538 matches
-
NOAPTE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna a jerfit altarul Pomilor cu frunză deasă Într-o lacrimă de ploaie A promis că o să iasă Urcă dealul pân' la strungă Și doinește iar cu foc, Dintr-un fluier curge seara Și un fir de busuioc. Vântul trece fără milă Când e liniștea mai plină Și zburlește iarba arsă Ce din somn a fost întoarsă, Ceru-și pune stele-n păr
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
și cultură din Italia-Wicenza , cât și din România-Timișoara și Cluj, Serbia-Beograd, Somalia-Mogadiscio, Canada. Traducătoarea care a constituit baza de date a cuprins poeziile autorilor Râdă Rajic Ristic, Corneliu Ioan Iovuța, Cadigia Hassan, Doina Dragan, Carla Galvan, Al.Florin Țene, Mariana Strunga, Diana-Ana-Maria Zlibuț, Titina Nica Țene, Melania Rusu Caragioiu, Paolo Mele, precum și un articol al Domniei Sale:” Arte pentru arte-Arta cuvântului și dimensiunea poetica”. Teodora Stanciu nu a ținut cont de ce subiect au poeziile sau ce reflecă fiecare, sau ce mesaj au
POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384747_a_386076]
-
încadrează în titlul cărții Poezia în afara hotarelor. Teodora Stanciu a considerat să scrie și câteva cuvinte despre biografia ficăruia și câte o fotegrafie (inclusive a Domniei Sale ) Din România apar următorii poeți Corneliu Ioan Iovuța,Doina Dragan, Al. Florin Țene, Mariana Strunga, Diana Ana-Maria Zlibuț, Titina Nica Țene toți membri în Liga Scriitorilor din România, dar specific că și Teodora Stanciu și Melania Rusu Caragioiu fac parte din LSR. Cartea este o provocare interesantă, bine studiată de către autoare, inclusiv vocabularul plin de
POEZIA ÎN AFARA HOTARELOR, CRONICĂ DE DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384747_a_386076]
-
funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. parchetul comunică l Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a dispus trimiterea în judecată pentru tâlhărie a lui M.A. , de 24 de ani, din localitatea Strunga, județul Iași, și a lui M.C.P. , de 20 de ani, din Lugoj. În noaptea de 16/17 iulie, Olimpiu L. se gândea să-și petreacă timpul în discoteca organizată la Casa de Cultură din Lugoj. Pe drum, s-a întâlinit
Agenda2005-33-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284076_a_285405]
-
orice durere. Nu vreau să sufăr printre scadențe, să strâng în cufăr molii și zdrențe, Când sunt în stare ca vise frânte să-nvăț să zboare, și să se-avânte. Fii bun și-alungă lupii, mișeii, ce-mi intră-n strungă și-mi fură mieii. Nu mă respinge, ci mă ajută să pot învinge orice derută. Anatol Covali Referință Bibliografică: RUGĂ TÂRZIE / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
RUGĂ TÂRZIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384883_a_386212]
-
or zbate Poate doar niște mișei Prin aburii minții beate; Prin trei rânduri de lentilă Ia aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost câștigat la strungă, Dacă nu chiar o...-ntâmplare; Pe când, iată, Bârlobrează Se înfoaie în amvon, E Sfârlează cu...fofează Și de-i căta parapon, Nu ți-a da crezare nime Cel mult te-or crede năuc, Ba chiar între două rime Te închid
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
o vindem numai la domnii de la oraș, aceștia anunță din timp, cantitea de brânză pe care vor, să o cumpere. Nici eu nici sora mea nu am dat vreodată cheag laptelui. Odată nevastă-mea, s-a strecurat în cuhnia de lângă strungă, unde tata pregătea laptele pentru închegat, voia, să vadă secretul tatei, nu a apucat, odată cu tata a intrat și pisica, aceasta s-a ascuns tocmai unde era nevastă-mea, când tata s-a aplecat, să scoată pisica din ascunzătoare ,a
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
fină, balansându-se într-un dolce far’ niente picior peste picior, eventualul mic neg poznaș de pe năsucul în vânt, ci și de ecourile întretăiate pe care le trezeau în el trecerea molatecă și rău prevestitoare a motanului negru al gazdei, strunga imposibil de ocolit cu privirea din dantura tatălui fetei, carpeta de pe perete cu BUCATE BUNE EU GĂTESC PENTRU SOȚUL CEL IUBESC etc. întrebări chinuitoare frământau mintea sa fragedă: ce legătură există între lucruri? Sunt ele dispuse la întâmplare? Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de primăvară telefonul sună pentru a patra oară, firește pentru ea. Dar munții unde-s? Și pioletul și frînghia subțiindu-se Încet pe colțul stîncii? Am escaladat Westwandul, am trecut pe la Trei pași de moarte, am călărit pe Brici, dar Strunga dracului a rămas mereu marea aventură amînată pînă la renunțare. El purta un rucsac uriaș, deasupra rucsacului un copil de trei ani și-n mînă un buchet de floarea reginei. Eu urcam pe poteca largă, marcată, el cobora bezmetic În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
le sfătuiau cum să-și apere neprihănirea ori s-o Îndure mai ușor, pe bătrîni Îi călăuzeau În pregătirile dinaintea morții - ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să-și țină mîinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să-și ocrotească rodul pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e instalată stâna și dependințele ei (strunga, celariul, terenurile, bordeiele). Termenul „stână” este folosit de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga Dunării, dar și de vecinii noștri, fără să-i știm cu precizie originea, însă este posibil să fie autohton, preroman sau preslav. Stâna, ca mod
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o vară să trăiesc În vechea noastră Turdă... E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. Mărțișoară esmeraldă... Precum primăvara-n dungă, Precum frunza-n mugur îi, Precum mielul nou în strungă, Precum floarea de lămâi, Precum un bănuț în pungă Precum tu a mea rămâi, E și prima zi mai lungă: Cea de Mărțișor Întâi...! Până după răspoimâine, Mărțișoară esmeraldă, Te sărut, ești miez de pâine Sub rochița ce te-nfaldă; Când
