1,490 matches
-
aruncînd umbre pe pereți și el își văzuse deodată uniforma, curățată și periată de soție, agățată într-un umeraș. Din cauza pîlpîirii fitilului aceasta părea că se clatină ca și cum ar fi conținut deja un trup, poate trupul de aer al unui strigoi. Piei!... Scuipase într-o parte și intrase în dormitor. Soția îl aștepta. Plînsese. Se dezbrăcă și se lipi de ea sub cearșaf. Săraca, rămînea singură, ea singură cu toate clasele pe cap, preluînd și funcția lui de director. Aveau să
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
urgent un psihoterapeut. În paralel, umblați permanent cu un volum de Wittgenstein la voi. De câte ori sare câte-un sân să vă agreseze, puneți-i calm cartea în față. Efectul va fi acela pe care-l are funia de usturoi asupra strigoiului. P.S. E bun și Heidegger! (text apărut în revista Unica din iulie 2011)
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
pericol pentru gonflația globală. Acupunctura e noul Ji‘had. Oprește un biciclist și roagă-l să-ți dea și ție bicla o tură. Întreabă-l pe puștiul care cerșește la stop cum îl cheamă. O să te surprindă, dar chiar și strigoii au nume. Pune mâna pe umărul celei care te-a îmbrâncit, privește-o în ochi și întreabă-o, cum a făcut Oana cu o mamușcă accesorizată cu prea multe sacoșe, care se chinuia să prindă tramvaiul și care decoda sufletele
Baloane de săpun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82359_a_83684]
-
și admirativ: ,Eminescu, acolo, unde toți romanticii români au dat greș, singur a izbutit. El ne-a dat în Luceafărul adevăratul poem byronian al literaturii noastre, precum ne-a dat în Satira I prima poezie metafizică în perspective faustiene. în Strigoii a reușit să împământenească fantasticul baladelor nordice, precum în Călin a știut să romanțeze basmul nostru neaoș popular. El ne-a dat cel dintâi poezia dragostei, acea poezie erotică, pe care și Alecsandri și Bolintineanu o căutaseră cu trudă prin
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
vară răvășită / Mă îndeamnă la visări într-o toamnă insolită // Cu vârfuri nedeslușite/fagii s-au pierdut în nori / În decor tăcut de toamnă am rămas stingheri actori./ Doar sporadic mai răsună ciripit de cintezoi / În desișuri desfrunzite populate de strigoi. // Simfonia de lumini mângâind cărări boltite / Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite / Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar / Pregătit e să asculte povești de abecedar” (Somnul pădurii). O altă dimensiune importantă a
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
HALLOWEEN Spre noiembrie Întâi, Lume multă, agitată. Într-un val de bucurie E Canada prinsă toată. Vălmășaguri de culori - Zi de joc și sărbătoare: Halloweenu-i nebunie Pentru mic și pentru mare. Peste tot, Dracula-n frunte - Măști din lumea cu strigoi, Cu stafii și cu vedenii Ce-și arată dinții goi. Zarvă, zarvă și iar zarvă - Cete de copii, coloane; Bat la uși și bat la porți Primesc fructe și bomboane. Simt colindul de la noi Pe sub marile căciuli. Lumea-aceasta este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin această „poartă“, dar și pentru că, din ordinul regelui Ungariei, a fost arestat în trecătoarea Branului, fiind ținut prizonier câteva zile aici, în cetate. Legendele despre Vlad Țepeș au devenit sub pana lui Bram Stocker o carte „cu vampiri și strigoi care au murit și sunt, totuși, în viață“, cunoscând repede o răspândire universală, nu doar prin reeditarea a sute de ediții ale romanului, ci și prin transpuneri teatrale și cinematografice (primul actor care l-a interpretat pe Dracula în film
Agenda2004-5-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282023_a_283352]
-
