6,823 matches
-
deasupra capului. Nicu întârzie în seara aceea și mai veni și afumat. Nu îndrăzni să-i spună nimic, știind că atunci când ea începea să-i pună întrebări, putea deveni violent. Trebuia să aibă grijă cu el! - Ce-i asta? La strigătul lui, se grăbi spre hol. Îl văzu cu poșeta ei într-o mână și cu poza în alta. - Voiam să-ți spun... Ochii lui injectați mai poposiră câteva momente asupra fotografiei, după care o aruncă spre ea. - Ce să-mi
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) Vocea căpitanului: - Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: - Mă duc să văd ce se întâmplă. Poate au nevoie de o mână de ajutor. (Iese precipitat. Se aud zgomote. Strigăte. Vaiete. Plânsete. Apoi se lasă liniștea. Se aud doar valurile mării precum o simfonie.) SCENA X (Intră în scenă Dreptaciul. Trist. Este ud.) Dreptaciul: - Vai de soarta noastră! A dispărut unui dintre noi... (Își șterge lacrimile cu batista.) - Câți vor
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NEPUTINȚĂ Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 689 din 19 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului parșiv temnicier- tunet sugrumă strigăt scăpat de un vultur captiv din obscurul pustiu murmur ascuns în adânc răsare în dorul flămând, chemarea adusă de vânt- val prăvălit peste zid aripile-și ridică, se zbate-n zadar să-și tragă picioarele zidite-n aspru mortar încearcă
NEPUTINŢĂ de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Neputinta_cavalerul_ratacitor_1353363155.html [Corola-blog/BlogPost/351563_a_352892]
-
simplitate și limpezime aproape miraculoase. O încercare de autodefinire: „Am crezut că știi cine sunt./ Eu mă credeam,/ deopotrivă că sunt/ și umbră și ființă./ Până când mi-am dat seama/ că-n oglinda timpului/ nu eram mai mult decât/ un strigăt,/ un hohot de râs,/ o rochie albă,/ o flacără de lumânare,/ un ou roșu,/ o bucățică de prescură,/ un ochi de lumină” (Spune-mi cine sunt). Un element comun poeților din totdeauna și de pretutindeni: dorința de zbor, năzuința spre
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
literelor pe care nu l-am meritat a ne fi dăruit încă nu-l merităm este energia gândului a propriului gând gândul este alegerea rețelei alegerea ființei raționale alegerea ființei de lumină pornim cu el și-l metamorfozăm până la propriul strigăt odată când părăsim uterul mamei apoi când renunțăm la viață pentru un pumn de libertate undeva între cătușele universului. Referință Bibliografică: singurătatea celulelor / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de
SINGURĂTATEA CELULELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratatea_celulelor_anne_marie_bejliu_1385928204.html [Corola-blog/BlogPost/344451_a_345780]
-
țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
frământări: „merg desculță până la colțul casei/ privind cu jind drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului/ lumina îmi pune aripi/ mă voi prelungi/ peste strigătul fluturilor/ ca într-o strălucire/ te recunosc!” (te recunosc!). Poeta apelează adesea la memorie, la trecutul plin de amintiri și oameni dragi (bunica...) „Sunt paranoică oare/ că pe bunica o așez mereu în vârful ei?/ Ce să fac dacă ea
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
aripi de vultur când ciocul și-l izbește de stânci. Prindem sunetul, îl lăsăm să ne îmbrace inimile și lunecăm fărâme odată cu el. Cei mai curajoși rămân în ciocul renăscut și-n aripile noi, continuând mișcarea între cornul lunii și strigătul fiarei când caută luna plină printre halouri fără culoare, fără strălucire. Ne mai rămâne să ne privim de pe piatra de argint cu floarea vieții în pumnii pieptului așteptând reînflorirea. Știu că ne cunoaștem doar că nu mai avem cuvinte pentru
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
Viorel, tu ești? Tresări, nevenindu-i să creadă că era vocea dragului său prieten dispărut. - Hărnicel, unde ești? - Aici, în cutia de conserve. Viorel se repezi în vârful mormanului de gunoi, rostogolind pe iarbă cutia ruginită din care se auzeau strigătele lui Hărnicel. Ce bucurie îl încercă atunci când, ridicând capacul tăios, îl descoperi pe bietul melc argintiu printre resturile de pește stricat. Se îmbrățișară plângând, iar Viorel îi povesti ce făcuse Limax cu orășelul cel nou de îndată ce Hărnicel dispăruse. La rândul
