438 matches
-
supoziției", elimină arbitrar din zona cercetării momentul anterior structurii, deoarece "forma dinamică din spatele structurii, activitatea de structurare și legăturile pe care ea le produce nu pot fi observate și trebuie întotdeauna deduse cu un anumit risc" (R.Ruyer). Astfel analiza structuralistă nu ia în seamă întîia treaptă a procesului estetic care nu este structura, ci un impuls creator entelehial ce insuflă viață structurii. Rămînînd la figura imobilă a celei din urmă, concepția în discuție și-a vădit inadecvarea îndeosebi în raport cu arta
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
pentru cooperare și globalizare, când „construirea de poduri civilizaționale” și „deschiderea de noi orizonturi” sunt sloganele vremii, de ce-ar mai fi lumea interesată de-un domeniu care propagă încremenirea și atomizarea? Zona cercetărilor umaniste a fost îngenuncheată de aberațiile „structuraliste” și „deconstructiviste” născute din demonismul marxistoleninist. Au „deconstruit” de câteva decenii încoace tot ce putea fi deconstruit, astfel încât nu le-a rămas - într-un suprem masochism - decât să se „deconstruiască” pe sine. E suficient să constați cine sunt vedetele domeniului
Autostrada care nu duce nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5446_a_6771]
-
de primă instanță de metoda „impresionistă”. Celelalte critici mai pot face abstracție (deși nu-i recomandabil, căci sentimentul de valoare nu poate veni decît pe această cale), dar pentru ea ar fi fatal să se angajeze direct în metoda semiotică, structuralistă sau chiar tematistă (ca să nu mai pomenesc de altele și mai caraghioase în recenzie). Impresionismul e chiar partea vie a criticii, partea ei de dialog imediat cu opera și de verdict prompt. Restul aparaturii poate veni după, dar operația „impresionistă
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
științific (iluzie dominantă în epocă). Celelalte vocabule, cu majusculă, sînt „obiecte”, cuvinte transformate în esențe morale. Barthes îi citise pe Levi-Strauss, pe lingviști ca Viggo Brondal (cercul de lingvistică de la Copenhaga) și știe deja că noua gîndire umanistă are să fie structuralistă. Metoda cunoașterii este dată, în structuralism sau în hermeneutică, de posibilitatea conștiinței observatorului de a se „topi” în obiect pentru a-i releva configurația sau spiritul. Această atitudine silențioasă a cunoașterii poate produce, e drept, un discurs terorist, pentru că cele
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
biografie importantă a autorului Doamnei Bovary. Recent, Bernard Fauconnier, autor și al unei remarcabile biografii a lui Cézanne, a publicat una extrem de vie și de diferită, atât ca abordare, cât și ca stil, de aceea sartriană. Victimă a propriilor teze structuraliste despre literatură, Sartre a văzut în Flaubert doar textul: viața omului i s-a părut „atât de plată, atât de ternă”. Fauconnier constată că lucrurile nu stau deloc așa. Călugăr al literelor, Flaubert n-a fost niciodată. Aventuri nenumărate cu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
n-a fost niciodată un structuralist propriu-zis, în sensul că n-a avut, de pildă, niciodată ambiția militantă a lui Sorin Alexandrescu. Așa cum reiese din volumul din 1967, Nemoianu s-a simțit mai confortabil în postura de istoric al ideilor structuraliste, mulțumindu- se să le claseze de la distanță, ca pe orice alt fenomen al culturii, mai degrabă decât să le asume în litera lor. Primului monograf al structuralismului, curentele Noii Critice franceze nu i se păreau, ca altor interpreți din epocă
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
pledoaria noastră pentru autonomia esteticului avea caracter politic. Numai astfel putea fi repetată igiena culturală din care Maiorescu făcuse, în deceniile 7 și 8 ale secolului XIX, o premisă necesară a unei critici adevărate. Și numai așa am evitat capcana structuralistă care transforma critica într-o gramatică textuală. Din fericire, refuzul cu pricina pare tot mai izolat într-o critică tânără atrasă din ce în ce mai mult de ideea continuității de care vorbesc. Deși au publicat ei înșiși cărți de istorie literară, monografii sau
Colocviul criticii literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3665_a_4990]
-
cea universală din biblioteca părinților, am devenit vizitator frecvent la biblioteca municipală, iar la liceu am înființat, împreună cu profesoara noastră preferată, un cerc literar intitulat „Pata de cerneală”. Astăzi, în calitate de filolog și istoric literar, uneori aș prefera, în loc să formulez analize structuraliste sau hermeneutice sau în spiritul ultimului strigăt din domeniul teoriei literare, să retrăiesc acea pură senzație de cititor naiv, captivat de farmecul unei cărți și de mirosul pomului de Crăciun.
