495 matches
-
un program fără lucrare concertantă; aduce hazul în prestația orchestrei (la încheierea lucrării lui Haydn, grupul percuționiștilor părăsea scena, pentru a reintra apoi prin sală - defilând în cadență militară (!), aliniindu-se în fața scenei pentru acordurile de final... Amintesc și de strigătura din cel de al doilea bis - Polka rapidă nr. 332 de Johann Strauss-fiul! Neobișnuite elemente de regie, foarte apreciate, dealtfel... Cele nouă minute ale cunoscutei uverturi de Weber, cu expresivitatea ei programatică, subjugă, evocând prin virtuozitatea instrumentală, impetuozitate, lumea de
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană, ce se voia pioasă, dar cu ochii țintă pe flăcăii mai vânoși. La început, flăcăii care veniseră cu lăutarii jucau hora cu foc. O încingeau cu strigături, atrăgând flăcăii și fetele de pe margine. Se prindeau în horă și ceilalți flăcăi. Fetele priveau sfioase, ezitând...Până la urmă se prindeau cele mai îndrăznețe. După ele, îndrăzneau și celelalte. Prinsul în horă era un moment important și deosebit de gingaș. Fiecare
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
ai țării. Comentariile sunt de prisos. Era de-ajuns ca luni, 29 iulie, să fi ieșit 20-30.000 din cei care au votat la referendum, în Piața Universității și în țară, de la 20:30. Doar o jumătate de oră. Fără strigături. O adunare a tăcerii. Am fi fost cu adevărat români! Așa rămânem, în continuare, miticii și mițele lui nenea Iancu! Cu generația asta nu mai există nicio șansă de evoluție a poporului român. Punct! * Nu înțeleg de ce se tot miră
TABLETA DE WEEKEND (43): GÂNDURI DE CANICULĂ – ROŞU, GALBEN ŞI DEZASTRUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1375689559.html [Corola-blog/BlogPost/362470_a_363799]
-
tradiții a copiilor, au început a se rescrie pagini nemuritoare despre tradițiile și legendele românilor, dintr-o zonă etnografică bogată în folclor, marcând momentele esențiale ale efemerei existențe: nașterea, nunta, moartea, păstrându-se intacte valențele literare devenite sacre: colinda, doina, strigătura, bocetul. Prin limbajul bogat în regionalismele ce sporesc doza de autenticitate a scrierii în sine, prin dulceața specifică abordării temelor și motivelor populare, TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI devine o lucrare de referință a genului, cu certitudinea că lucrarea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug”, „Plugușoare”, „Bicișoare”, sau chiar „Fierărie” și se desfășoară într-o atmosferă ritualică, în care gesturile au semnificație simbolică
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Cultural/Traditii/maria_filipoiu_1483222201.html [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
în urmă cu ani să procedez la o structurare a acestora, care în final a luat forma unei Trilogii cu numele propus:”PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”. : - Partea. I - "SUFLETUL" - este o culegere de peste 1,200 de poezii, colinde, ghicitori, zicători, strigături și licențe poetice despre clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi, așa cum le-am regăsit în literatura română și cea universală. Conține cca. 180 pagini (posibil de ilustrat cu fotografii ale pieselor din colecția personala), având urmatorul cuprins: Mărturisire Cap. 1 - Clopote
TRILOGIA “PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE” de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418106837.html [Corola-blog/BlogPost/384595_a_385924]
-
pipăit de două ori!?! Cu siguranță, spre a se convinge că nu am asupra mea niciun obiect contondent, deși eram în pantaloni scurți! Galeria era, deja, în faza finală de încălzire. Steaguri, doba mare, dobe mici, bannere, petarde, fumigene... și strigături. Care de care mai colorate. Ca la meci, deși, unii am fi vrut să fie ca la operă. Cred că aici mai avem de lucrat. Ar fi necesară implicarea, pe bune, a unor profesori de muzică, inclusiv de la conservator, care
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_bucuria_go_sergiu_gabureac_1374048292.html [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
