682 matches
-
-ai și-n fericire, și în boală, faci ce vrei! Citește mai mult Doamne, dacă știi că pot să duc crucea a lor mei,Pune Doamne pe-ai mei umeri lacrimi, dor și tot ce vrei! Nu voi plânge, când strivită am să cad sub crucea grea!Ajutor în rugăciune ceas de ceas voi căuta!Te-am rugat Iisuse, Doamne, bani să-mi dai să pot lua,Pentru mamele desculțe încălțări, pentru- a purta,Pentru pruncii bolnăviori, sănătate să plătesc,Pentru
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
fața lui, batista era deja udă, nici nu o m-ai putea folosi. Ce e cu căldura asta, a înnebunit și soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire printre genele strivite să-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful de pe stradă. Trecătorii priveau, întorceau capul zâmbind: ce l-o fi năucit, soarele sau Ha, ha, ha
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne, dacă știi că pot să duc crucea a lor mei, Pune Doamne pe-ai mei umeri lacrimi, dor și tot ce vrei! Nu voi plânge, când strivită am să cad sub crucea grea! Ajutor în rugăciune ceas de ceas voi căuta! Te-am rugat Iisuse, Doamne, bani să-mi dai să pot lua, Pentru mamele desculțe încălțări, pentru- a purta, Pentru pruncii bolnăviori, sănătate să plătesc, Pentru
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
ca să vindec orice mamă părăsită, Care plânge după fiul, după fiica ei iubită! Doamne, dacă știi că pot să duc crucea a lor mei, Pune Doamne pe-ai mei umeri lacrimi, dor și tot ce vrei! Nu voi plânge, când strivită am să cad sub crucea grea! Ajutor în rugăciune ceas de ceas voi căuta! Referință Bibliografică: DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
îmi este atâta dor...” (Scrisoare). Pentru Nichita prietenia înseamnă dăruire totală. Și numindu-l doar pe Aurel Covaci, într-un timp care „se prăbușește-n fum”, amintirea se-nfioară: „Se cobor la vale / ochii dumitale / ce ai gânduri multe / multe și strivite / de cai în copite / și de infinite...” (O, tu, prietene savant...) Ai simțit vreodată cum sapă durerea-n tine pentru prietenul cel drag? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
îmi este atâta dor”. (Scrisoare) Pentru Nichita prietenia înseamnă dăruire totală. Și numindu-l doar pe Aurel Covaci, într-un timp care „se prăbușește-n fum”, amintirea se-nfioară: „Se cobor la vale / ochii dumitale / ce ai gânduri multe / multe și strivite / de cai în copite / și de infinite...” (O, tu, prietene savant...) Ați simțit vreodată cum sapă durerea-n tine pentru prietenul de lângă tine? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
zi, Tamara, adu-mi sticla de vin să uit gustul tocănițelor tale aburinde, scaunul pe care nu mai stai și nu vei mai sta niciodată, patul în care nu-ți mai tragi sufletul din ceața păgână a uitării, pumnul meu strivit de pereți, ușile trântite cu scrâșnet, când mă priveai ca o scorpie bătrână din spatele uriașei tale însingurări și îmi spuneai să mă ia dracu de nenorocit, cu băutura mea cu tot, cu viața ta croșetată din nimicuri, cu bucuriile tale
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
laude adresate creatorului (Ca pe un diamant, Ia tu arcușul, Acum când străbătut-am răspântia). Poetul îl slăvește pe Dumnezeu fiindcă a făcut din om un adevărat giuvaer, dându-i strălucirea spiritului și eliberându-l de întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
transformă într-o biată masă, un chin al generațiilor reunite pentru o bucată de pâine. Marian Dei, zis Papagalul, fratele vitreg al lui Gelu și al Ninei, își poartă și el, într-o existență normată de munca la depou, visul strivit, lichidat în fașă, al fostului junior campion la ciclism. Cercurile făcute altădată pe velodrom, cu zona periculoasă a "zidului morții" în care s-a petrecut accidentul, se regăsesc acum într-o formă derizorie, cu atât mai teribilă: opturi reluate zi
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
