72 matches
-
și izbiți, norii se sparg și revarsă apa din ei; descotorosiți de apă și spirite, se prefac În negură, ceață. Fiecare din formele norilor sunt considerate În medicina magică Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat În fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat în fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul ("un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș în casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și șapte nopți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
așa cum credea, ci două sute de ani. Același motiv al morții sub chipul unei femei bătrâne care pune capăt aventurii eroului, îl întâlnim și aici. Un alt basm citat de L. Șăineanu în culegerea sa este basmul țigănesc Roșu împărat și Strigoaica axat pe aceeași temă a căutării tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Mesajul este aproximativ același. La fel și schema încercărilor. Iată conținutul: Petrică, fiul cel mai mic al împăratului Roșu pornește să se însoare "unde nu este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
își luase rămas bun de la lumea celor vii în via lumină matinală? Nu crede în fantome, dar atâtea coincidențe ajung să te surprindă. Și sunt deja două, dacă nu trei roșcate care dau târcoale pe aici: cea care se scălda, strigoaica și fiica doamnei Segal care doarme pesemne la etaj, dacă nu cumva prima și ultima nu sunt una și aceeași persoană. O clipă, o bănuie pe doamna Segal că joacă un joc ciudat al cărui scop îi scapă, dar nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în râs, dându-și capul pe spate: "Nu eram eu, dacă asta vrei să spui!" Atunci, cine era? Nu sunt pe aici alte femei care să aibă o asemenea coamă magnifică!" "Nu știu, dar nu eram eu." " Nu rămâne decât strigoaica de care îi e frică mamei dumitale. Și ea avea părul roșu, mi-a spus doamna Segal." " Da, e adevărat, dar spre deosebire de mama, eu nu cred în fantome. Lucrez într-un spital, știu din ce e făcut omul și ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
componența ibrișinului. Atunci când recluziunea include moartea aflată de comunitate, fata inițiată refuză întoarcerea în planul social, din cauza statutului ei superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră, atuncea rîde lumea toată dă noi. Ce zîce? Am murit, și-am înviat, sun strigoaică, mănîn lumea!”. Inițierea în care se intră odată cu moartea simbolică trebuie continuată cu traseul ritual, animat de prezența feciorului ales. Ocupațiile rituale. Torsul și țesutul - valori cosmogonice În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum George Topîrceanu sau Barbu Delavrancea. În pagina literară se publică proză, aici fiind găzduite, în 1942 și în 1943, povestirile Strigoaica și Pârlitu de Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din Orient-Express) de Agatha Christie. După al doilea război mondial, ziarul își păstrează principala calitate, aceea de a informa, prioritate având evenimentele politice. Articolele de fond
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
Ochiul unui muzeograf a analizat calitatea costumelor populare și vechimea diferitelor obiecte, dar ochiul unui vizitator a văzut dincolo de aceasta, a văzut cum, în secolul tehnologiei avansate și al informaticii mai există încă oameni mici și mari care cred în strigoaice sau în busuiocul pus sub pernă. Realitatea e dură, căci astăzi deja valențele istorico- culturale ale unei sărbători, tind spre conservatorism. E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
nenorocitul, era om de înțeles, cerca a face și pe asta“; Elena, soția Maestrului, era femeia ambiguă (mamă, iubită, soră) a lui Lucian, care acum, postum, i se oferă, fiind ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
doua zi, Sanda începe să se simtă tot mai rău, iar starea ei se înrăutățește după cea de-a doua apariție în noaptea următoare. Egor se logodește cu Sanda într-o încercare de a o apăra de influența malefică a strigoaicei și a persoanelor aflate sub influența ei (doamna Moscu și Simina). Cea de-a treia apariție a domnișoarei Christina este reală, dar delirul dragostei se întrerupe brusc atunci când Egor simte rana sângerândă și se trezește ca dintr-un vis. El
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Tema principală a „Domnișoarei Christina” o reprezintă conflictul fantastic generat de confruntarea a două supraforțe, Viața și Moartea. Cele două supraforțe sunt reprezentate de două grupuri de personaje: cele benefice (Egor, Nazarie, doctorul și țăranii din sat) și cele malefice (strigoaica domnișoara Christina și aliatele ei: doamna Moscu, Simina, fetița posedată, vizitiul etc.). Personajul Sanda nu poate fi inclus într-o singură tabără, ci aparține alternativ ambelor tabere. În mod obișnuit, viii și morții rămân în lumi diferite, care nu comunică
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
schița "Părlitu"' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: "Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp". În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
este derivat din cuvântul român "strigă", care este la rândul său legat de italienescul "strega", ce înseamnă "vrăjitoare". În folclor apar multe referințe la aceste entități, prin poveștile cu strigoi. Tudor Pamfile ("Mitologie românească") îi definește astfel: "Strigoiul", "strâgoiul" (fem. "strigoaica"), "moroiul" (denumire folosită mai ales în Ardeal și în părțile apusene ale Munteniei, precum și în Oltenia), "vidmă" (Bucovina), "vârcolacul" sau "Cel-rău", mai este numit de către meglenoromâni și "vampir." Strigoiul se naște ca orice copil, dar are, în schimb, un semn
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
nu mănâncă usturoi și ceapă, se ferește de tămâie, iar înspre sărbătoarea de Sfântul Andrei doarme afară. Șira spinării îi este prelungită în formă de coadă, acoperită cu păr. Dacă într-un sat este secetă, înseamnă că acolo este o strigoaică (împiedică ploile); dacă ploua cu piatră (grindină), Dumnezeu le pedepsește pe strigoaicele care nu lasă „să ploua ploaie curată”, iar dacă plouă cu soare, se crede că una din strigoaice se mărită. Copiii care mor nebotezați; morții care în timpul vieții
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
de Sfântul Andrei doarme afară. Șira spinării îi este prelungită în formă de coadă, acoperită cu păr. Dacă într-un sat este secetă, înseamnă că acolo este o strigoaică (împiedică ploile); dacă ploua cu piatră (grindină), Dumnezeu le pedepsește pe strigoaicele care nu lasă „să ploua ploaie curată”, iar dacă plouă cu soare, se crede că una din strigoaice se mărită. Copiii care mor nebotezați; morții care în timpul vieții au facut multe rele, au fost vrăjmași; cei care mor de o
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
într-un sat este secetă, înseamnă că acolo este o strigoaică (împiedică ploile); dacă ploua cu piatră (grindină), Dumnezeu le pedepsește pe strigoaicele care nu lasă „să ploua ploaie curată”, iar dacă plouă cu soare, se crede că una din strigoaice se mărită. Copiii care mor nebotezați; morții care în timpul vieții au facut multe rele, au fost vrăjmași; cei care mor de o moarte „grabnică” (spânzurați, înecați, împușcați, ...); bolnavii care în timpul convalescenței rămân nesupravegheați și trece peste ei o pisică sau
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
30 noiembrie). Strigoii iau laptele de la vaci, iau mana grâului, puterea oamenilor, opresc ploile, aduc grindină și aduc moartea printre oameni și printre vite. De Sfântul Gheorghe (23 aprilie) flăcăii udă fetele pentru ca acestea să nu aibă de suferit de pe urma strigoaicelor, dar și pentru a nu se transforma în aceste făpturi. Pentru omorârea acestora, se caută mormântul celui presupus a fi strigoi și i se citește rânduiala de către preoți și i se bate în inimă un par de stejar, de tisă
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
și pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. Măsurile de protecție se luau mai ales împotriva strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mana vitelor cu lapte. În Bucovina, brazdele și ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor (în credința că acestea vor fi
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]