442 matches
-
mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai mic? a celui de-al doilea strat-materia, raportându-se În acela?i timp la con?inut (prin semnifică?iile exprimate) ?i la forma
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se amestecă într-o maniera indicibila cu patosul... O bună parte din articolele volumului se concentrează în jurul unor apariții eminesciene. Preferații domniei sale în ale eminescologiei sunt: Edgar Papu, George Munteanu, D. Vatamaniuc. La Edgar Papu identifică prima "încercare de cercetare structuralistă, a poeziei eminesciene", în cazul lui George Munteanu, cu referire la Hyperion, scrie că este "cea mai îndrăzneață biografie eminesciană de după aceea a lui Călinescu din 1932" (opinie la care ne place să subscriem fără nici o ezitare), în vreme ce în cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
demascatoare, tensionată grație succesiunii rapide a afirmațiilor răspicate, chiar apodictice, și a ipotezelor cutezătoare. Theodor Codreanu face figura unui spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor ori cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filosofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice. Această familiaritate atitudinală se poate explica în mai multe feluri. Siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică sunt date neîndoielnic de asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scrisul de mai târziu. Un confrate realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nucleu teoretic fundamental pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului. Freeman propune acest criteriu de demarcație pentru a satisface nevoia de a identifica studiile și cercetările științifice care intră sub umbrela analizei rețelelor sociale. Fără a face referiri explicite la paradigma analizei structuraliste, Freeman consideră analiza rețelelor sociale o abordare care trebuie să dețină în același timp patru atribute. Astfel, pentru a plasa un studiu sau conținutul unui program de cercetare în categoria analizelor de rețele sociale, acesta trebuie (Freeman, 2012: 26): (a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este considerat unul dintre momentele de început ale analizei moderne a rețelelor sociale (Borgatti et al., 2009). Folosind sociometria și sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această școală. Explicația avansată de Moreno era una de substanță structuralistă, accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe dintre sociogramele și datele empirice colectate la școala din Hudson și raportate de Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
limba și literatura română în procesul de instruire și educare a tineretului școlar [comunicare prezentată la sesiunea științifică „Raportul dintre limbă și literatură în procesul instructiv educațional, București, 30 noi.. 1979], LL,1, 1980, 87-92. [50] CREȚU, DOINA, Asupra metodologiei structuraliste în predarea limbii române ca limbă străină [résumé français], Bulșt Pitești, 1980, 91-95. [51] CRIȘAN ANA, IRINESCU PETRU, Calitatea de instrument metodologic, în “Revista de pedagogie”, București, an 29, nr. 6, iunie 1980, p. 38-39 (programa de gradul II). [52
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PredLR, 6, 20-22. [15] ANOCA, DRAGOMIR, Predarea limbii române la ciclul primar al școlilor cu limba de predare a naționalităților conlocuitoare, RPed, 30, nr. 8, 1981, 41-43. [16] ANTONOVICI, CLEMENT, George Bacovia: “Nervi de primăvară” - Analiză literară totală din perspectiva structuralistă, în: CRMȘ, p. 136-145. [17] APOSTOL, JULIETA; BĂLOIU; ELENA; BOBIRCĂ, VIORICA; JIVĂNESCU, VASILICA; ȘANDRU, PETRU, Manual de limba română pentru studenți străini economiști, Coordonator: Viorica Bobircă, București, [APASE], 1981, 346 p. (ASE. Catedra de limbi străine). [18] ARMAȘU, MARGARETA, Autocorectarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română în liceu. Noțiuni de stilistică și compoziție, Revista Transilvania, Sibiu, 1986. [96] M. A., Analiză gramaticală, CPub, ian. 1981, 4, in Ateneu, 23, nr. l, 1986 fv.r.nr. 845]. [97] MADA, MIHAI, Testament de Tudor Arghezi. Perspectivă structuralistă. în: BulID - Arad, 1986, p. 61-65. [98] MANOLACHE, GHEORGHE, Curs național de limba și literatura română. [28 iul - 6 aug]. în: Forum, 34, nr. 8, 1986, p. 12. [99] MANOLESCU, NICOLAE, Limba și literatura română, manual pentru clasa a XII
