497 matches
-
să le interpreteze pentru emisiune sunt cu "strigături". “Voi cânta două melodii. Una cu Matilda Pascal Cojocărița și cealaltă singură. Mie îmi place muzica, dar nu am voce. O să mă chinui. E bine că aceste cântece sunt mai mult cu strigături”, a declarat Monica Tatoiu, pentru click.ro Monica Tatoiu. “Cânt pentru Victor Marinescu, unul dintre dansatorii călușari din Craiova, care suferă de ciroza hepatică și nu are bani de medicamente. Fondurile care se vor stânge, le va folosi pentru tratament
Monica Tatoiu: Merită să te faci de râs pentru o faptă bună by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78796_a_80121]
-
de formele verbelor (ortografia modelelor cele mai frecvente ale sufixelor de mod, de timp, de persoană) - întrebări legate de ortografia substantivelor Formule de interacțiune socială orală și scrisă: repertoriu de curtoazie; registre corespunzătoare situației de comunicare - Cântarea (cântece populare, balade, strigături, cântece sacre, rugăciuni) Unele forme lingvistice și echivalentele lor în versiunea mediată de limba predată în școală (de exemplu „ suksukoles ”, ”nakolas ”, conjugarea cu ik sau fără ik, diverse forme de trecut etc.) - Basme populare, jocuri, legende populare Sintagme lingvistice ce
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
Ball putu să mai angajeze o orchestră rusească de balalaici. Programul inaugurării Cabaretului Voltaire, la 5 februarie 1915, a cuprins: dna Hennings și dna Lecompte interpretând șlagăre berlineze; Tristan Tzara recitând și strigând versuri în limba română, unele fiind doar «strigături» obscene, acele scandări nerușinate pe care ciobanii excitați din Carpați le slobod când se întorc la ei în sat, după o lungă vară fierbinte în care au dus oile de la munte la mare. ș...ț Artiștii au apărut pe scenă
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]
-
bogat de cântece din stanga Prutului. în el cei ce l-au înregistrat au văzut un "excellent sujet". Cele 500 de texte, câte numără volumul pe care il prezentăm, sunt de o mare diversitate: cântece de dragoste și dor, doine, colinde, strigături, bocete, cântece de nuntă, povești, balade, acestea din urmă fiind prezente cu subiecte precum Corbea (mai multe variante), Milea, Miu Haiducu, La casele Șandrului, Pintea, Cântecul Șarpelui). Într-un catalog al discurilor, pe care editorul îl dă bilingv, au fost
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
actul sexual între ei, așa cum credeau unii, necunoscători ai acestui obicei. E greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr-o noapte tăt îl dorm,/ Da' l-oi pune tăt p-olaltă
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
de are./ O, da' n-ai avut lădoi feștit,/ Cu ziar te-o învălit!" Definițiile de o ironie caustică date modului de viață comunist ca și parodierea formulelor de proslăvire a comunismului ilustrează - încă o dată - rafinamentul creației populare românești. în strigături care nu durează decât câteva secunde sunt concentrate idei politice mai ofensive și mai subtile decât în romane de sute de pagini: "Bine-mi pare că nu-s scris/ în partidu comunist."; " Cine lucră politic/ Azi i domn, mâine-i
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai mult, încât în 1888, îi scria lui Ion Pop Reteganul: ,Ce bine mi-ar părea dacă aș putea să stau o vreme mai îndelungată în mijlocul
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
februarie 2017. Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri-s ademeniteși se-mperechează chiar, de-i frig afară.Gătiți în straie tradiționale, băieți și fetemerg la
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Articolele Autorului Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
în urmă cu ani să procedez la o structurare a acestora, care în final a luat forma unei Trilogii cu numele propus:”PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”. : - Partea. I - "SUFLETUL" - este o culegere de peste 1,200 de poezii, colinde, ghicitori, zicători, strigături și licențe poetice despre clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi, așa cum le-am regăsit în literatura română și cea universală. Conține cca. 180 pagini (posibil de ilustrat cu fotografii ale pieselor din colecția personala), având urmatorul cuprins: Mărturisire Cap. 1 - Clopote
TRILOGIA “PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE” de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384595_a_385924]
-
de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
biserici la-nchinat. Fetele au luat de dimineață, Zăpadă proaspătă în cană. Și s-au spălat pe păr,pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici Dragobete,zici Năvalnic, La
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
Mihăilă din Olanda, când cu toții jucam ,,Hora Unirii” în Piazza di Popolo a strigat cu voce tare: ,,România-i țara mea, și eu mă mândresc cu ea”, la care m-am alăturat și eu, apoi și alții până când a răsunat strigătura noastră, ieșită din suflet, peste întreaga Romă. Iar, Cornel se bucura văzând această mare înfăptuire a unirii românilor cu întreaga lume pe pământul lui Traian, căci am înconjurat și Columna lui Traian cu hora noastră românească. Când l-am cunoscut
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
curcanii se agitau furioși, oile behăiau, vacile mugeau, caii nechezau speriați, câinii lătrau mai amarnic, parcă provocam un cataclism. Numai fumul din coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am venit și noi odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să venim! Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare. Ca o somație, ca o amenințare (un fel de : „Vă luăm la poceală dacă nu ne dați!). Dar...”nesimțitelor” de gospodine nici că le păsa de suferința noastră. După câteva strigături la porți, Petriță a spus enervat : -Mă, ce mama dracului se întâmplă? Parcă au murit toți, parcă sunt casele pustii! Măcar să iasă, să ne găsească, să ne înjure, să se supere pe noi! Să ne spună ceva! Dar așa... Însă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Bijinski n-a fost, să ne înțelegem, un înger. Dar nici nu i se pot pune în cârcă sumedenia de grozăvii care circulau pe seama lui, parte născocitoare, parte parțial credibile, vehiculate toate prin acele canale incontrolabile care sunt creațiile anonime, strigăturile, proverbele, zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la maturitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume de locuri și oameni), care, cu multă amabilitate, m-au găzduit, cât timp am făcut investigații în Lunca și Fruntești. Cu vărul Mircea Ignătescu am mers în Lunca pe la oamenii bătrâni: Romedea Gheorghe, Pintilescu Vasile, Cucu Mircea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători, la hramuri, iar flăcăii și fetele joacă hora cu strigături ca la Părhăuți.” Au fost menționate și legăturile de rudenie între frații bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit și s-a scris mult, locuitorii din Pârhăuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numit „Chetroșenii” iar dealurile, de asemenea, au luat numele de „Dealul Părhăucenilor” și „Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului. Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine înțelesă că și la petrecere participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul creației populare: zicători, strigături, în special cu iz satiric, vorbe de duh etc. în satele răzeșești nu se petrecea mai puțin, numai că petrecerea era între ei, nu se amestecau cu hora clăcașilor, deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]