114 matches
-
patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în stare să vorbească de la Anul Nou până la Crăciunul următor. De înviere, adună copiii, ca nu cumva aceștia să ia calea bisericii. El e mielul, cu ceata lui de cobzari, de stricători de poezie și muzică; el îi tâmpește, el îi face clienții bulevardelor și ai cluburilor disco. Întrebându-te dacă a mai citit vreo carte de când era obligat să învețe alfabetul, nu ai să găsești un răspuns! E mereu pe drumuri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se citează de 96 și, respectiv, 54 de ori. Religia indo-europenilor. Zeii vedici a lui Varuna are un aspect "magic", totodată. Termenul măyâ este derivat de către aproape toți lingviștii de la rădăcina măy, "a schimba", în Rig Veda, măyă desemnează "schimbarea stricătoare sau dăunătoare a bunelor mecanisme, schimbarea demonică și înșelătoare și, totodată, stricarea stricăciunii"24. Altfel spus, există măyă rele și măyă bune. În primul caz este vorba de "vicleșuguri" și de "vrăji", în special de vrăji de transformare de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
iubitor mai mult al animalelor decât al oamenilor) are totuși, cum se spune, glas În strană sau În amvon când afirmă că Învăță tura primită de-a gata nu dovedește nimic, nu rimează cu nimic, este inutilă, dacă nu chiar stricătoare, fiindcă n-are să scoată niciodată dintr-un imbecil un om inteligent, sau dintr-o molâie un creier activ, ci mai degrabă oameni primejdioși prin ceea ce li se pare că cunosc. Singura Învățătură care dă Într-adevăr roade (am spus-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hârtiei albe și nevinovate de dinaintea mea și care mă silesc să folosesc la scris toate peticelele de hârtie, foile din dosare și din registre vechi, altfel vândute la kilogram; și, peste toate astea, mai posedând, congenital, acele predispo zi ții stricătoare de diletant și de juisor al vieții, atât de străine „abstractorilor de chintesențe“, printre care nu m-am simțit niciodată bine; neavând nici o explicație și osârdie laborioasă la exercițiul speculațiilor spirituale, ci Îndemnat fiind, mai degrabă, spre trebile mă runte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
exprima, Însușin du-și ele pentru asta, cu o uimitoare dexteritate, mai ales ticu rile fizice și intelectuale ale bărbatului iubit, Încolăcindu-se pe ființa lui ca iedera pe copac, până a ajunge, sărmanii de noi, la iluzia, marea și stricătoarea iluzie, că deosebirea dintre tine și femeia iubită este, ca să parafrazez pe Montaigne, mai mică decât Între tine și tine Însuți; fenomene care se risipesc de Îndată ce Înstrăinarea dintre noi și ele (totdeauna de rațiune sexuală) s-a produs și bagi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neînsemnat din ceata tuturor ușernicilor ei, Într-o amăgeală a ei supremă de dragoste pe viață și pe moarte, curmată printr o Înghițitură de esență de oțet. SIGHIȘOARA, BURGUL MEDIEVAL DE PE TÂRNAVE, ERA acum treizeci de ani ferit din calea stricătorilor de oameni și de locuri, [ferit] de treapădul militarilor În garnizoană, al funcționarilor veniți din regat și al vilegiaturiștilor chilipirgii după un trai ieftin și bun. Orașul sta Încă sub gospodărirea sașilor, cu marea și mica lor burghezie locală, strânsă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stei minunându-Se El Însuși de minunile Sale pe care le săvârșise. Dintr o parte Îl întâmpinau ciopoare de capre negre, zvelte și săltărețe, însoțite de cerbi încoronați ca niște adevărați regi. Din cale I Se îndepărtau lupi și mistreți stricători, neliniștiți de prezența sa, neștiind bag sama că și ei erau tot de El creați și trimiși pe aceste meleaguri ca să ocrotească pământul de necurățenii. Din înaltul cetinii îl priveau veverițe, care blânde și cuvioase ca niște mironosițe veneau către
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