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de disciplină, chiar dacă nu vorbim despre o teritorialitate neapărat fizică, se bazează pe câteva elemente care creează cadrul de disciplinare al acestui tip de structură: • Modul de organizare/stocare și transmitere a cunoașterii. Se produce o evoluție bazată pe principii structuraliste, în care obiectul de studiu este centrum-ul în jurul căruia iradiază structura și în care există o înțelegere convențională între centru și periferie, între origine și derivare, între focalizare și margine. Este cât se poate de clar că această structură își
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
eveniment care ne este pus la dispoziție, ci acel eveniment care dispune de supremă posibilitate a ființării omului"; "limba este păstrătoarea prezenței [adică a ființei lucrurilor ca si cum ar fi prezente], modul in care survine evenimentul"45. În aceeași notă, semiologia structuralista ne învață că a comunica echivalează cu a cunoaște sau a fi. Așa cum vom arăta pe parcurs, pentru Charles Peirce, lumea nu este alcătuită din categoriile semne (obiecte înglobând semnificație) și non-semne (obiecte lipsite de semnificație); pentru că nu se poate
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. Tranzitologia nu poate fi redusă o tratare uniformă, ea cunoscând o largă varietate de abordări, conform diverselor curente teoretice din științele sociale, fie ele neoliberale, instituționaliste ori structuraliste. De asemenea, se pot distinge diferențe sensibile de abordare, din pricina perspectivei diferite față de procesul de schimbare socială, între cercetători nord-americani sau vest-europeni și cei din ECE. Tranzitologia include și evaluări ale tranziției instituțiilor implicate în proces (vezi cunoaștere științifică, cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu e așa, cum e?, Portretul, Ghici cine e și multe alte jocuri Îi Învață pe elevi să Înțeleagă și să folosească anumite structuri gramaticale, Înainte ca ele să fi fost definite. O compoziție este un text, care, În accepțiune structuralistă, definește un mod de funcționare a limbajului, o activitate de producere a sensului prin explorarea și prelucrarea capacităților de funcționare ale limbii. Considerată fie ca exercițiu de realizare a educației formalfunctionale, fie, În general, ca mijloc de exprimare verbală, o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
la care ține mult și în care crede... înainte de nebunia decupării Eseurilor în straturi, înainte de a vedea și de a repera în ea perioade, zone, momente de influență - stoicism, pyrrhonism, epicurism! ce abordări păgubitoare... - și chiar îmbucătățirea recentă de inspirație structuralistă, Marie de Gournay apără unitatea cărții. La ce bun să cauți eșafodajele, să pui în lumină îmbinările, să subliniezi data adăugirii unor fragmente, celebrele dezvoltări îallongeails)? Pentru care anume rațiuni să abordezi o operă cu pensonul și răzuitoarea arheologilor porniți
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o consecință a faptului că proprietățile enunțurilor supuse acestei "funcții poetice" sunt de la bun început structurale: metrul, rima, strofele ... depind de un principiu structural, ele permit stabilirea rețelelor de echivalențe. Astfel, există o corespondență remarcabilă între enunțurile poetice și epistemologia structuralistă, fondată pe opoziții paradigmatice. Este suficient să ne gândim la un roman sau la o piesă de teatru pentru a înțelege de ce progresele datorate lingvisticii structurale au fost atât de reduse în ceea ce privește acest tip de corpus: nici romanul, nici piesa
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat în univers extralingvistic (vocabularul locuinței, al transporturilor, etc.) comparăm unități: 1) are aparțin aceleiași categorii sintactice (substantive, adjective...); 2) ale căror semnificați se delimitează unii de ceilalți, își obțin "valoarea" (în sens saussurian) din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
exemple edificatoare. Paul Haywood (1997) a distins între diferitele perspective privitoare la problematica corupției, evidențiind diverse cause ce pot sta la baza acesteia: parcursul istoric al unui anumit stat și gradul acestuia de dezvoltare, practicile politice și valorile culturale (viziunea structuralistă); existența unei rețele clientelare puternice în sfera decizională ce face aproape imposibilă ieșirea din ceea ce della Porta (1997, 36) numea drept cercuri vicioase (clientelism-corupție-clientelism); creșterea roului decizional al statului în toate palierele de activitate, în special cel economic (viziunea intervenționistă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cerință. Atunci, În