56 matches
-
a douà forme fixe anterioare (și de glorioasà tradiție), rondelul și sonetul, el se supune exigentelor fundamentale ale oricàrei forme fixe, definindu-se printr-un set limitat de constrîngeri, manifestate la diferite nivele ale procesului semantic al poemului (metric, rimic, strofic, semantic, lexical, gramatical etc.), si aflate în obligatorii relații (de convergențà sau divergențà) între ele. Formă fixà conferà tabularitatea poemului, ea se oferà vederii și "asigurà", prin efectele semantice ale constrîngerilor interrelate, un prim sens al acestuia. Ronsetul este alcàtuit
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
în monorimà - ăă - în envoi-ul final. Că și în rondel, primul vers coincide cu ultimul, realizînd o închidere semanticà mult mai puternicà a textului decît cea a sonetului (unde versurile nu se puteau repeta, și nici cuvintele în rimà). Blocul strofic mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul strofic, dar tot el surclaseazà prin omofone rimicà respectivă tàieturà: ea este și nu este, totodatà. Rezultà trei catrene încheiate cu același vers și màrginite de aceeasi rimà, laitmotivic, envoi-ul că supliment al lor avînd și el aceeași rimà, a poziției
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
se lasă tot mai incitat de tematica națională, slujind, cu multă energie combativă, cauza Unirii. Influențat în versificație de ritmul poeziei populare, dar mai ales de metrica poeziei franceze, nu e, însă, lipsit de inventivitate, el contribuind la îmbogățirea formelor strofice din lirica vremii. A evoluat de la poezia de meditație intimă, influențată de Young, Byron și Lamartine, către meditația socială, creștin umanitară (în poezii ca Epistolă D.K.A.K., Cântec oltenesc, Clăcașul ș.a.). A scris și câteva tragedii, care nu s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o mare înflorire, atingând o maturitate literară și expresivă în forma strofică prin meritul Sf. Ambroziu din Milano, al poeților Sedulio, Prudenzio și Venanzio Fortunato, Alcuino și a multor altora de-a lungul întregului Ev Mediu. Acest tip de compoziție a fost folosit îndeosebi în cadrul Liturgiei Orelor. Astăzi, aceste imnuri sunt prezente
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]