6,018 matches
-
Cu toate riscurile, o să încep să aleg. Bunăoară, paragrafele de-o frază, notații care țin loc de-o oră, de-o zi, de mai mulți ani, poate - nu dăm, decît ici și colo, de corsetul vreunei cronologii, lucrate ori ca strofă scandată, ori ca o trenă. Așa fel ca greutatea lor, adunată din margini, să cadă bine: Nici o urmă a ochilor noștri nu rămîne pe nimic din ce vedem, iar umbra noastră trece peste lucruri fără să le schimbe, iar lumea
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
putea să te prinzi fără scăpare în ajururile ei festive. De bună seamă că nu. Firește că ești în stare, chiar dacă n-o iei de la început și sistematic, să înțelegi ce trebuie (de parcă trebuie ceva în poezie...) nu dintr-o strofă, zece, o sută, ci dintr-o tradiție întreagă. Personală și de grup. Incredulii (care-și rîd de aste vorbe...) se pot îndupleca răsfoind, măcar, o carte recentă, Puterea morților asupra celor vii, ,culegerea" apărută la Polirom din poeziile Gabrielei Melinescu
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
toamnă, sau Bacilul lui Koch. Traducerea dovedește o bună stăpînire a limbii țintă și o reușită traversare a acelor cercuri infernale ale traducătorului, cum le numea Leon Levițchi: denotația, accentuarea, modalitatea, coerența și, împlinirea tuturor, stilul. Ca exemplificare, redăm două strofe din celebra Rapsodii de toamnă în versiunea Cristinei Tătaru: "All the garden blooms are fretting/ A georgine, in haste,/ Like a highlife dame, is setting/ Up her flawless waist./ Three petunias, full of grace,/ Voice with charm their rue,/ While
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
full of grace,/ Voice with charm their rue,/ While they chatter: ' In this case,/ Girls, what shall we do?' ." Fără îndoială, orice traducere este o lucrare perfectibilă. Uneori rima din engleză șchioapătă, nu are ușurința originalui, precum în aceste două strofe din Rapsodiile de toamnă: "An accacia watched the braes,/ Like a banner, staunch;/ All his leaves, like tiny scales,/ Bristled on a branch./ Later on, a magpie, who/ Had no occupation,/ Flew in with a rumour new,/ Stirring a sensation
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
față) nu are un discurs cu inflexiuni biblice, sau ,poetice", preferând adresarea directă și referința netă, centrarea pe insolitul său spațiu-personaj. Pântecul femeii, interiorul matern este echivalat cu bolta cerească spuzită de stele, și pe această metaforă plutesc aproape toate strofele și imaginile lui Mihail Gălățanu, variațiuni pe temă dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
pe horn strâmt/ afară voi fi aruncat, ca Moș Crăciun voi țâșni dintre picioarele mamii". Pe versantul celălalt, dominant, trebuie remarcate amplitudinea imaginativă a poetului și modalitățile lui discursive, în care o elaborată simplitate și o certă dexteritate susțin versul, strofa, pagina de poezie. Adăugând la acestea nota polemică în care ,robul lui Dumnezeu, Mihail" se raportează la creația altor poeți (Nichita Stănescu în primul rând, cu universurile lui abstracte, apoi Eminescu, cu codrul ,clorotic", și Blaga, cu a sa ,corolă
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
prelungire a lumii noastre în vis și în mit - reperul memoriei noastre, veritabilă amintire a unei existențe. După aceste definiții lirice, un alt poem se cuvine amintit, ,Umbra Evei". Și aici, Eul poetic rămâne puțin în umbră (căci, în prima strofă din ,Catrenele...", interogația ,de ce-aș fi altfel decât soarele?" de vreme ce astrul își întoarce privirea spre fetele cetății, nu este cu adevărat personalizată, Eul fiind echivalent - în acest caz - franțuzescului on). Dar, fără să spună vreodată Eu, în ,Umbra Evei
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
ori peste cap și te transformi/ într-o vietate puțin mai obosită/ puțin mai plictisită/ totuși nu mă spăl azi pe dinți/ aproape că am și uitat cum/ primele două mișcări vreau să zic" (Hic rhodos hic salta). Încheiem această strofă puțin mai obosiți și mai plictisiți; poezia, însă, continuă... Talentul, veritabil, al lui Dan Sociu se vede tocmai din poemele în care el renunță la minimalismul păgubos, inexpresiv, și își construiește versurile pe spirala acumulării și proiectării de sens. Banalitatea
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
