72 matches
-
o situație materială precară, precum acea ciobăniță în vârstă din Aiud, acuzată de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu în campanie diabolică și cu auxiliari specifici: despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aproape țăran! Da, mi s-a mai spus! Dar pentru mine, daca doriti putem folosi un limbaj cristic, femeile răscumpără, ele sunt cele care împiedeca negura totală. Desigur există femei de o răutate atroce, amintiți-vă de Lupoaica Franței! Adevărate strigoaice abominabile! De fapt eroina, pe care eu o găsesc mai degrabă simpatică din Coup-de-Fouet, nu este deloc "drăguță", nu răscumpără nimic! Acestea fiind zise, pentru mine femeile reprezintă singura salvare. Și de fapt nu sunt singurul care crede asta! Am
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
bine. Sînt, de asemenea, pieze rele și bune, mai e Sfînta Vineri (în ziua purtînd acest nume, firește, că nu trebuie să se lucreze), mai sînt și strigoii (din așa-numita "despărțire a treia" din primul volum al cărții) sau strigoaicele (jumătăți de strigoi) cari, împreună, "fac pe ursită și omoară oamenii". Un alt capitol e consacrat Sufletelor morților, în care se povestește despre scurta viață pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
din cimitire, scrie crestinortodox.ro. Se credea că, astfel, oamenii, vițele și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. Măsurile de protecție se luau mai ales împotrivă strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mână vitelor cu lapte. Tot împotrivă strigoilor se obișnuia a se pune lângă poartă casei și la intrarea în grajd o grapă, așezată cu dinții în sus și cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et 656)... De regulă, ele au aici un caracter infernal, Ler împărat fiind tatăl strigoaicelor, moroaicelor etc. Sunt demoni investiți cu funcționalitatea ielelor, dar spre deosebire de demonii feminini ai pădurilor, pe care Mircea Eliade îi pune în legătură cu cultul Dianei, fetele lui Ler împărat par mai degrabă reminescențe ale unui cult acvatic: „...Ci te du în ale
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea coase singură, o auzi"...?), patinează între real și ireal, între comic și inexplicabilul neliniștitor. Și în Strigoaica, de asemeni neinclusă în prima ediție a Întâlnirii din Pământuri, însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai de grabă, cu aceea
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
gândește nici ca la bruma de anțărț. Ei, nurorii, ce-i pasă! zace toată ziulica risipită-n lene și gărgăunii ei, o ia la sănătoasa, hai-hui, umblând brambura de cum dă răcoarea serii și cât ține noaptea, pe lună, ca o strigoaică! Vine, tiptil, cu rouă pe haine și părul suflat de vârcolaci, și cum pune capul pe pernă, adoarme! Ce griji s-o scurme? N-are copii s-o tragă de poale, mănâncă bine, doarme buștean, viseză cai verzi pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Să trimită o salvare. JENI: Dacă 1-aș chema chiar pe ministru? E coleg cu dumneavoastră în guvern. O fi și medic. MINlSTRUL: Imposibil. Trebuie să fie la ziua Europei. Și eu am întîrziat. Ah, cît am întîrziat din cauza acestei strigoaice nemernice. JENI: Alo! Ministerul sănătății! Trimiteți vă rog o salvare la ministerul nostru. Avem un caz foarte grav... Dar unde să sun? ...La Salvare? Am sunat dar nu vor să vină. E un caz foarte complicat... Grav, da... Mortal a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
le sfinți. De Sf. Gheorghe, ei presară macul împrejurul grajdului și al vacilor, spunând : „Până a strânge tot macu’ să nu poată intra strigoaia la vaci în grajd” (150). Practici similare sunt atestate la țăranii din Bucovina (12, p. 77). Strigoaicelor, zic țăranii, „le place macul” (162, p. 186). Pentru ca spiritele rele, vântoasele/frumoasele (în Moldova) și halele (în Banat), să nu ia mana vacilor și vlaga pruncilor, țăranii își protejează animalele și copiii cu pelin (Artemisia absinthium) și odolean (Valeriana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să ajute babei s-o aducă în fire. Sia dispăruse și se întorsese abia seara, târziu, pe furiș iar. Când a doua zi Lina cercase să zbiere la ea, nu avusese putere și nici nu vrea să moară pentru o "strigoaică", cum îi zicea acum. îi spusese numai să plece din casa ei, uitând chiar pe Lică. Intervenise însă Rim ca pacificator, cu demne cuvinte de milă pentru fata orfană, "părăsită de un tată vagabond și de o mamă necunoscută". Argumente