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
VIENA” Reportaj ”Reproducem următoarele din foile vieneze asupra catastrofei din Viena: Focul a izbucnit pe scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
pe nimeni ieșind, credeam că toți au scăpat. Știam că gazul ardea pretutindeni și că, 5 minute după țipătul de groază, casa era toată iluminată încă. Mă întorsei și intrai iar în partea din dos a casei, de unde se auzea strigăte de ajutor. Se vedeau flacări colosale plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
întrebuința. Oamenii luau cadavrul pe brațe și astfel [î]l duceau. Morții al căror obraz era desfigurat prin arsături se acopereau cu hainele lor, spre a cruța lumea de un aspect înspăimântător. Pe rând se scoteau cadavrele din teatru, un strigăt de durere trecea prin șirurile asistenților de cîte ori trecea o nouă victimă. Aci era un june sănătos în haine elegante, cu un inel de briliant pe degetul jumătate ars, aici o damă îmbrăcată simplu. O compătimire profundă se manifestă
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
curte. Unde zărește o rochie, el se pleacă, ridică capul moartei spre lampa ce aruncă o lumină lugubră asupra fețelor desfigurate ale morților și, jumătate cu speranță, jumătate cu frică, [î]l depune iarăși pe pământul rece. Deodată dete un strigăt îngrozitor și cade în brațele însoțitorului său. El [î]și găsise fiica. Era tânăra copilă cu fața cea frumoasă și după moarte. Un june cere să intre. Cumnatul și cumnata sa au asistat la reprezentațiune în galeria a treia. Până
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Dumnezeu; Dumnezeu este iubire; Dumnezeu este Sfânt; Bunătatea lui Dumnezeu; Bunătatea lui Dumnezeu și răul din lume; Despre îndelunga răbdare a lui Dumnezeu; Înțelepciunea lui Dumnezeu; Dreptatea lui Dumnezeu (prelucrare după Th. Toth); Veșnicia lui Dumnezeu; Sfânta Treime; Binefacerile creștinismului; Strigătul credinței. Altfel spus, predicile acestui ciclu sunt rodul cercetărilor și al lucrărilor autorului, care însumau mai multe studii și chiar cărți, așa după am mai spus și în rândurile omagiale de mai sus, după cum ar fi: Studiul din anul 1940
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
theoretic, ci mai ales provocator, prin animarea sufletului creștinului de a săvârși fapte vrednice de Împărăția lui Dumnezeu. Titlurile acestor capitole sunt foarte sugestive: Tari în credință, Puterea credinței, Fără cuvânt de apărare sunt cei ce-L neagă pe Dumnezeu, Strigătul credinței sau Binefacerile creștinismului. Iar pentru a-l familiariza pe creștini cu teologia trinitară sau a Trinității, Părintele Vasile Coman insistă pe înțelegerea câtorva attribute ale lui Dumnezeu ca sens și model pentru fiecare creștin în căutarea propriului drum, cum
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > IN SACRUM FACERE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sub ramuri de tei înfloriți sînt nopți albe care te însoțesc pretutindeni fără măsură, slăvind aproape elegiac strigătul acesta în schimbul iubirii, certitudine dulce, crudă și uneori amară după o lungă ședere într-un ochi albastru... Referință Bibliografică: In sacrum facere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor
IN SACRUM FACERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_sacrum_facere.html [Corola-blog/BlogPost/356875_a_358204]
-
uităm că 46 de milioane de americani au votat prin sistemul de early elections, mulți dintre ei probabil speriați de sugestia directorului FBI că la Casa Albă ar putea ajunge o președintă „penală”. 5. Dincolo de toate, rămâne mesajul Americii adânci, strigătul surd pe care nimeni nu cred că-l înțelege acum la adevărata intensitate: nici politicienii, nici elita intelectuală și nici media; este un eșec al comunicării și al înțelegerii, un război al surzilor și al aroganței. (Poate cel mai bun