tufe de trandafiri înecate-n noroi/ Dura, de-a dura, de-a dura/ se dă iubirea între noi. Mă opresc aici, ar fi nevoie să citez toate volumele! O altă poetă izbutește o monorimă excelentă în "înd", dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
un obiect de muzeu. Mesajul întregii cărți cred că se poate restrânge în câteva cuvinte. Pulsațiile lirei grecești se aud și astăzi. Pentru că ele sunt un ritm al vieții puse pe cuvinte, iar atunci când cuvintele, la granițe de vers și strofe, se opresc, rămân pulsațiile, care reverberează. Pentru ca cititorului contemporan pulsațiile să-i devină perceptibile, trebuie, în primul rând, să-i fie cunoscută (cu detalii suplimentare, istorice și dialectale) limba elegiacilor greci, de la Kallinos la târzii alexandrini. Chiar și când acest
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
trăsnite.” 3) Și încă: “Ecou neșters al copilăriei, vacanța ideală are, pentru mine, chipul unei livezi cu iarbă înaltă, la care se adaugă o pătură și o carte. Cea din urmă e destinată nu lecturii, ci atmosferei, ca într-o strofă a uitatului Păun-Pincio: «Ceaslov, ești bun de căpătîi, Să stau un ceas pe gînduri dus, Un vis de dragoste citind Pe-albastra pagină de sus»”.4 ) “Orașul P., capitala județului Neamț - citim în Enciclopedia României -, e situat în valea Bistriței
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
execuție, În celula sa din acest fort, astăzi parte din muzeu, a scris poemul „Mi Ultimo Adios” Am avut plăcerea nesperată, ca pe unul din pereții muzeului, chiar la intrarea În celulă, să citesc tradus integral În limba română (16 strofe a câte 4 versuri), „Ultim Adio Patria Mea”. Traducerea a fost făcuta de către Mihai Ghițulescu, de la Ambasada României din Manila. Cinste lui și mulțumirile mele! Printre vestigiile din Intramuros, ar merita prezentate: Piața Roma, În care găsim Statuia lui Carol
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
Stănescu? Toate alcătuiesc o biruință În genunchi pe care o fortifică acel carpe diem. Revelația și pentru aceste clipe vine din interiorul credinței, chiar dacă aproapele, pierdut În alte orizonturi, nu poate să mai dea semne firești de viață. Iată o strofă zguduitoare, cu vizibile tușe filosofice: „Mă-nvăluie chinul În trup pătrunzând, / de știut nu știu de mai știu, /rămâne privirea uitată-n apus, /dar unde, de unde veni-va Iisus...” (Așteptare). Sau o argheziană, minunată, de referință: „Au Încremenit / brațele / pe cadranul
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
ca pescarul Amin În Îmbrățișarea lui cu morunul antediluvian din proza cu titlul omonim, al lui Vasile Voiculescu. Metafora revelatorie - „Câmpie de trupuri zvâcnind” -, un vers mediană din poemul La Roma, lâgă Columna Traiană, este premonitorie pentru informația din ultima strofă, care urcă puternic În tonalități wagneriene: „Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare”. Aici, metafora, ca În atâtea zeci de exemple, are suficienți indici contextuali, Însă ea rămâne nucleul enunțului formulat - alăturarea
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
închei bucla la Capșa, mă afund în vorbăraia deversată de talentații locului. Niciunul nu mă bagă în seamă, fiecare în parte e mulțumit de el, iar toți împreună sunt satisfăcuți de dimineața asta - au pus deja pe hârtie câte o strofă, câte o frază uluitoare pentru posteritate. Acum au chef să se strângă de beregată. J'ai donné dans un guepier; mă trag mai la margine. Și iată, întors de la cafenea, sunt mulțumit că am fost văzut! Că am iradiat eleganță
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
bine la scheciuri. Cred că cochetase la Începuturile meseriei cu teatrul de revistă. Deși În spectacolul cu pricina erau destule momente vesele cu profesorii, nimeni nu s-a supărat și nu ne-a purtat ranchiună. Îmi aduc aminte numai două strofe dintr-un cuplet scris de mine (de fapt revista fusese În cea mai mare parte scrisă de Dorel Ștefănescu, Liviu Cernăianu și de mine, dar bine Înțeles că nu am fi izbutit să ducem totul la bun sfârșit fără aportul
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