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe portar: „Mai vine domnu’ doftor aista?” „Apoi astăzi vine mai târziu, pentru că toată noaptea ce-o trecut o alergat după strigoi.” „Doamne ferește! Si l-o prins?” „Da, l-o prins, da’ era să moară de inimă, că era o strigoaică.” „I-auzi, domnule, ce nenorocire pe capul doftorului! Da’ dacă spui că domnul doftor vine mai târziu, am să-l aștept aici la dumneata. Nu te superi?” „Nu mă supăr. Abia mai am cu cine schimba o vorbă.” Cum Surcică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la dumneata. Nu te superi?” „Nu mă supăr. Abia mai am cu cine schimba o vorbă.” Cum Surcică era vlăguit ca un câine, s-o așezat pe un scaun și o început a-l întreba pe portar: „Spune-mi, omule! Strigoaica ceea era una adevărată sau numai așa, o închipuire?” „O fost adevărată, cum te văd și cum mă vezi.” „Si de unde o venit strigoaica? Eu știu că strigoii ies în cimitire. După miezul nopții.” „Apoi asta n-o venit din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o așezat pe un scaun și o început a-l întreba pe portar: „Spune-mi, omule! Strigoaica ceea era una adevărată sau numai așa, o închipuire?” „O fost adevărată, cum te văd și cum mă vezi.” „Si de unde o venit strigoaica? Eu știu că strigoii ies în cimitire. După miezul nopții.” „Apoi asta n-o venit din cimitir. Era de aici din spital, dintre morții de la morgă.” „Doamne păzește! Da’ ce îi aceea morgă?” „Ii locul unde se țin cei care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să-i fac autopsia.” „Halal doctor ești, domnule director! Uite, femeia nici nu știe cine este, nici nu știe cum o ajuns la morgă... Directorul o ieșit din cabinet și l-o chemat pe doctorul de gardă. I-o dat strigoaica în primire și i-o spus: „Ai grijă de ea, că astăzi vine bărbatul ei s-o ia acasă!” Bețivul, în loc să plece, s-o așezat pe un scaun. Când o văzut așa îndrăzneală, directorul s-o repezit la el: „Da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu și l-a întrebat: Ia spune-mi, Pâcule, ce îi adevăr și ce îi poveste în istoria din noaptea asta? Că tare nu-mi vine a crede că o înviat moarta ceea și că nu s-o prefăcut în strigoaică...Cică strigoaicele îs mai rele ca strigoii...Ele iau mana vacilor și nu mai papi lapte cât îi lumea și pământul... Așa o fi, Dumitre, dar fimeia lui Surcică o înviat de-adevăratelea și nu s-o prefăcut în strigoaică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
l-a întrebat: Ia spune-mi, Pâcule, ce îi adevăr și ce îi poveste în istoria din noaptea asta? Că tare nu-mi vine a crede că o înviat moarta ceea și că nu s-o prefăcut în strigoaică...Cică strigoaicele îs mai rele ca strigoii...Ele iau mana vacilor și nu mai papi lapte cât îi lumea și pământul... Așa o fi, Dumitre, dar fimeia lui Surcică o înviat de-adevăratelea și nu s-o prefăcut în strigoaică...O trăit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
strigoaică...Cică strigoaicele îs mai rele ca strigoii...Ele iau mana vacilor și nu mai papi lapte cât îi lumea și pământul... Așa o fi, Dumitre, dar fimeia lui Surcică o înviat de-adevăratelea și nu s-o prefăcut în strigoaică...O trăit până hăt încoace. Drept îi că nu-i erau toți boii acasă, dar Surcică o dus casă cu ea... Adică cum nu-i erau toți boii acasă? Intâi nu mai prea putea vorbi, nu prea auzea bine și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și șapte nopți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în martie, schița Pârlitu’. Amintindu-și de acest debut, Miron Radu Paraschivescu va spune că numai faptul de a-l fi publicat pe P. i-ar da dreptul de a intra în istoria literaturii române. Tânărul mai semnează aici povestirile Strigoaica, Calul, Salcâmul, Noaptea, La câmp. Cele mai multe vor intra în volumul de debut Întâlnirea din Pământuri (1948). Citește în cenaclul Sburătorul, și ceea ce citește îi place lui E. Lovinescu. „Are talent, are talent”, ar fi zis criticul. Încurajat, tânărul revine cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat în fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul ("un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș în casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fie acceptat coproprietar al prăvăliei. Refuzând, sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
de ani, lovit de două ori; De voi stîrniți inima-acestor fiice Tatălui contra, nu vă bateți joc De mine-atîta, încît să-ndur smerit; M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă, nu-mi Păteze-obrajii de bărbat. Strigoaice, M-oi răzbuna pe voi în așa chip, Că-ntrega lume va... Voi face-asemeni lucruri, Care, eu încă nu știu, dar vor fi Teroarea pe pămînt! Voi credeți c-am să plîng; Nu n-am să plîng. Tot dreptul am să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]