toate cazurile simptomatice în care este confirmat agentul etiologic prin exsudat faringian sau RADT. Instituirea precoce a acestui tratament asigură o rapidă ameliorare a semnelor și simptomelor. Primele studii terapeutice au fost publicate în urmă cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nu se mai produce distensia capsulei renale ce a fost "perforată" de procesul supurativ, Însă diagnosticul clinic și imagistic (echografic și eventual CT) trebuie pus rapid: 25% până la 50% din cazurile cu supurație perirenală pot să evolueze spre deces!! - Glomerulonefrita streptococică afectează În general adolescenții, dar este posibil să afecteze și persoane adulte. Urmare a unei infecții streptococice incorect sau incomplet tratate (deși chiar și la pacienți care au Început prompt un tratament cu penicilină a apărut această suferință, e drept
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
și imagistic (echografic și eventual CT) trebuie pus rapid: 25% până la 50% din cazurile cu supurație perirenală pot să evolueze spre deces!! - Glomerulonefrita streptococică afectează În general adolescenții, dar este posibil să afecteze și persoane adulte. Urmare a unei infecții streptococice incorect sau incomplet tratate (deși chiar și la pacienți care au Început prompt un tratament cu penicilină a apărut această suferință, e drept mult mai rar!), glomerulonefrita se manifestă prin dureri lombare inconstant, iar atunci când apar, sunt dureri moderate, surde
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
cursurile școlare și universitare. 14. Eliberează adeverințe medicale la terminarea școlii generale, profesionale și de ucenici, precum și a liceului sau a facultății. 15. Efectuează triajul epidemiologic după fiecare vacanță școlară sau ori de câte ori este nevoie, depistează activ prin examinări periodice anginele streptococice și urmărește tratamentul cazurilor depistate. 16. Controlează prin sondaj igienă individuală a preșcolarilor și școlarilor. 17. Verifica starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădinițe, din cantinele școlare și studențești, în vederea prevenirii producerii de toxiinfecții alimentare. 18. Asigura aprovizionarea
ORDIN nr. 141 din 1 martie 2000 privind asistenţa de sănătate publică a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129861_a_131190]
-
din focarele de boli transmisibile; ... c) aplică tratamentele chimioprofilactice în focare, la indicația medicilor epidemiologi; ... d) inițiază acțiuni de prelucrare antiparazitara (pediculoza, scabie) și antiinfecțioasa (dezinfecție-dezinsecție) în focarele din grădinițe, școli și unități de învățământ superior (hepatită virală, tuberculoză, infecții streptococice, boli diareice acute etc.); ... e) inițiază acțiuni de supraveghere epidemiologica a virozelor respiratorii în sezonul epidemic. ... 2. Controlează zilnic respectarea condițiilor de igienă din spațiile de învățământ, cazare și alimentație din cadrul unităților de învățământ arondate. 3. Vizează întocmirea meniurilor din
ORDIN nr. 141 din 1 martie 2000 privind asistenţa de sănătate publică a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129861_a_131190]
-
în etiologia insuficientei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficiență renală cronică au la bază glomerulonefritele). Glomerulonefritele se clasifică în funcție de mai multe criterii: etiologic, topografic, evolutiv, imunologic, morfologic. Clasificarea glomerulonefritelor I. Glomerulonefrite acute A. Difuze - post streptococice - infecțioase nestreptococice - virale - toxic-alergice B. Focale C. Segmentare ÎI Glomerulonefrite subacute (maligne, rapid progresive) III. Glomerulonefrite cronice (GNC) A. Primitive - GNC cu leziuni minime - Glomeruloscleroza focala și segmentara - GNC extramembranoasa - GNC membranoproliferativa - GNC cu depozite mezangiale de IgA - GNC proliferativa
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de la cursurile școlare și universitare. 14. Eliberează adeverințe medicale la terminarea școlii generale, profesionale și de ucenici, precum și a liceului sau a facultății. 15. Efectuează triajul epidemiologic după vacanța școlară sau ori de câte ori este nevoie, depistează activ prin examinări periodice anginele streptococice și urmărește tratamentul cazurilor depistate. 16. Controlează prin sondaj igienă individuală a preșcolarilor și școlarilor. 17. Verifica starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădinițe, cantine școlare și studențești, în vederea prevenirii producerii de toxiinfecții alimentare. 18. Asigura aprovizionarea cabinetului
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
din focarele de boli transmisibile; ... c) aplică tratamentele chimioprofilactice în focare, la indicația medicilor epidemiologi; ... d) inițiază acțiuni de prelucrare antiparazitara (pediculoza, scabie) și antiinfecțioasa (dezinfecție-dezinsecție) în focarele din grădinițe, școli și unități de învățământ superior (hepatită virală, tuberculoză, infecții streptococice, boli diareice acute etc.); ... e) inițiază acțiuni de supraveghere epidemiologica a virozelor respiratorii în sezonul epidemic. ... 2. Controlează zilnic respectarea condițiilor de igienă din spațiile de învățământ, cazare și alimentație din unitățile de învățământ arondate. 3. Vizează întocmirea meniurilor din