ce măsură pretinde abordarea mea să depășească posibilitățile și intențiile structuralismului? După cum se străduiește să arate Introducerea, obiectele ideale interacționează În timp pentru a forma istoria. Cu alte cuvinte, simpla „morfologie” a unui sistem, care constituie ținta oricărei descrieri structuraliste, se află integrată Într-un proces dinamic de proporții extraordinare, respectiv În interacțiunea temporală a tuturor sistemelor similare. Acest proces cu un număr infinit de dimensiuni este numit de noi istorie. Dat fiind caracterul lui dimensional infinit, putem noi oare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-o postură teoreticistă, care lasă pe un plan secundar analiza conjuncturală a situațiilor observate și rigidizează clasificările societăților după modelele elaborate în secolul al XIX-lea, fără a contribui însă la depășirea acestora. În acest context
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la condițiile inițiale, structuri disipative sau procese cooperante pot fi aplicate în știința sociologiei, prin analogie cu înțelesurile lor din științele exacte care le-au generat. Folosirea instrumentarului teoretic-conceptual oferit de științele complexității ne poate ajuta în conturarea unei paradigme structuraliste, bazate pe ideea de formă, în cercetarea și evaluarea modernității. Una dintre schimbările societale actuale este reprezentată de noile modalități de restructurare a caracteristicilor geopolitice, fundamentate pe slăbirea treptată a rolului statului-națiune și pe fluidizarea frontierelor. În plan geopolitic, restructurarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aceasta cunoaște totuși unele modificări structurale importante. În a treia parte (Secțiunea III, cap. 4-7) a acestei lucrări, voi încerca să identific unele dintre cele mai importante astfel de modificări. Pentru acum însă, voi întreprinde o incursiune sumară în sociologia structuralistă. Acest demers este necesar pentru a delimita înțelesul conceptului sociologic de structură socială/societală. Odată desprinsă semnificația acestui concept, voi putea trece la identificarea unor schimbări structurale specifice perioadei izomoderne. Modelul de analiză pe care îl propun constă, după cum voi
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
desprinsă semnificația acestui concept, voi putea trece la identificarea unor schimbări structurale specifice perioadei izomoderne. Modelul de analiză pe care îl propun constă, după cum voi explica mai pe larg, la sfârșitul lucrării, în trinomul structurare destructurare restructurare. Conform teoriilor sociologice structuraliste, individul se naște în interiorul unui sistem social care există independent de comportamentul acestuia și care, mai mult, îi influențează comportamentul și alegerile valorice. În acest sens, societatea este "anterioară" individului. Valorile, cultura și instituțiile, care determină în mod fundamental procesul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
orașul, națiunea și, pe de altă parte, ca alt subsistem, pe verticală, cuprinde grupurile de clasă, ocupaționale, diferențierile de nivel educațional, de sex, de generație, de vârstă (Schifirneț, 2004, p. 39). Termenul de structură socială este central atât în teoriile structuraliste, cât și în cele funcționaliste. O combinație între cele două orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de principii (cum ar fi, în marxism, relațiile de producție, mijloacele de producție și definirea claselor sociale în funcție de acestea). Spre exemplu, potrivit teoriei structuraliste clasice a lui Claude Lévi-Strauss (1958/1978), conceptul de structură socială nu are legătură directă cu realitatea empirică, ci mai degrabă cu modele construite pentru a explica relațiile sociale date. Prin aceasta, ideea de structură este utilă mai degrabă pentru
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
socială nu are legătură directă cu realitatea empirică, ci mai degrabă cu modele construite pentru a explica relațiile sociale date. Prin aceasta, ideea de structură este utilă mai degrabă pentru conturarea unei metode de cercetare a societății în genere. Metoda structuralistă a lui Lévi-Strauss militează împotriva cercetării dinamicii istorice; teoria antropologică dezvoltată de acest autor caută să evidențieze structura unei societăți date și posibilele transformări ale acesteia, excluzând însă dezvoltarea continuă istorică. Pe de altă parte, teoriile funcționaliste (Émile Durkheim, Talcott
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]