185 matches
-
adunarea aproape a trecut neobservată în ziarele și revistele vremii. „Șubrezenia” construcției nu putea să ducă decât la o „moarte timpurie” (Ion Scurtu). Faptul devine evident la mijlocul anului următor, când, climatul literar înrăutățindu-se mult, reluarea eforturilor se impune cu stringență. Trăgând învățămintele eșecului, D. Anghel și St. O. Iosif lansează, în iulie 1909, un apel pentru organizarea unui congres al scriitorilor, idee la care se asociază și Chendi. Imposibilitatea concretizării ei imediate a dus la întemeierea unei noi societăți scriitoricești
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
pe sărmanul ce se clătina./ M‑am apropiat de cartea Legii care mi‑a fost dată/ Căutând ce să învăț; și deodată s‑a făcut lumină pentru mine. Poemul lui Commodian este dominat de la un capăt la altul de tema stringenței convertirii. Proaspătul botezat dorește să‑și împărtășească entuziasmul cititorilor săi, dar și să‑și arate îngrijorarea pentru situația în care aceștia întârzie să ia decizia supremă. Nu este timp de pierdut, ne aflăm deja in litore portus, în apropierea sfârșitului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
răspunsul lui Hesychius cuprinde următorul enunț dilematic: a susține credința potrivit căreia data sfârșitului lumii (și a Judecății) nu poate fi cunoscută riscă să demotiveze creștinii pentru viața spirituală. Dacă sfârșitul lumii constituie o necunoscută absolută, cum se justifică atunci stringența pregătirii, care mai este atunci sensul credinței? În această situație, miza dezbaterii se dovedește foarte importantă. Augustin își plasează discursul, în manieră foarte simbolică, sub semnul parabolei „slujitorului necredincios” (Lc. 12,45). După cum vom vedea imediat, el va relua această
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
temporare, cât și pentru cele atemporale. Impresia venea apoi dintr-un stil, deopotrivă al discursului și al gândirii. Sub raportul discursului, stilul „ultimului Socrate” (cum a fost numit adesea) implică tocmai eludarea demonstrației în favoarea „zicerii”; opiniile nu se întemeiază pe stringența argumentelor, ci pe abilitatea de a plasticiza abstracțiunile, pe tonul apodictic și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
o judecată critică universal valabilă, reacție din care izvorăște un minunat eseu asupra faptului de a scrie critică. Puține pagini din literatura lumii întregi ating nivelul unora din paginile celui de-al doilea intermezzo, sub raportul lucidității, adâncimii, amărăciunii și stringenței. Eugen Ionescu constată, deci, amărât, că actul critic, judecata literară și artistică, nu izvorăște dintr-o constrângere interioară, adică dintr-o evidență lăuntrică, intuitivă, a predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
unei religii. Ca autor de ficțiune, el se înscrie pe linia flaubertiană, adică îl preocupă mult mai mult scrierea însăși și mai cu seamă construcțiile operei decât sensurile ce se degajă din ele. Profunzimea nu decurge din mesaj, ci din stringența alcătuirii care, atunci când e dusă la desăvârșire, devine viziune. Dramele vieții îl interesează prea puțin. În Meteorologia lecturii (1982), unde își fundamentează istoric propriul demers, el distinge între linia biblică a prozei, purtătoare a dramatismului existențial, și linia homerică, de-
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
înființând sau fiind redactor la numeroase ziare. După ce în 1883 a colaborat susținut la „Liberalul”, în 1884 scoate ziarul „Lupta”, pe care îl conduce efectiv, în calitate de director politic, până în 1892. Tipărite în fiecare număr, articolele sale politice se disting prin stringența logicii, bogăția argumentării și mai ales prin incisivitatea analizei și vehemența tonului. În 1896 dirijează „Ziua”, unde abordează și chestiuni de literatură și de sociologie. În același timp scrie la „Epoca”, „Epoca literară”, „L’Indépendance roumaine”, „Fântâna Blanduziei”. În 1901
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
accesibile unor categorii întinse de cititori. Fără a respinge, în principiu, noutățile, le atribuia o valoare infimă. Spirit foarte riguros și caustic, criticul a dat mai totdeauna articolelor sale o turnură de pamflet, prin întrebuințarea frecventă, dar urbană, a ironiei. Stringența logicii și răceala judecății păstrează în argumentări influențe din Maiorescu. SCRIERI: Fenomenul social, în Lui T. Maiorescu. Omagiu, București, 1900, 391-395; „Poezii” de Al. Macedonski, ASO, 442-460. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 294; Iacob Negruzzi, Dicționarul „Junimei”, CL, 1925, martie
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