bete, despre care sfielnicul Grigore Vieru spunea că „le ține catrința și iia, ca să le sublinieze fetia”... și pe mai scundul Vasile Tărâțanu, care ne-a uimit rezistând la prelungita horă „de pe la noi”, imediat continuată cu jocul în doi, cu strigături de-ale bucovinenilor din Cernăuți, cărora, ca în cel mai incredibil concurs, la răspunde Grigore Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
din Cernăuți, cărora, ca în cel mai incredibil concurs, la răspunde Grigore Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
al doilea sistem de semnalizare, limbajul, pornind de la ceea ce am denumit ca fiind folclorul WC-urilor. Adică din zona aparatului excretor al limbii române. Scuzați autopsia!... „Foaie verde de susai,/ Crește nivelul de trai/ Ca p... după f...i”. Această strigătură am descoperit-o, pe vremea odioasei dictaturi, scrisă cu pixul pe peretele unui WC public. În ciuda vulgarității lor, cuvintele exprimau un adevăr social cumplit. Tot atunci, și tot pe ușile sau pereții WC-urilor publice, erau mâzgălite tot felul de
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor by http://uzp.org.ro/limba-dulcilor-cazanii-si-folclorul-wc-urilor/ [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
început în urmă cu ani să procedez la o structurare a acestora, care în final aluat forma unei Trilogii cu numele propus:”PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE”. - Partea. I - "SUFLETUL" - este o culegere depeste 1,200 de poezii, colinde, ghicitori, zicători, strigături și licențe poetice despre clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi, așa cum le-am regăsit în literatura română și cea universală. Conține cca. 180 pagini (posibil de ilustrat cu fotografii ale pieselor din colecția personala), având urmatorul cuprins: Mărturisire Cap. 1 - Clopote
DRUMUL DE LA COLECŢIE LA TRILOGIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441177069.html [Corola-blog/BlogPost/347110_a_348439]
-
dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în tot satul. Sărbătorile cele mult așteptate au venit. Încă pe lumina zilei, copiii s-au adunat în cete, și-au încercat repertoriul de strigături, și-au plecat prin sat, să strige urături pe la casele oamenilor. Se-nțelege, băieții pădurarului nu puteau lipsi de la această sărbătoare. Mugurel și Mihăiță s-au dus la urat împreuna cu o ceată de băieți mai mici. În schimb, Ionică
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
Se-nțelege, băieții pădurarului nu puteau lipsi de la această sărbătoare. Mugurel și Mihăiță s-au dus la urat împreuna cu o ceată de băieți mai mici. În schimb, Ionică, se considera un flăcău mai mare, nu mai putea umbla cu strigături cu copii mici. El se duse tocmai în centrul satului, unde-l așteptau alți băieți mai mari, care întemeiaseră o alta gașcă înfricoșătoare. Doar Eliza nu fu lăsată să iasă din casă. - Mamă, lasă-mă să mă duc și eu
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
vă uitați la găini cum fac ele ouă și să vedeți cum le iese pe la pârț’... Dacă le așezați pe perete, așa cum v-am arătat, o să vedeți câte ouă fac... -A-haa! am mai exclamat noi, foarte convinși. -Hai, acum învățați strigătura, că n-am timp de voi! ne-a repezit nea Mitică. Și dobitocii de noi, foarte sârguincioși, am învățat pe de rost tâmpitele versuri, menite să ne umple coșul cu ouă. După ce s-a asigurat că le-am învățat bine
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427631788.html [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de Casanova: fiara cu două spinări. În mod sigur, datorită stres-ului acumulat începu să zbiere total neinspirat precum că: - Făi, curvo, chiar în patul nostru de cununie, să pleci din casa mea că-ți crăp capu’! și alte asemenea strigături din binecunoscutul repertoriu al situațiilor de acest gen. Cei admonestați astfel nu dădură prea mare importanță vorbelor sale, ba chiar, locotenentul, furios bietul de el, în mod justificat, trecu la aplicarea unor cunoștințe de karate exact în figura destul de tâmpă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
putea amăgi seceta abătută în politică și în buzunarele noastre.” Autorul mărturisește: „Mă vedeam cum îngroșam, și eu, numărul celor ce treceau puntea cea mare dincolo, spre lumea avută, scăpată mai repede de comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