Trump președinte! Cum a fost posibil?! by https://republica.ro/trump-presedinte-cum-a-fost-posibil [Corola-blog/BlogPost/337790_a_339119]
-
îmi ajungea la genunchi timpul” Câtă dreptate are Ioan Petru Culianu! „Scrisul îmi sparge deseori gândurile...”, gândurile filosofului înlănțuit de dorința de a (re)găsi izvorul iluminării, printr-o „transfigurare” - coborâre înspre tainițele sinelui. Și merită a reține că acel „strigăt” al răzvrătirii - nici nu mântuie, nici nu nimicește. Pare-un avertisment-extaziere a clipei de taină, a contopirii (pentr-o clipă) dintre sufletul „creat” și cel „increat”. Cel de-aici, al concretului și cel de dincolo, al dulcelui vis; între yang
SEMNAL EDITORIAL: „NUNTA CUVINTELOR” de LIVIA CIUPERCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Livia_ciuperca_semnal_edito_livia_ciuperca_1375955141.html [Corola-blog/BlogPost/364315_a_365644]
-
frumusețea sa. Când soarele se-nalță-n zori ca dintr-o mare-ncremenită, de-atâta hiperfrumusețe simțirea pare obosită. Iar la apus, alt recital de frumuseți dezlănțuite - cascade de culori zvârlite peste tăcerea de opal ... Apoi, din gloată se-auziră iar strigăte nemulțumite: că de-nsetare stau să moară și că servesc răbdări prăjite. Nu și-au curmat cârtirea șuie nici când cu mană i-ai hrănit, ori când - lovind eu cu-ndoială - din stâncă apa a țâșnit. Ba și mai și: urcând
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
fetiță, Și nu știu cum miroși... TE MAI AȘTEPT ȘI AZI Te mai aștept și azi, Te mai aștept și-acum... Revin-o iar la mine, Întoarce-te din drum. Aveam un vis odată, Pe care l-ai uitat. Mireasă altădată, Azi strigăt disperat. Frumoasa mea mireasă, Mie dor de tine azi. Au înflorit cireșii, Ca flacăra tu arzi Pe drumuri chiparoșii Tînjesc cuprinși de dor... Mireasa mea eterna Ca pasarea în zbor... Vreau să te țin de mînă Și să plecăm pe
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
poezii ”Sculptură în dragostea ta” și ”Cuvinte încrucișate” ! Vă așteptăm cu mare drag!... IV. NU POT SĂ TE ATING NUMAI CU GÂNDUL..., de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. Ești dorul meu ascuns în strigăt mut, - Nesățioasă-ți este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Nu pot să te ating numai cu gândul, - E clar că tu îmi ești realitate ! De-aceea am să fac meu pe sfântul, Când te vânez eu cu ... tenacitate. Brăila, mai 2017 ... Citește mai mult Ești dorul meu ascuns în strigăt mut,- Nesățioasă-ți este mângâierea !- Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea.E scris în stele ce-ngrijesc de noapte,- Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Poeme > Meditatie > CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc coloana fără sfărșit ca pe o urcare a spiritului rupând barierele cosmosului sau ca un strigăt al omului către Dumnezeu mărturisindu-i aspirația spre înăltimea de gând, recunoștiință transmisă prin rădăcini în urmași. Tu știi bine înțelesul rostirii pus în cuvinte din care se nasc îndoielile acestei lumi cu armonia tremurată în spatele ușilor închise de tot
CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1462653105.html [Corola-blog/BlogPost/384916_a_386245]
-
Și de-i uita vreodată/ De existența gândului și-a mea/ Sau dorul meu de te va tulbura/ Tu, să nu-mi uiți cuvântul, niciodată!” Și volumul se încheie cu poezia „Mi-e dor de o țară ... ”, rostită ca un strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_anotimpurile_rataci_octavian_curpas_1345604868.html [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
al aerului poate deveni monument, pentru că potrivit tradiției aviatorilor, acesta pe lângă cruce mai are și o pală dintr-un avion, acesta fiind și semnul distinct că acolo este înmormântat un pilot . Așadar, “Escadrila din Ceruri” nu este altceva decât un strigăt după lumină, e armonia cerului cu restul lumii, e simfonia muzicii eterne, o stare de spirit, putere și slăbiciune în același timp, trăirea clipei veșniciei.Iarpilotul , eroul aerului, nu moare niciodată, el lasă în urmă amintirea trăirilor din necuprinsul Cerului
DORU DAVIDOVICI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400585290.html [Corola-blog/BlogPost/344705_a_346034]