la stabilirea costului biletelor etc. Vorbind despre golul educațional, nu se poate trece cu vederea faptul că politica organizațiilor sportive din România, la toate nivelurile (minister, federații, cluburi, asociații etc.) depinde mai degrabă de talentul personal al managerului, de necesități stringențe dictate de situatii din afara organizației, si nu de cunoașterea cererii pieței sportului și de existența unei strategii coerențe de dezvoltare a sportului, structurată la nivelul fiecărei organizații. În plus, marketingul sportiv nu este inclus că disciplină de studiu în programele
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
și greu accesibile ale marii culturi occidentale 11. Pe de altă parte, filosofia lui Kant era socotită exemplară pentru configurarea ideii culturii filosofice în măsura în care ea constituie un examen critic al facultăților și capacităților ființei umane în genere. Orientarea critică și stringența argumentativă a filosofiei lui Kant era socotită de Maiorescu și de alți junimiști ca fiind de cea mai mare însemnătate pentru construcția pe baze sănătoase a unei culturi tinere. O altă supoziție care pare să fi susținut imaginea despre filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o asemenea desprindere de orice semnificație morală a unor reprezentări, așteptări și practici socotite religioase. Formularea dată de către Kant devizei luminării - „Sapere aude! (Ai curajul să te servești de propria minte!)” - este un îndemn care nu a pierdut nimic în stringență și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse pe seama nesocotirii acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim spectacolul lumii, astăzi, la începutul unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
femei din țară1. Democrația mai presus de orice La congresele și la adunările organizațiilor de femei, dar și în paginile publicațiilor feministe, cum erau Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Graiul femeii, Ziarul nostru, au fost formulate noi argumente spre a demonstra stringența dobândirii drepturilor politice integrale ale femeilor și a reprezentării lor în organele legislative supreme ale țării, în condițiile în care în viața politică românească din al treilea deceniu al secolului trecut se confruntau orientările favorabile întăririi democrației parlamentare cu cele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
concrete (setea de informare, oportunitatea de a cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate, bazată pe afinități autentice și mare încredere, ce poate suplini carențele sociabilității reale (stringența contiguității spațiale, rutina și plictiseala unei cognoscibilități forțate etc.). Fiecare pas sau fațetă a virtualizării apropie pe om de realitate și de adevăr. Departe de a construi un spațiu ireal, tentația virtualizării apare ca o necesitate a omului de a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aduce acesta (ca informație, ca depozitar de experiențe, incitări, sfidări). Internetul conduce la o virtualizare a activităților, la o decuplare a acestora de la rigiditatea determinărilor de ordin spațial sau temporal. El induce virtualizare, adică potențare a activităților și proceselor dincolo de stringențele clasice - de spațiu, de loc și de timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv și performativ. El recompune, pe un plan superior, o serie de activități performante și cu randament maximal
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
puțin interesați de ficțiune, dar înzestrați cu o prodigioasă memorie și cu o mare capacitate de reprezentare plastică și dramatică a realului. Dialogurile, uneori scăpărătoare, definesc laconic tipuri sau situații și constituie o manifestare de vârf a inteligenței sale artistice. Stringența formală, rigoarea expresiei, ca și luciditatea, scepticismul, preocuparea îndurerată de fenomenul alienării individului în contexte ce contravin naturii umane sunt câteva argumente în favoarea perenității prozei scurte a lui B. Primul său roman, Moș Belea (1927), istorisire plată, monotonă a vieții
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
se reascunde în enigma propriei departajări de imanent. Ne-desprinderea statuii religioase din fundalul ei grosier atenționează credinciosul că revelația trebuie asumată neîntârziat ea ne-menținându-se în timp ci doar punctându-l divinatoriu. Aici basorelieful indică nu atât chemarea zeului cât stringența ascultării și urmării sale, nu atât dăruirea divină cât imedialitatea survenirii unui nou moment de ruptură, de sfâșiere metafizică în care omul cade sub condiția pasului temporal spre moarte iar transcendența se reabsoarbe din revelație și dăruire în taina ascendențelor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
știe din experiența asocierii că și alții gândesc la fel și că neparticipând, câștigul va fi nul pentru toți. În plus, trebuie ținut cont și de natura bunului colectiv, unele bunuri colective având o mai mare putere de mobilizare, datorită stringenței nevoii pe care o resimt membrii cu câteva condiții favorizante ale participări: -dimensiunea grupului poate să fie mică și contribuția marginală a fiecărui membru poate să fie importantă; -membrii grupului sportiv sunt legați prin raporturi strânse de loialitate; -trebuie să