micuților elevi movileni ai claselor pregătitoare chiar la începutul activității, când au interpretat cântece culese din folclor. Au urcat apoi pe scenă elevii din clasele a III-a, dar și grupul de dans al școlii movilene. Cântece, dansuri, snoave și strigături culese din popor și-au dat mâna pentru a încărca o filă din albumul școlii movilene, plin cu activități școlare și extrașcolare, iar pentru a mări nota de autenticitate, elevii din ciclul primar care, poate, nu au urcat pe scenă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1396972879.html [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
a dovedit cea viabilă arată câtă putreziciune există, de fapt, în partidele noastre, incapabile să prezinte un candidat profesionist. Curat! Comportamentul liderilor de partid a părut bizar, dar a fost corect. Acceptarea noii realități s-a făcut fără prea mari strigături. Mai mult mârâituri. Retragerea partidelor și reformarea lor este esențială pentru viitorul lor și al țării. Criteriile de integritate recent adoptate de PSD și PNL sună promițător. Mai ales în contextul apariției inerente de noi partide, care vor mușca adânc
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1450660300.html [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
oamenilor este ca un foc: uneori, arzând, ea dă multă lumină și căldură; alteori numai un fum înecăcios care împiedică adesea răspândirea luminii venită de la flăcările umane orbitoare din jurul nostru”. În continuare, iată și o formulare în stilul zicerilor sau strigăturilor populare: “Cu hărnicie prea târzie, scapi cam greu de sărăcie!” Ca om cunoscător al fenomenelor cosmice, autorul formulează un aforism original: “Cosmosul are o finalitate: Omul! Acesta este oconcretizare sintetică a cosmosului”. În timp ce unele aforisme sunt sintetice, altele zăbovesc mai
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a născut, fără putere de stăpânire, o dușmănie de moarte. Peste
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
înfășate ca pruncii cântecele sale, ce tablori plastice, cu păduri, cu ape, cu cer și păsări, cu oameni iubind, muncind, suferind, luptând, pierzând, sperând... Ce meditații poetice! Ce voioșie în cântecele de joc ale Ștefaniei Rareș! Doina, bocetul, cântecul liric, strigătura... cine le glăsuiește ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511, Editura Minerva, București, 1980. 4 Maria Ciuberea, Săliștea Sibiului, 1974, zicere de legare pentru dragoste. 5 Țâpuritúră, țipurituri, s. f. (reg.) Strigătură (1) specifică în cântecele maramureșene. - țâpuri + suf. -ătură. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 6 Leca Morariu
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511, Editura Minerva, București, 1980. 4 Maria Ciuberea, Săliștea Sibiului, 1974, zicere de legare pentru dragoste. 5 Țâpuritúră, țipurituri, s. f. (reg.) Strigătură (1) specifică în cântecele maramureșene. - țâpuri + suf. -ătură. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 6 Leca Morariu, De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, p.33, povestea Cel mai mic, cel mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
juca mereu cu alternanțe neprevăzute, fie la dreapta, fie pe loc, fie la stânga. Aceste mișcări variate și spontane îi dădeau toată frumusețea.Cum reușeau jucătorii să execute acele mișcări neprevăzute în armonie perfectă? Hora era condusă de jucători experimentați cu „strigăturile”. Care nu se făceau la întâmplare. Momentul strigăturii trebuia să fie odată cu schimbarea pasului. Strigăturile erau o adevărată artă. Se asemănau comenzilor militare. Spuse ferm, dar pe un ton plăcut. Era o adevărată plăcere să ascult strigăturile și să-i
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fie pe loc, fie la stânga. Aceste mișcări variate și spontane îi dădeau toată frumusețea.Cum reușeau jucătorii să execute acele mișcări neprevăzute în armonie perfectă? Hora era condusă de jucători experimentați cu „strigăturile”. Care nu se făceau la întâmplare. Momentul strigăturii trebuia să fie odată cu schimbarea pasului. Strigăturile erau o adevărată artă. Se asemănau comenzilor militare. Spuse ferm, dar pe un ton plăcut. Era o adevărată plăcere să ascult strigăturile și să-i privesc pe jucători cum le executau: -Dreapta,dreapta
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]