este plină de execuții publice la adresa femeilor care îndrăznesc să calce teritoriul masculin. Atunci când greșesc, ele devin greșitele greșiților, când păcătuiesc, devin păcătoasele păcătoșilor. Aduc pe lume căderea din Paradis. Nu sunt doar vinovate, ci sunt întruchiparea Vinei: Eva, cea stricătoare de poruncă. Pandora, cea care a răspândit relele în lume. Sau, cum se spunea în buna tradiție medievală, femeile sunt: „Rău magnific, plăcere funestă, veninoasă și înșelătoare... a dus pe lume păcatul, nenorocirea și moartea”, căci „bărbatul a căutat un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nou o inițiativă normativă: aceea de a așeza Biologia și Filosofia, în sens curricular, sub controlul Bisericii Ortodoxe și al celei Greco-Catolice. Senatorul își exprima nemulțumirea că tot ce drege predarea religiei în școală, strică biologia și filosofia. Prima e stricătoare de adevăr fiindcă prezintă ipoteza evoluționistă și pe cea genetică, cea de-a doua fiindcă nu critică pe toată lumea din perspectiva creștinismului și mai are și texte din filosofi rău famați gen Nietzsche și Marx, plus alții de orientare iluminist-raționalistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir găitănește,/ N șase sempletește” (București). Cerbul își arogă însă și dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și prin livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte” (București). Cel mai adesea, „fiara câmpului” își laudă condiția de animal greu de surprins, asemenea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1, „strigarea publică întrajutor”. Leul, ca și dulful, depășește granițele speciei și devine simbolul spațiului necosmizat, cu „statut de ființă stihială”. Prinderea și legarea lui mitică neutralizează forțele distructive și, în același timp, asigură căsătoriei tinerilor liniștea creației neagresate. Leul „stricător” coboară ca și cerbul de pe teritoriul neantului și aduce cu sine forțele distructive. Este interesant că agresiunea se desfășoară în absența tânărului ca și cum aceasta ar fi propice manifestării haosului: „Pleacă giunel ge-a vânare,/ Giunelui bun!/ Până giunel ge-a vâna,/ Leu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are coarne, poate fi explicat în două moduri. Cel dintâi se referă la o suprapunere cu colinda cerbului, ființă care face parte din clasa ambiguă a „animalelor stricătoare”. Pe de altă parte, „dulful”, după cum mai apare numit peștele, sau „duhul de mare” nu mai reprezintă în universul colindei o specie anume, ci încorporează doar atributele distructive ale animalelor asimilate haosului. Mihai Coman nu îl consideră nici măcar animal mitologic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu mâna de bani mărunți/ Tu nunta vei săvârși”. Darurile împărătesei al cărei portret este acum indubitabil de maestru inițiator implică solarul prin pana păunului, feminitatea capabilă să îndepărteze orice opreliște și amintește concomitent de jertfa întru nuntire a animalelor stricătoare. Poala de fustă (sună) are valori apotropaice în descântece, când este asociată cu aura pură a fecioarelor. Dacă pana frumoasă a păsării solare devine o mătură mirifică, agentul taumaturgic se schimbă într-un instrument casnic, ambele având rolul de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile judecătorești”. Unele chestiuni de măiestrie artistică, de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
instituția monarhică, ca expresie a tradiției însăși, instituită prin voința divină. De aceea, în multe din circularele Episcopiei Bucovinei din anii 1795-1796, referitoare la desfășurarea războiului, francezii erau prezentați drept "dușmani ai creștinătății", "vrăjmașii împărăției și ai legii" sau drept "stricători de lege"148, acuzând prin aceasta Revoluția franceză de faptul că atentează la elementele fundamentale pe care se baza Vechiul Regim, tradiția și autoritatea. În aceeași perioadă de sfârșit de secol XVIII, discursul oficial antifrancez difuzat prin intermediul bisericii ortodoxe bucovinene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dispărut acum prin alinierea stradei, de unde puteam privi toată scena ce se petrecea fără să mă amestec cu mulțimea și fără să fiu expus la lovituri sau împușcături. Dumnezeule!... ce vra să zică turbarea omului!... Bine a zis poetul Schiller: "Stricător e dintele tigrului, periculos e tigrul trezit din somn, dar mai grozav decât toate grozăviile e omul în furia lui". Nu voi uita niciodată priveliștea ce aveam dinaintea ochilor. Peste patru mii de oameni ieșiți din minte se îmbrânceau, vociferau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Maiorescu a polemizat și cu cei din sud și cu "nordicii", ba parcă mai aprins cu aceștia din urmă, cu bucovineanul A. Pumnul cu al său "Lepturariu rumânesc", cu filologii ardeleni etimologiști Cipariu și Laurian, cu jurnalele românești din Austria stricătoare de limbă, cu stilul lor "greoi antiromânesc" și cu "monstruoasa germanizare în expresii". Nici Blaga nu-mi pare să fi fost ignorat de "sudici", respins de ei, fie doar și pentru faptul că un "sudic", brăileanul Vasile Băncilă, i-a