ordonare și orientare, în orizontul tematic al satuluicâteva proze (nuvele, schițe ori simple note, unele fulgurante) : Oamenii pământului, Ne cheamă pământul, Noapte de iarnă, Singurătate. Subiacente acestuia, se afișează... miturile, dezvoltate din credința că există ursitoare, vârcolaci, care mănâncă luna, strigoi, vise, cu menire tera peutică, ori blesteme înfiorătoare .O strălucită întoarcere din rai: Și pe cine ai văzut pe acolo? Suntem cam ăștia de un leat. Nu e mare diferență de ce este aici. Suntem grupați pe generații. Cei ajunși demult
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
a unei atmosfere de bărăgan - ca la Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu în Hăul lupilor. în Noaptea singurătății trec fiorii prozei lui Gala Galaction din perioada interbelică: Femeia ațipi pe malul lacului. Era iarăși copil și vroia să vadă strigoii. Un strigăt disperat, lovindu-se de dealuri, se rostogoli peste corpul său neputincios. De departe, izbea glasul mamei îngrozite. Tresări din amorțeală. Nicicând nu-i ascultase sfatul să nu vină la Lacul Bisericii. Pentru ea, erau simple povești. N-a
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Pagină realizată de Dușan Baiski Strigoii nu sunt neapărat niște personaje horror Otilia Hedeșan a avut curajul să se aventureze într-un domeniu considerat tabu pe vremea regimului comunist „Strigoi este, în românește, un cuvânt derivat de la strigă, formă provenită din lat. striga, -ae, varianta vulgară
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
Pagină realizată de Dușan Baiski Strigoii nu sunt neapărat niște personaje horror Otilia Hedeșan a avut curajul să se aventureze într-un domeniu considerat tabu pe vremea regimului comunist „Strigoi este, în românește, un cuvânt derivat de la strigă, formă provenită din lat. striga, -ae, varianta vulgară, atestată abia la Petronius, a termenului clasic strix, -igis, care însemna „pasăre de noapte care trece să înspăimânte copiii [în timpul nopții]“ sau „vrăjitoare“. Acest
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
dimineața prin sat. Având aplecare spre cultura tradițională, Otilia a fost marcată de această poveste. A început munca de documentare. A realizat o sumedenie de înregistrări în satele din jurul orașului Sânnicolau Mare. Pe seama acestora, a scris un prim text despre strigoi, pe care l-a prezentat la o sesiune de comunicări științifice, la care au participat eminenți profesori de folclor. Cum subiectul era tabu pe vremea aceea, în sală s-a așternut liniștea. Un singur profesor s-a încumetat să spună
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
fi fost bună dacă se prezenta în America”. Dacă nu s-ar fi schimbat lucrurile în România, Otilia nu crede că ar fi ajuns să scrie chiar două cărți despre un asemenea subiect. Lumea o întreabă dacă ea crede în strigoi. „Nu este important dacă eu cred sau nu, important este că oamenii care mi-au povestit despre strigoi cred”, spune Otilia. „Pot eu să-l taxez pe un om pentru că fabulează? ”, se întreabă ea. Oricum, nu poate suferi filmele cu
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
nu crede că ar fi ajuns să scrie chiar două cărți despre un asemenea subiect. Lumea o întreabă dacă ea crede în strigoi. „Nu este important dacă eu cred sau nu, important este că oamenii care mi-au povestit despre strigoi cred”, spune Otilia. „Pot eu să-l taxez pe un om pentru că fabulează? ”, se întreabă ea. Oricum, nu poate suferi filmele cu vampiri. Și o poveste O întâmplare care-i place foarte mult i-a fost povestită de un muzeograf
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
poate suferi filmele cu vampiri. Și o poveste O întâmplare care-i place foarte mult i-a fost povestită de un muzeograf din Ardeal. Într-un sat din județul Sălaj, lactația vitelor scăzuse foarte mult. Oamenii credeau că există un strigoi care vine și le fură vitelor laptele. Cum la marginea localității locuia o bătrână singură, aceasta a devenit principala suspectă. Tradiția și ritualul spuneau că, dacă ea recunoaște că a furat laptele, trebuia să ofere câte o bucățică de pâine