considerabil număr de cărți. A-l clasifica în grupa poeților savanți mimând naivitatea, a evidenția bogăția de mijloace, în ciuda sărăciei de fațadă formală nu duce prea departe. în timp, poetul și-a construit o anumită manieră, de pe urma căreia oricare dintre strofele lui îl și numește - semn de netăgăduită originalitate. De forță, desigur. Am pronunțat cuvântul. A alcătui și a distruge e lucrul care-i stă cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
al Cătălinei se frânge „În brațele teluricului său omonim”. George Popa are meritul de a fi observat În premieră că numai iubirea poate exercita un fel de „atracție magnetică” „Între temporal și atemporal, Între contingent și absolut”. Admirabila interpretare a strofei finale, În care efectele prozodice sunt surprinse cu finețe, Înnobilează ideea că În mintea omenească ”Încap (În concepte, n. n.) doar secvențe ale contingentului și finitului, dar se opresc interzise la țărmul absolutului”. În partea a doua a eseului, intitulat transvaluarea
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
au abordat probleme adiacente: Magistrul Eckhart, Friedrich Nietzsche, Mircea Eliade, Jean Fourastié, Ion Petrovici ș.a. Dar Încununarea eforturilor hermeneutice (și creatoare) este constituit de finalul eseului, conceput sub formă de versuri ce amintesc, mai ales prin datele lor prosodice, de strofele poemului analizat. Intitulat Lume și geniu, și purtând subtitlul Continuare imaginară la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano Bruno, episodul respectiv Își depășește condiția de apendice prin profunzimea și frumusețea ideilor, relevând un George Popa deschis orizonturilor vaste
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Lume și geniu, și purtând subtitlul Continuare imaginară la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano Bruno, episodul respectiv Își depășește condiția de apendice prin profunzimea și frumusețea ideilor, relevând un George Popa deschis orizonturilor vaste ale gândirii. Cum strofa ultimă a Luceafărului are un pronunțat caracter tezist, imaginarul „dialog ceresc” urmează aceeași cale, numai că ideile filosofice capătă o profunzime de care Eminescu s-a ferit. Luceafărul devine astfel un poem pentru inițiați, iar eseul lui George Popa un
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
și fără sentiment, -/ Prin asta ești celebră-n Orient,/ O, țară tristă, plină de humor." Am reprodus poemul integral pentru a scoate și mai bine în evidență antifraza din titlul (care e expresia cutărei solidarități), Cu voi, al celor două strofe liminare și eponime ale unui volum întreg. Or, fără să fie umoristic (fiind numai ironic sau sarcastic), Bacovia e un umoral. Umorile-i sunt, mai ales, apoase. Mereu actual, căci meteorologic, el își îmbibă propria-i poezie, până la suprasaturație, în
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
au dus pe gîrlă, / iată și unul net, / realizat". Involuntar, în această cavalcadă veselă și aspră în același timp, dăm și de Topîrceanu sau poate chiar și de Cărare, dar avem totuși de a face cu altceva. Observăm, totodată, că strofele, păstrînd în general aceeași formă și avînd același suflu, se deosebesc una de alta, ca rezultat al deplinei libertăți a versificării. În realitate, ceea ce pare a fi divers și complicat, poate fi nebănuit de simplu: astfel, fiecare strofă se poate
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
totodată, că strofele, păstrînd în general aceeași formă și avînd același suflu, se deosebesc una de alta, ca rezultat al deplinei libertăți a versificării. În realitate, ceea ce pare a fi divers și complicat, poate fi nebănuit de simplu: astfel, fiecare strofă se poate deosebi de celalalte după numărul versurilor și chiar al rimelor, dar toate se pot converti cu ușurință în catrene. Cioclea arată că și despre iubire se poate spune altfel, anunțînd, reținut, scabrozitățile care abia așteptau să vină și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
și nu invers. Se analizează numărul poemelor cuprinse într-o nouba, structura lor, conținutul lor poetic și mai ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu o ordonare și o ierarhizare a acestor strofe în cadrul schemei literare a unei suite nouba. Această întâietate pe care analiștii muzicii orientale o acordau textului poetic în detrimentul muzicii se datora și faptului că poemele erau scrise, în vreme ce muzica nu beneficia de o notație proprie adecvată. Această optică avea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]