Carte de Crăciun by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2951_a_4276]
-
de două decenii încoace blochează procesul firesc al receptării” - între altele, demonstrînd cum temele și motivele prozei fănușiene, despre care „se credea că sunt puține și definitive”, evoluează în timp, alcătuind o „structură dinamică”. În privința combinației de „tematologie și minuție structuralistă” - semnalate de același Eugen Negrici - trebuie spus că nu e vorba de o investigație tehnicistă, în care povara terminologiei și a bibliografiei teoretice surpă fragilitatea demersului (cum se întîmplă în cartea mult mai tînărului Ștefan Dărăbuș despre Cezar Petrescu), ci
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
încă o dată, decât să aducă pe solul nostru vechi descoperiri și false, nu rareori inutile și „grave” concluzii ale unor universitari la modă în Apus. Ambalate în noul „cifru” și artă a unor bibliografii savante, într-o păsărească greoaie, pretențioasă, structuralistă sau postmodernă, care nu face decât să ilustreze vechiul și ironicul adagiu latin, gramatici certant. Parturiunt montes... Și altele, numeroase. În ce mă privește, încă de la volumul Nietzsche și Marea Amiază, și în cazul eseului de față, am fost cu
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Categoria expresivității poetice are sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective diferite, expresivitatea literar-artistică nu poate fi izolată de factorii ce condiționează și defines funcția ei în comunicarea artistică. Acești factori sunt de natură estetică, lingvistică și psihologică. Potrivit factorului
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a istoricului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
2014 Toate Articolele Autorului Limba operei literare este artă Categoria expresivității poetice are sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective diferite, expresivitatea literar-artistică nu poate fi izolată de factorii ce condiționează și defines funcția ei în comunicarea artistică. Acești facori sunt de natură estetică, lingvistică și psihologică. Potrivit factorului
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
literaturii contemporane, definit prin complexitatea unei opere care îl înscrie în seria înaltelor spirite enciclopedice. Activitatea științifică, îmbinată în mod constant cu o susținută activitate literară, incitantele probleme abordate, portretul său moral exemplar, toate fac din specialistul în „Lingvistica matematică, structuralistă și aplicată” un nume cu o rezonanță indubitabilă. Personalitate marcantă în lumea științifică, în lumea social-politică și culturală din Republica Moldova (în perioada 1990-1994 a fost Ministru al Științei și Învățământului al Republicii Moldova), profesor universitar, cercetător științific, doctor în filologie, poet
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
limbaj. Înțelegerea acestei evidențe ia însă în actul critic forme deosebite, în funcție de aboirdarea limbajului literar ca un ansamblu de abateri semnificative, în funcție de descrierea funcționării structurii verbale poetice în sine sau de considerarea sa în cadrul unui sistem general de semne. Radiografierea structuralistă în științele umaniste și dezvoltarea teoriei comunicațiilor duc, nu de puține ori, la o tangențiere a studiilor de stilistică, poetică și semiotică literară. Poezia devenită text, sau practică textuală,( vezi: Emil Bota, N.Stănescu, Sorescu, etc), a stârnit multe discuții
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
statutului social al vorbitorului. De sorginte interacționistă, conceptul are la bază principii antropologice și deschide perspectivele unei abordări interdisciplinare a comunicării, care ne obligă la analiza competenței din perspectiva capacității de generare a comportamentelor de comunicare. Deplasarea accentului de la teoria structuralistă a lui Chomsky - care pune în relație nivelul competenței cu cel al performanței strict lingvistice - la abordarea competenței sociale în comunicare vizează contextualizarea limbajului, perceperea acestuia ca un savoir faire, ca punere în practică a competenței lingvistice, prin convertirea într-
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc de insuficiența obiectelor și metodelor de cercetare și de neputința minții noastre slăbite de păcat. ,, Problema vieții și a bogăției sale de semnificații spirituale n-a putut fi epuizată sau măcar parțial rezolvată nici de psihologia experimentală și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
europeană. Omologarea, pe care a reușit la acel moment să o instituționalizeze Călinescu, pentru literatura română, nu era nicidecum depășită, ci respecta și îndeplinea cerințele spirituale ale acelor timpuri. În acest context, Roland Barthes, unul dintre principalii animatori ai mișcării structuraliste și ai semioticii franceze, reprezentantul de seamă al antimodernismului, în “Mitologii” scria, că literatura este un cod pe care trebuie să-l descifrezi. S-ar fi simțit și în actualitate acea izolare a literaturii române de restul lumii literare, mai
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
construcții imaginative care evocă realitatea. Se poate constata, astfel, că trecerea de la spațiul bidimensional al formelor plane și topologice la sugerarea spațiului tridimensional se face prin admiterea a două trăsături suplimentare: perspectiva și volumul. În timpurile moderne, școlile semiotice și structuraliste occidentale au sintetizat un model al imaginii vizuale bazat pe câteva coduri specifice: coduri senzoriale; coduri iconice; coduri iconologice. Ansamblul acestora poate fi dotat, în funcție de viziune, formulă artistică și stil, cu calități denotative sau conotative. Aceste coduri pot fi detectate
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
ne permită să depășim categoriile funcționale ale imaginii este teoria semiotică. Maniera de abordare analitică pe care o propune constă în a trata imaginea din punctul de vedere al semnificației și nu din cel al emoției sau plăcerii estetice. Școlile structuraliste și semiotice post-saussureene au avansat, în ultimii 40 de ani, prin Barthes, Eco, Greimas, Fontanille și Grupul µ de la Liège, perspective de analiză și opinii pertinente asupra imaginii artistice, valabile și astăzi. Jean-Marie Klinkenberg (membru al Grupului µ), în cartea
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]