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
ea recunoaște că a furat laptele, trebuia să ofere câte o bucățică de pâine omului care vine la ea și-i reproșează furtul. Muzeograful s-a dus și el la bătrână și i-a spus că el nu crede în strigoi și că de ce ea recunoaște că fură laptele de la vite. „Apăi, domnule, poate-l fur eu, dar fără știrea mea”, i-a răspuns aceasta. Săvuță Dar întâmplarea cea mai interesantă a trăit-o Otilia în 1992, la Chergheși, în județul
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
că știe să cânte foarte frumos. Afară erau aproape 35 de grade, așa că bătrâna a insistat să intre în casă, unde să cânte nestingherită. Otilia a acceptat. Și după ce i-a cântat bătrâna, a întrebat-o dacă a auzit de strigoi. „Nu”, i-a răspuns aceasta. „Dar de Săvuță ai auzit? Desigur, de Săvuță auzise. Cică era un câine. Mare sau mic? Potrivit. Alb sau negru? Jumătate din sat spunea că era unul negru cu guler alb, iar cealaltă susținea că
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
să scoată vreun cuvânt, oamenii s-au sculat și au plecat în tăcere spre casele lor. Dracula, un personaj complex Otilia s-a obișnuit cu subiectul, zice, astfel că nu se mai simte neliniștită când i se spun povești despre strigoi. Se simte ca un fel de medic chirurg. Iar de povestit a povestit, la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
complex Otilia s-a obișnuit cu subiectul, zice, astfel că nu se mai simte neliniștită când i se spun povești despre strigoi. Se simte ca un fel de medic chirurg. Iar de povestit a povestit, la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două cărți despre strigoi, moroi, priculici și Fete ale Pădurii. Prima, „Șapte eseuri despre strigoi”, a publicat-o în 1998
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
ca un fel de medic chirurg. Iar de povestit a povestit, la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două cărți despre strigoi, moroi, priculici și Fete ale Pădurii. Prima, „Șapte eseuri despre strigoi”, a publicat-o în 1998, la Editura „Marineasa” din Timișoara, iar cea de-a doua, „Pentru o mitologie difuză”, în 2000, la aceeași editură. Consideră că cea mai mare
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două cărți despre strigoi, moroi, priculici și Fete ale Pădurii. Prima, „Șapte eseuri despre strigoi”, a publicat-o în 1998, la Editura „Marineasa” din Timișoara, iar cea de-a doua, „Pentru o mitologie difuză”, în 2000, la aceeași editură. Consideră că cea mai mare realizare a ei este că a reușit să facă dintr-un
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
să facă dintr-un subiect de scandal, de fapt divers, unul onorabil. Opinia publică din România consideră mitul lui Dracula drept unul infamant. Otilia spune că Dracula este un personaj mult mai complex. Cât de interesant este însă subiectul despre strigoi o poate spune doar Internetul: motorul de căutare Google dădea zilele trecute nu mai puțin decât 5 270 de adrese de Internet unde există cuvântul „strigoi”. Evident, pagini web ori site-uri în altă limbă decât româna. „Strigoii nu sunt
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
Dracula este un personaj mult mai complex. Cât de interesant este însă subiectul despre strigoi o poate spune doar Internetul: motorul de căutare Google dădea zilele trecute nu mai puțin decât 5 270 de adrese de Internet unde există cuvântul „strigoi”. Evident, pagini web ori site-uri în altă limbă decât româna. „Strigoii nu sunt personaje horror, chiar dacă nu ți-e totuna când îi vezi. Ei nu ucid decât rareori. Dacă un om este înmormântat după tradiție, ulterior nu se mai
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]