bătând în ritmul Partidului). Nu Ilie Cazane-pere este însă ținta șarjelor textuale, ci textul însuși, făcut să penduleze între standardul biografiilor comuniste exemplare și diferite registre epice distorsionante. "Eroul" este, cu toate calitățile și darurile lui neobișnuite, un ins mărunt, strivit ca o gâză de palma grea a regimului. Nici n-apucă să trăiască bine, că și moare, abia ieșit dintr-o lungă anchetă, lovit "accidental" de un camion. Înainte de a deveni protagonist, măcar al propriei desfășurări existențiale, dacă nu al
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
din casă la talcioc. A găsit iar de lucru, dar când au aflat de mine, au dat-o din nou afară. Mai avea, săraca mama, și o soră fugită în străinătate: era deci un balaur cu trei capete care trebuia strivit. Până la urmă - cred că după liberarea mea -, a găsit de lucru (fusese infirmieră pe front în timpul războiului) la un spital TBC din afara Bucureștiului. Se scula la 4 dimineața, lua trenul din Gara de Nord... Se lupta ca o leoaică pentru noi, iar
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
mănăstirii. Îi rostește numele în diverse feluri. Bisilabic (Ca-șin), cu accent pe prima silabă, apoi pe a doua. Mă privește întrebător. "Accentul e pe ultima!" Zâmbește. Încerc din nou să plec. "No, stay, please. Hai să mâncăm ceva." Fâstâcit, inert, strivit, îl urmez împreună cu managerul și câțiva din membrii orchestrei în sala de mese. "Catering-ul e minunat. Eu sunt vegetarian, însă îmi place să privesc felurile de mâncare." El gustă puțin dintr-o supă cu fasole, însă cei din jur
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
Casa) - deschide o nouă și ultimă zonă de conflict cu propria ființă: "Să lupți împotriva acelei părți din tine / unde slăbiciunea lucrează harnic - lamă de cuțit - /.../ - Tot ce ating începe să-mi semene. / Nu mizeria din afară, cea dinăuntru trebuie strivită. / Acolo unde o groapă sapă altă groapă / și unde hai să recunoaștem, moarte / ne disprețuim în egală măsură." Pasarela (o artă poetică) Ea este anunțată de intenția poetei de a "deschide atelierele / Ťcelui care vrea să se apropie de sineť
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
de 240 litri fiecare. Recipienții urmează să fie amplasați în casa scărilor fiecărui bloc, în curtea caselor familiale. În ei se vor depozita deșeurile reciclabile: deșeurile de carton se vor depozita pliate, tipăriturile legate în pachete, PET-urile goale și strivite etc. Colectarea deșeurilor la care ne-am referit se va face de către S.C. „RETIM“ S.A. o dată la trei zile, noul sistem urmând să se pună în aplicare din ianuarie 2006. OCTAVIAN Nica Eliberarea rovinietelor l Prin oficiile „Poștei Române” După cum
Agenda2005-50-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284480_a_285809]
-
în vreme ce poporul,deși, vai, acelasi pentru toate partile-n conflict, el, poporul, e obosit, foarte obosit...și sleit. Orgoliul celor ce-l conduc e fără de măsură și vai, norodul nu mai e slujit, se umple de obida și se simte strivit. Trecând acum în registrul actual de fapte și de narare a lor, lucrurile stau cam așa: când un jurnalist îi spune domnului Băsescu cum că e orgolios, menajandu-l, când de fapt el e chiar vanitos, se supără, nu-i
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
sincopate. "Ce-i asta!? începu să se întrebe. Ce se petrece? Cine-i gonește?" N-avea pe unde trece! N-avea pe unde păși! Cât vedea cu ochii, până-n cele mai ascunse cute ale pământului, totul era acoperit de broaște strivite, șopârle și șerpi zvârcolindu-se în târâșul lor zmintit, pe jumătate agonic. Cârtițele, mai rezistente, năzuiau să ajungă primele unde sileau să ajungă. Se târau cu picioarele boante, înfigând în țărână evantaiul ghearelor ascuțite ca niște colți, zgrepțănînd și scormonind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de arme. Tunurile grele se hurducau în urmă. Țevile lungi amenințau cerul. Totul era nesigur, încărcat de neliniște. Venit din fundul lumii și ducând în cenușa prăpădului năruit peste lume, drumul se zvârcolea între ziduri, lângă ea, ca o ființă strivită. Bătrâna respira tot mai greu. Ținea coatele strânse la