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
o plapumă de nori mi-e somnul cât istoria de lungă cu geografia dragostei măsor eternitatea poate-o să-mi ajungă Mi-e somnul cât istoria de lungă când infinitul nu mă mai ascunde nopții îi bag iar stelele în strungă în loc de pernă dorm pe-un munte Și mă-nvelesc c-o plapumă de nori să-nvăț tabla înmulțirii doar cu flori Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: METAMORFOZELE NOPȚII / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 966, Anul III
METAMORFOZELE NOPŢII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362864_a_364193]
-
chinezii când construiam piramidele? verde peste tot - primăvară eternă în Sucevița Voroneț - parcă nicăieri nu e cerul atât de-aproape răsărit pe țărm - Boleroul lui Ravel la Vamă Veche crapul și somnul înoată fără teama - pescaru-i poet lângă Negoiul - decât Strunga Dracului o prefer pe-a Doamnei orizontul jos - Muntenia undeva sub Moldoveanul stânci verticale - exemplu de îndreptare a coloanei Referință Bibliografica: Călător prin lume, amator de glume / Dan Norea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie
CĂLĂTOR PRIN LUME, AMATOR DE GLUME de DAN NOREA în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360988_a_362317]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ȘI PROF.DOINA DRĂGAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Două studii de Mariana Strungă și prof.Doina Drăgan O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ȘTIINȚEI ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI IONEL CIONCHIN ȘI COLOANA
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ȘI PROF.DOINA DRĂGAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Două studii de Mariana Strungă și prof.Doina Drăgan O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ȘTIINȚEI ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI IONEL CIONCHIN ȘI COLOANA SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI MARIANA STRUNGĂ Personalitate marcantă a științei și culturii românești, profesorul, istoric, Ionel Cionchin s-a născut pe data de 16 septembrie 1943, în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
DRĂGAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Două studii de Mariana Strungă și prof.Doina Drăgan O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ȘTIINȚEI ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI IONEL CIONCHIN ȘI COLOANA SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI MARIANA STRUNGĂ Personalitate marcantă a științei și culturii românești, profesorul, istoric, Ionel Cionchin s-a născut pe data de 16 septembrie 1943, în comuna Omor din județul Timiș. Este absolvent a patru facultăți, având un palmares profesional de excepție. A fost profesor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed.
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
și de serioasă ținută științifică, prin tema abordată, volumul se recomandă ca o contribuție valoroasă la lucrările de referință în literatura istorică și lingvistică. PROF. DOINA DRĂGAN Președinte Asociația «Ligii Scriitorilor»Filiala Timișoara Banat Referință Bibliografică: Două studii de Mariana Strungă și prof.Doina Drăgan / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
alb 23 iarba uscată - peste leșul calului corbii hulpavi 24 Prin geamul deschis mâini uscate fluturând - în șir cocorii 25 mormântul mamei- printre flori de iasomie doi îngeri de lemn 26 casa-n ruină - cuibul rândunicii acum la fereastră 27 strunga părăsită - în pânza păianjenului luna de toamnă 28 Pe câmp două oi un bătrân și un fluier - din satul de ieri... 29 Veche podgorie - și casa paznicului cu proptele 30 Convoi mortuar - ciorile din turlă gonite de clopot 31 iar
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
Camelia Cristea, Dorina Stoica, Teo Cabel (Cabel Ștefan Teodor), Ilie Motrescu, Cecilia Bănica-Pal, Ioan Miclău, Veronica Blaj, Eugen Emeric Chvala, Maria Rugină, Mariana Corcoveanu Ivaniuc, Hedir Al-chalabi, Ben Todică, Aurel Turcuș, Constantin Pădure, Iulian Neculcea, Catinca Agache, Anton Naghiu, Mariana Strungă, Cristina Mihai, Ovidiu Vasile, Alin Cucuruzan... Cu pioșenie își îndreapță ochiul inimii spre personalități de marcă ale spiritualității românești: părintele Adrian Făgețeanu, părintele Justin Pârvu, pr. dr. Ioan Bude, pr. Ioan Megheleș, Aspazia Oțel Petrescu, „Cu Hristos în celulă”, aceștia
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
de consimțire cu păcatul deoarece, potrivit Sfinților Părinți ai Bisericii, aceasta este faza în care gândul păcatului se concretizează în imagini: „Atacul este o mișcare fără imagini a inimii care este prinsă de îndată de cei încercați, ca într-o strungă. Acolo unde se ivesc chipuri în gând, s-a produs consimțirea.”[ 45] Părinții duhovnicești contemporani ne avertizează că, prin transmiterea de imagini cu înțelesuri pătimașe, mass-media devine un mijloc prin care lucrarea demonică de despărțire a omului de Dumnezeu ia
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
mare - numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur a poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
plaiu’ muntelui, Vița-i verde de ieder’ (R), E-un ciopor mare de oi. Da’ de păscut un’ să paște? (R), Șî se paște-n seninei. Da’ de apă un’ s-adapă? (R), Șî s-adapă în nori negri. Dară strunga care este? (R), E cearcănu’ luniei. Da’ găleata care este? (R), Este luna cân’ e plină. Dară cupa care este? (R), Luceafăru’ zâorilor. Da’ la strungă cin’ le dară? (R), Dară-ș’ (cutare fată) d-oichii-ș’ negri. Da’ la ușă cin’ le
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]