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a acestora, J. W. Goethe arată (potrivit unei traduceri publicate la Focșani în 1924 de către Virgil Tempeanu) că oamenii resimt în general o mare bucurie de pe urma culorii. Ochiul are nevoie de ea ca și de lumină. Sigur că și acestei stringențe îi răspunde cartea Ștefaniei Oproescu, Delir în curcubeu și alte poezii - apărută în 2009, la Editura Valman din Rm. Sărat, într-o prezentare grafică deosebită, cu ilustrații de Ovidiu Kloșka și coperta de Yves Tanguy. Poezia contemporană este invadată până
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
după știința lui Gosseyn, nu contenise să sprijine Liga și pe non-A. Și parcă se făcea și mai frumoasă cu timpul. Nu era chiar așa de mare ca Leej, Prezicătoarea, dar mai bine făcută. În ochii ei ardea aceeași stringență ca și în ochi lui Leej, și amândouă erau frumoase. Aici se oprea asemănarea. Patricia radia dârzenie. Poate dârzenie juvenilă - pe care cealaltă nu o avea. Poate că avea această impresie pentru că știa ce era Leej și" cunoștea cariera Patriciei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
după știința lui Gosseyn, nu contenise să sprijine Liga și pe non-A. Și parcă se făcea și mai frumoasă cu timpul. Nu era chiar așa de mare ca Leej, Prezicătoarea, dar mai bine făcută. În ochii ei ardea aceeași stringență ca și în ochi lui Leej, și amândouă erau frumoase. Aici se oprea asemănarea. Patricia radia dârzenie. Poate dârzenie juvenilă - pe care cealaltă nu o avea. Poate că avea această impresie pentru că știa ce era Leej și" cunoștea cariera Patriciei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fiu total surprins să aflu că sub acoperișul meu locuiește cea mai mare speranță a avocaturii din țară ! Le-am zis „Ba pe naiba” ! Înconjoară umerii Melissei cu brațul. Am știut întotdeauna că ești un star ! — Doamnă Geiger, zic cu stringență. Însă nimeni nu mă bagă în seamă. Probabil e vorba de premiul ăla pe care l-am obținut la facultate ! Probabil că au auzit cumva de el ! Melissa a rămas cu respirația tăiată. O, Doamne ! Daily Mail ! — Și vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a cuvintelor” (s.n.). Ea are Însă la el mai mult Înțelesul de eliberare din ordinea convențională a discursului conceptual-abstract, căci, altminteri, În același text programatic se schițează proiectul unei „poetici” corespondente doctrinei constructiviste, cu exigențele sale de „ordine”, rigoare și stringență a structurării textului, eliberat de ingerințele turbulente ale eului, vizînd o anume „obiectivitate” asigurată de supravegherea unei conștiințe lucide: constructivismul e definit ca „armonie abstractă cu legi fixe, o creație pură, În care obiectul e cu raporturi de linie și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
importanța jucată de celule În arhitectonica organismului, ca și o analogie de suprafață cu fenomenele mecanice, au făcut pe primii cercetători În domeniu să considere organismul viu ca un agregat de celule, de „organisme elementare” ascultând de legi fizicochimice, după stringențele fenomenelor naturii neanimate. Orice ființă organizată formează un tot, un sistem unic și Închis ale cărei părți Își corespund mutual și concură la aceeași acțiune definitivă printr-o reacțiune reciprocă. Nici una din aceste părți nu se poate schimba fără ca celelalte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de altele. Fiecare din aceste celule, considerate În unitatea lor, și fiecare din aceste organe au o activitate și un chimism proprii, o anumită cadență și o formulă specifică de viață. Aceste nenumărate ritmuri vitale disparate se Îmbină printr-o stringență superioară Întro funcțiune de ansamblu a Întregului organism; celulele și organele Își subordonează cadența și specificitatea de structură unei unități superioare, contribuind la activitatea unitară a organismului. În această activitate armonioasă, În care se contopesc și se integrează nenumăratele forme
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dispozitivelor cele două armate, având și concepția acțiunilor principale și secundare pe diverse faze, constituind o adevărată sursă nu numai informativă, dar și un bogat material de studiu și învățăminte pentru structurile operative ale Marelui Stat Major român. Cu aceeași stringență erau comunicate și datele privind starea de spirit din Grecia. A fost remarcat moralul „foarte bun” al populației și al armatei, prin care s-a permis depășirea unui moment greu, decesul premierului Ianis Metaxas (29 ianuarie 1941). Se sublinia impresionanta
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]