piept, fața îngropată în podul palmelor, ochii îi erau pustii. Privea totul în același fel, intens și dureros, dar nu părea speriată. Mai curând buimăcită de ce vedea: de mașinile acelea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite parcă de-a dreptul spre cer, legau puterea nopții libere și proteice a câmpiei, pădurilor, apelor și munților de misterele și osteneala orașului, cu orizonturile lui închise între ziduri, cu speranțe strivite și vieți croite alandala, cu străzile, străduțele și bulevardele lui largi și drepte tăiate geometric. Se mângâia cu amăgirea că-n adâncul acela de junglă împietrită o aștepta cineva și avea cu cine se-ntîlni, către cine-și grăbi pașii. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și fericirea ei depindeau de duplicitatea aceea stabilită între ele, de bunăvoința cu care bătrâna o-mpingea s-o ia razna, de plăcerea, aproape de bucuria aceea cinică și răzbunătoare, apoi vrăjitoria înrădăcinată trebuia smulsă cu brutalitate, fără nici o prefăcătorie, și strivită. Trădare! Dacă asta se putea numi trădare ceea ce a făcut ea pe câmp, apoi trebuia să recunoască dintr-o singură vorbă totul și să alerge cu brațele ridicate spre bucuria vieții ei descoperită atât de târziu. Să alerge fără remușcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
suna ca o lăută spartă. Mama Lucreția credea în minuni și în astrele opale, citea toată vremea romane despre grădinile misterioase ale castelelor medievale. Bunica ageră la minte plângea, doar Tata mare umblat prin lume avea în colțul ochilor altare strivite în lumea aceasta cu treptele trecătoare. Frumosul chip al tatălui meu veghea sever un destin îngenuncheat. Au trecut de la unul la altul un pahar, dar eu n-am băut avar din licoare, nu m-am îmbătat. Angela, vara mea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Oare cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până acum. Mereu umede, mereu fremătătoare, ca antenele unui fluture. Isabel? Zbaterea se întețește, dar nu, pleoapele nu se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
străjuia pașnic florile. Căreală a căzut fulgerat pe spate. Vasile s-a apropiat În genunchi de el și cu furie l-a mai lovit de trei ori În cap, care i se părea moale ca un măr, care se lăsa strivit ca un măr. Apoi s-a apropiat de Cristian și i-a dat o palmă ca să-l trezească. L-a ridicat cu greu, i-a trecut mâna pe după umăr și s-au Îndepărtat Încet de scuarul din fața Casei Pionierilor. Cristian
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu pirații galbeni. Incepe distracția.Muzica și antrenul mai alungă frigul.Sunt prezentate stiluri noi de dans. Noaptea trece cu anecdote,muzică și iubiri pătimașe. „Cununi de roze clare iubita îmi trimite Dar eu aș vrea petale de trupul ei strivite...”. (Marțial) Spre dimineață toata lumea pică la somn. După micul dejun se împart proviziile pentru călătorie.Se fac fotografii în grupuri și grupulețe.Ceahlăul își dezvăluie fața. Coborârea se face pe un alt traseu,prin zăpadă.Câțiva turiști preferă însă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
arunce un zar de 120 de ori.Pentru a câștiga timp făcu o partidă de table și notă zarurile jucate. Profesorul contestă rezultatul).”Și-o să mă pierd și-mi vor rămâne/petale roz de adevăr,/ca un bătrân copil minune/strivit sub florile de măr”. (M.Dinescu). Comisia nu o promovă pe Nico,dar nici pe el. Amândoi au trecut la oral,dar nu și la scris.Ticu reuși pe postul mult visat,fără concurență.Mișu le ceru să depună contestație
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
are un inel de argint pe degetul mare, nu e pus pe fantezii trioliste. Ne așezăm în fața lui, iar eu îi spun: — Vino mai aproape. își trage scaunul spre mine, privindu-mă în ochi. Ai lui sunt de culoarea muștei strivite. Crezi că e vreun fel de duel? îi zic. — O iubesc pe Tina, îi iese din gură plat și fără efort. Iar eu nu împart. Atâta siguranță de sine șarmantă nu poate fi decât enervantă. Tina e însă topită pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]