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
boală a întregului organism, care, daca nu este corect tratată poate afecta și inima (endocardita, miocardita). Cauzele și producerea bolii: Focare infecțioase: angine (roșu în gât), otite, sinuzite, granuloame dentare, faringita, amigdalita etc. Factorul determinant al bolii îl formează infecția streptococica și receptivitatea crescută la infecții a individului. Boală apare la 3 săptămâni de la debutul procesului infecțios anterior reumatismului. Incidența maximă este între 5 și 15 ani, mai frecvent în sezonul rece; primăvară și iarna. Simptome: Simptomele se structurează în două
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
diabet) să consume multe fructe și legume. 86 Miocardita acută Miocardita este o afecțiune inflamatorie a miocardului care poate fi produsă și de cauze neinflamatorii, când se numește miocardiopatie. Sunt cauze ale miocarditelor: reumatismul articular acut, febra tifoida, scarlatina, anginele streptococice, viroze, alergii. O formă aparte o formează miocardita acută care are un debut brusc în plină sănătate ce constă în: febră, insuficiență cardiacă gravă cu mortalitate de până la 80% în câteva săptămîni. În general miocarditele se caracterizează prin sindromul miocardic
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
mai multe stadii: ușoare (compensate), grave (necompensate) dar și stadii în care apar complicații că: hipertensiunea arterială și insuficiență cardiacă, existând și alte forme de agravare. Prevenirea se referă la tratarea corectă a bolilor de focar, mai ales a infecțiilor streptococice. Tratamentul se face la spital și constă în: repaus la pat, regim dietetic cu limitarea aportului de lichide. Există și un tratament medicamentos care se face sub supravegherea specialistului. Litiaza renală Este o boală care constă în formarea de pietre
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cancerului (virusul sarcomului Rous) 1918-1919: Epidemia de “gripă spaniolă” produce 25 milioane de decese 1928: Frederick Griffith descoperă fenomenul transformării genetice a pneumococilor, stabilind bazele geneticii moleculare 1929: Alexander Fleming descoperă penicilina 1935: Gerhard Domagk sintetizează Prontosilul, o sulfamidă anti streptococică 1937: Ernst Ruska utilizează microscopul electronic și obține prima imagine a unui virus 1943: Selman Waksman descoperă streptomicina 1948: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ia ființă în cadrul Organizației Națiunilor Unite 1953: James Watson și Francis Crick evidențiază dubla structură helicoidală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poarta de intrare, apare răspunsul inflamator local, infecția se poate stinge la acest nivel prin mecanisme de apărare nespecifică, dar răspunsul imunologic al organismului este slab, fiind ulterior posibile noi reinfecții cu același microb (ex.: viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a limfocitelor T de superantigene, o clasă de antigene puternice de natură bacteriană sau virală. Consecința activării policlonale a limfocitelor T este eliberarea masivă de citokine, care declanșează manifestări sistemice severe, așa cum se întâmplă în sindromul șocului toxic stafilococic sau streptococic. 3 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să descrie criteriile particularizate pentru diagnosticul bolilor infecțioase Să definească principiile de tratament în bolile infecțioase Să cunoască principiile imunoprofilaxiei și calendarul de vaccinare din România Să enumere
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sigură pentru prevenirea bolii, dar scade severitatea evoluției. 4.9 Erizipelul Definiție Erizipelul este o dermo-hipodermită nesupurativă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A (SBHA), manifestată prin erupție localizată. Epidemiologie Erizipelul apare mai frecvent în anotimpurile reci, ca și alte infecții streptococice. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii sau purtătorii de streptococ βhemolitic grup A. Erizipelul apare rar la copii, fiind obișnuit după vârsta de 40 de ani. Factorii favorizanți generali sunt: sindromul nefrotic, diabetul zaharat, ciroza, imunodepresia dobândită. Factorii favorizanți locali sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diabetul zaharat, ciroza, imunodepresia dobândită. Factorii favorizanți locali sunt staza venoasă sau limfatică și soluțiile de continuitate tegumentare, reprezentate de ulcere varicoase, plăgi tegumentare, înțepături de insecte, micoze. Erizipelul nu este urmat de imunitate, ci de sensibilizare locală față de antigenele streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul este o formă clinică particulară de celulită, cauzată de diferite tipuri de streptococi βhemolitici grup A. De la poarta de intrare, constituită de soluțiile de continuitate tegumentare, streptococul trece în vasele limfatice, pe calea cărora ajunge la nivelul ganglionilor regionali
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]