102 matches
-
mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se sugerează dacă nu un cod hermeneutic in nuce, măcar o pistă de lectură axată pe inocența sinonimă, și aici, cu anularea prejudecăților interpretative: "Trebuie să stai mult timp singur ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fântâni ca să atingi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
avantajos știr contra lămâi”, că eu am să vă caut cu un anunț „Cumpăr știr în cantitate medie, telefon nr. 0743.133.345”. De ce? În 1946, mama ne-a testat stomacurile cu borș cu știr, sfeclă furajeră, miez verde de strujan de porumb și boabe de mazăre, linte, bob, fasole, grâu, neghină, ovăs, orz, cânepă, cartofi și jir. Măturam aceste bunătăți din vagoanele de marfă din care fuseseră descărcate cantități de sute de tone și le aduceam acasă. Mama nu se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și legume, vii și pomi fructiferi și mă uimea acest contrast. Din când în când, întâlneam câte un măgăruș trăgând după el o haraba de căruță, mai lungă decât el de vreo câteva ori, încărcată cu saci plini sau cu strujeni de porumb. Și iarăși mă miram, de unde atâta forță la un pumn de animal? Măgărușul trăgea căruța aparent fără efort, omul cu fața galbenă, ochii puțin pieziși și cu nasul turtit îl îndemna alene, iar în dreptul nostru, ne saluta cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îmi erau puțin mari, nu conta... decât desculță pe zăpadă era bun așa cum era. Purtam tașcă din pânza de sac făcută anumit pentru scoală, era ca o traistă dar nu așa mare. De scris îmi făceam toc de la spicul de strujan. Legam penița cu ață de tei (haldan) și înmuiam în sticluța cu cerneală și scriam. Dar necazul, uneori se dezlega penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne cât mă necăjeam să o scot apoi picura pe caiet sau degetele
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
o căciulă imensă, roasă pe la margini și mițoasă rău. Omul acesta părea mai sălbatic decît un viking care rătăcise pe aici cu multe secole în urmă. Cîmpul, de o parte și de alta a drumului, era plin cu glugi din strujeni, legate cu niște curpeni de bostani, groși cît funia cu care se lega buhaiul satului pe vremuri. Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Singurul drumeț, care bîntuia pe acest drum pustiu, era tot mai îngrijorat pe măsură ce burdihanele norilor începeau să se tîrască tot mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit aproape peste tot, de o parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică se gîndea că, la o adică, ar fi avut un refugiu destul de aproape în caz de potop. Pămîntul, cît vedeai cu ochii spre Ghireni-Coțușca, spre Prut și Pădurile Lipcanilor din Basarabia sau spre pădurea Crasnaleuca, era pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
parcă te-ndemna să urci treptele largi de pe care se putea privi o foarte frumoasă imagine, a o parte de sat, ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul și-a adunat strânsură (strujeni, fân, coji de fasole etc.) pentru animale, în glugi stoguri sau căpiți, toate pentru timpul iernii, care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mulți oameni, ocupați cu munca la câmp, unii dintre ei chiar la conu' Ghiorghieș. Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cine le-o găsi, să-i fie de bine... Iar la fete mergem și noi cu mâinile în buzunar, ca niște cavaleri. Și cât ai zice pește, ne-am descotorosit de pachețelul cu turte; l-am îngropat la rădăcina unui strujan înalt, am pus un semn, apoi ne-am continuat drumul. Am trecut podețul peste Sirețel și-am intrat în sat. Căsuțe modeste, cu acoperișuri de draniță, cu ogrăzile largi și pline de orătănii, se înșirau de-o parte și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ne-am îmbrățișat și sărutat, o dată și-ncă o dată și când ele ajungeau până la pod, ne întoarcem și le conducem iarăși spre casă până când, în sfârșit, am rămas singuri, am trecut podul, ne-am oprit și am scormonit lângă tulpina strujanului, unde-am lăsat pachețelul cu turtele mătușii Paraschiva și le-am înfulecat cu poftă, mulțumindu-i în gând, că de puține ori ni s-a dat s-avem niște turte atât de gustoase... Câți ani au trecut de-atunci? Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