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu Duminica Ortodoxiei se încheie logic și istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a Părinților Bisericești 23. Rolul inegalabil al Sfinților Părinți în formularea dogmelor Bisericii Părinții Bisericii sunt nu numai reprezentanții tradiției doctrinare a
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Palada i-a transmis că greșește în privința sensului cuvântului „incremental”, Andrei Pleșu i-a răspuns luni purtătorului de cuvânt al Guvernului printr-un comentariu. La rândul meu, sunt liber să semnalez faptul că un anumit tip de comportament retoric e stricător de limbă. Dar sunt cu adevărat liber? Nu prea, de vreme ce un ditamai reprezentant al guvernului dă imediat cu mine de pămînt, într-o variantă cu totul insolită. Eu zic: publicul nu e obligat să știe ce e aia „matrafoxat". El
Scenariul lui Mirel Palada despre Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81640_a_82965]
-
despărțit de blocul lui de desen. De fiecare dată se întorcea acasă cu un braț de schițe. Ion Irimescu conștientizase de tînăr că reușita în artă înseamnă contopirea cu aceasta și părăsirea unor alte preocupări, ce pot deveni dacă nu stricătoare, cel puțin stingheritoare. Căutările acelea disprețuitoare nu-l clintiseră din hotărîrea lui de a-și vedea țelul fixat parcă de cînd e lumea și pămîntul, acela de a lucra fără contenire zi de zi, ca să-și slujească vocația. Și-o
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
urmă, la prima ei expoziție în România, pe atunci patronată înalt de Ion Iliescu, nimfeta de geniu a picturii universale, pe numele ei Alexandra Nechita, declara răspicat, într-un seducător idiom vasluiano-american, că școala este un factor parazitar, inhibant și stricător nesățios de talente virginale și că, în concluzie, nubila clonă picassiană nu va recurge în veci la serviciile abrutizante ale acesteia. Acum, la cea de-a doua sa expoziție la București, cu al cărei prilej înălțimea patronajului și-a schimbat
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
avea asupra anturajului. El strică aerul cu aceeeași ușurință cu care o face și cel din prima categorie, cu deosebirea că acum nu de vînturi propriu-zise e vorba, ci de lipsa îngrijorătoare a unei aptitudini elementare: inteligența socială. Despre acești stricători de aer psihologic este vorba în cartea lui Karl Albrecht, unul din autorii cei mai prizați ai momentului în materie de psihologie a mediului de afaceri. Dacă ni s-ar cere să definim în genere inteligența, ne vom poticni destul de
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
companie nu e dorită de nimeni. În jurul lui se face gol, iar el nu numai că nu înțelege despre ce este vorba, dar chiar e înclinat să pună boicotul la care este supus pe seama răutății celorlați. Făcînd parte din acei stricători de aer a căror flatulență psihică încrețește fiecare frunte și înveninează fiecare anturaj, comportamentul lui e unul toxic. Și, oricît de directe ar fi semnalele de retragere pe care le primește din partea celor care au nenorocul să nimerească în raza
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
fostei Securități... Aghiuță: Hi-Hi-Hi! l Teodor Meleșcanu, vecin de fotoliu cu "nepoata Noricăi Nicolai": Incidentul are și o latură pozitivă vizavi de faptul că imaginea Parlamentului depinde de presă..." Haralampy: - Ai văzut? Ce ți-am ceterat eu că presa e stricătoare de imagini parlamentare... l Ministrul Eugen Nicolăescu, la emisiunea "Deschide România" din ziua de 05.05, moderatorului Mihai Tatulici, cu asprime dăscălicească: - "Realitățile sunt cum le spun eu nu cum le spun alții..." - Schiuzmy, dom' ministru, îi zice Haralampy MegaVijănului
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
Palada i-a transmis că greșește în privința sensului cuvântului „incremental”, Andrei Pleșu i-a răspuns luni purtătorului de cuvânt al Guvernului printr-un comentariu. La rândul meu, sunt liber să semnalez faptul că un anumit tip de comportament retoric e stricător de limbă. Dar sunt cu adevărat liber? Nu prea, de vreme ce un ditamai reprezentant al guvernului dă imediat cu mine de pămînt, într-o variantă cu totul insolită. Eu zic: publicul nu e obligat să știe ce e aia „matrafoxat". El
Scenariul lui Mirel Palada despre Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81641_a_82966]