102 matches
-
Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la picioare, câte 3-4 de-o parte și de alta, acoperiți de una-două plapume, totul legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
câte o cană de vin fiert. O bucată de vreme te zbengui printre ei, le Încurci treburile și, la un moment dat, te plictisești, Îți vezi de-ale tale, te duci și te joci În jurul căpițelor de fân și de strujeni. Mai spre după-amiază, descoperi În bucătărie o covată mare cu carne multă, rupi fără să te vadă nimeni o bucată de șoric de pe slănină și o bagi vinovat În gură. Pielea e Încă aburindă, iar sarea mășcată presărată pe ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o căciulă imensă, roasă pe la margini și mițoasă rău. Omul acesta părea mai sălbatic decît un viking care rătăcise pe aici cu multe secole în urmă. Cîmpul, de o parte și de alta a drumului, era plin cu glugi din strujeni, legate cu niște curpeni de bostani, groși cît funia cu care se lega buhaiul satului pe vremuri. Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit aproape peste tot, de o parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică se gîndea că, la o adică, ar fi avut un refugiu destul de aproape în caz de potop. Pămîntul, cît vedeai cu ochii spre Ghireni-Coțușca, spre Prut și Pădurile Lipcanilor din Basarabia sau spre pădurea Crasnaleuca, era pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vacile la păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și făcea multe pozne. Ne răsturna popurile de strujeni din livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne îmbrăcăm și la rând, câte doi. Așa am și făcut. Nu știam ce are de gând cu noi. Când am ajuns la casa sa parohială ne-a oprit și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai bun. Ne-a dat o cameră de locuit și toate treburile se pregăteau în ogradă. Acolo era un fel de sobă din cârpici, la care fierbeam mâncarea, folosind paie și tizâc (un fel de cărămizi din lut și paie). Strujenii de porumb se utilizau doar pentru copt pâinea. Ne veneau numai lacrimi în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am rămas fără furaje. De la Mitoc, tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă bună, dar stăpân nemilos", spun bătrânii satului. Distrugeri naturale . Omenirea a fost deseori afectată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
familie în locul lui Costache, țintuit la pat de paralizia ce-l lovise, înșira în minte ce treburi ar mai fi de făcut pentru ca gospodărialor, să intre bine pregătită de iarnă, adică repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce prânzise stătea în cămăruța lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iau. Cerșește mascat. Asară, la cafenea, a venit unul care a lăsat niște publicații în schimbul unei contribuții voluntare pentru binefacere. Pare un pastor protestant. Văd necontenit, în trăsuri dimineața și pela prăvălii, pesemne pentru vegetarieni, niște plante un fel de strujeni de-a doctorului Mironescu de care-mi spunea el c-a mâncat pela restaurante de vegetarieni. Birjarii cei bătrâni cu cai bătrâni și droște vechi care stau necontenit pe loc și dormitând! Al doilea lustragiu pe care l-am rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
D.P., provocator, atunci înseamnă că Securitatea se poate considera o instituție de avangardă”? D.P. s-a referit, între altele, la unele aspecte de potemkinadă din timpul vizitei „Tovarășului” în județul Iași: povestea cu porumbul (știuleți „străini” legați cu sîrmă de strujeni) am auzit-o și din „sursă oficială”, nu și pe cea cu sfecla împrumutată de la Pufești ori pe cea cu zootehniștii de la ferma din Dumbrăveni Suceava, care, după vizită, n-au mai putut restitui vitele împrumutate de la Vatra Dornei, căci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca scump și cu multe lacrimi plăteam seară
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
care le doresc renăscute În avalul orașelor, menite a desăvârși epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul la producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se interesa nici de feli de coloană. Eu am sfătuit soldații mei ca atunci când vin de la transport și le ies locuitorii din sate să le aducă strânsura de pe câmp. Și să le dea și lor pentru cai un bostan, fân, strujeni. Iar când trec prin pădure să aducă în căruță lemne la casa unde ei îs găzduiți. Și din 650 de cai eu tot am rămas cu 400. Alții n-au rămas cu nimica. Cei mai mulți cai mor și de sete. Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trimis la Lunca Banului în județul Fălciu cu ordin că să nu luăm un pai de fân sau fir de ovăs. Și eu am luat 40 de căruțe cu paie și fân și 40 de căruțe cu ovăs și cu strujeni. Și când am ajuns acolo nu era un pai de fân și fir de ovăs. Și mi-a prins foarte bine. Și la o inspecție ce mi-a făcut colonelul Capețchi a scris: "Caii din secția I de sub conducerea locotenentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parcă te-ndemna să urci treptele largi de pe care se putea privi o foarte frumoasă imagine, a o parte de sat, ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul și-a adunat strânsură (strujeni, fân, coji de fasole etc.) pentru animale, în glugi stoguri sau căpiți, toate pentru timpul iernii, care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce dovedește vechimea lui. Casele erau confecționate din lut turnat în forme de lemn direct în pereți. Ușile caselor, ca și ferestrele, erau mici. Casele erau acoperite cu stuf, cu strujeni sau chiar cu paie de grâu sau de secară. Locuitorii erau muncitori pe moșiile boierești rămase după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza le-a dat țăranilor o parte din moșiile lor. În anul 1714 când domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost scos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Dealul Părhăucenilor” și „Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulți oameni, ocupați cu munca la câmp, unii dintre ei chiar la conu' Ghiorghieș. Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]