îmi lăsasem restant examenul de limba latină, cu gândul să învăț mai mult, să iau o notă mai mare, să îmi păstrez bursa. Și-n vreme ce părinții umblau la câmp, la cules porumbul, la tăiat și pus în glugi strujenii, la cărat și așezat fânul în stoguri plecând în țarină dis de dimineață și întorcându-se odată cu noaptea, frânți de oboseală eu mă căzneam cu latina ca Trăsnea cu gramatica, citind, notând, făcând scheme, traducând, repetând și, uneori, învățând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-o încet și mergi cu grijă! Într-un sfert de oră au fost la Bosanci, în fața școlii. La întoarcere spre Suceava s-a petrecut însă un lucru neprevăzut. Tocmai când cobora panta de la ieșirea din sat, un car încărcat cu strujeni a traversat șoseaua, exact pe la baza văii, de-a curmezișul. Florin a văzut carul, a încercat să încetinească mașina și a virat puțin spre stânga, spre a nu lovi carul din plin. Dar mașina s-a izbit brusc într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
La bunica ierburile au Îngalbenit, iar puii au crescut cât găinile cele mari. La câmp bobul de porumb e tare ca grăuntele semănat primăvara. După câteva săptămâni, Începe recoltatul porumbului: țăranii Îl taie, Îl aduc acasă și Îl separă de strujeni. În livezi se strâng fructele de toamnă. În grădini se culeg legumele și zarzavaturile. Văzând aceste mari bogații, simți dorința de a striga bucuros: - A sosit toamna, anotimpul recoltelor! Corneanu Marian - cls. a IV-a F VI. COMPUNERI REALIZATE ÎN URMA
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
La o iluzorie lovitură de stat Au sărit să-i ia cu japca Locul de la Cotroceni Și-au zvârlit spre el cu șapca Și cu snopul de strujeni. Apoi dă-i, și dă-i, și luptă, Și-a dat dispoziții scurte: Poliția-i mai coruptă Decât e la el în curte.
La o iluzorie lovitur? de stat by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84170_a_85495]
-
ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei sau în tindă, iar în zilele cu moloșag, fumul se lăsa în jos, umplea tinda de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne se puneau pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de acasă la pădure, la tăiat stuf, numai ca să nu dea ochii cu autoritățile și cu echipele de șoc care umblau prin sate să-i lămurească pe țărani să se treacă la colectiv. Alți țărani se ascundeau prin popurile de strujeni, prin grâul din podurile caselor, se băgau în butoaie sau se băgau în cuptorul de făcut pâine. Dacă la noi, țăranii au fost mai mult fugari, în alte părți, țăranii au fost mai uniți; se adunau de dimineață la Căminul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la picioare, câte 3-4 de-o parte și de alta, acoperiți de una-două plapume, totul legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
vacile la păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și făcea multe pozne. Ne răsturna popurile de strujeni din livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne îmbrăcăm și la rând, câte doi. Așa am și făcut. Nu știam ce are de gând cu noi. Când am ajuns la casa sa parohială ne-a oprit și ne-a poftit în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în livadă. Acolo avea o mulțime de strujeni strânși în popuri. Ne-a spus să ne lăsăm la o pare trăistuțele cu cărți și să ne apucăm de treabă, că-s multe ore de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai bun. Ne-a dat o cameră de locuit și toate treburile se pregăteau în ogradă. Acolo era un fel de sobă din cârpici, la care fierbeam mâncarea, folosind paie și tizâc (un fel de cărămizi din lut și paie). Strujenii de porumb se utilizau doar pentru copt pâinea. Ne veneau numai lacrimi în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]