382 matches
-
Bucureștiului pentru validare. Bine, se poate spune, acestea sunt idei vânturate de personaje și nu reprezintă marele mesaj, mesajul ultim , "definitiv" al tetralogiei. Dar intervine în text autorul însuși, cu sublinieri apăsate și cu mărturisiri despre experiența personală ,în acord subînțeles cu ceea ce personajele au suținut despre marea provincie furnizoare de caractere, bucureștenismul acaparant ș.c.l. Undeva în volumul ultim al tetralogiei, apropiindu-se de încheierea enormului travaliu narativ ,Breban spune limpede: "De altfel, trebuie s-o mărturisim acum, la
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
poncifelor. De exemplu, dacă aș scrie că este doctorand în istorie la Ohio State University at Columbus și că ultimii trei ani și i-a petrecut în SUA, nu aș face decît să indic un reper biografic în virtutea unei rutini subînțelese privind schițarea portretului convențional al unui autor contemporan. Numai că, prin asemenea încadrări exterioare, nu poți surprinde nimic din stofa omului pe care îl ai în vedere. De aceea, îmi vine să spun că Mircea Platon e o dovadă că
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
jucăuș, asupra unora dintre cele mai importante personalități artistice de la noi și de aiurea și asupra unor probleme extrem de complicate ale istoriei artei universale. În pofida dimensiunilor reduse ale acestor texte și în ciuda unui stil apodictic, a cărui miză este demonstrația subînțeleasă, îngropată în formulare și nu dezvoltată prin raționamente, observațiile poetului sunt strălucite de cele mai multe ori și, cîteodată, chiar fundamentale. Cu o cultură plastică subtilă și bine asimilată, mult peste cea medie, și cu o capacitate de intuiție și de formulare
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
cele din Vest, aflate, la nivelul cotidianului, în ordinea firească a lucrurilor: "ș...ț esticul resimțea achiziția măslinelor ca pe o bucurie, în timp ce vesticul care cumpără măsline nu simte nimic. Cu alte cuvinte, ceea ce pentru unul e o circumstanță banală, subînțeleasă, pentru celălalt era un eveniment, o șansă electrizantă, o sărbătoare." Tot prin raportare la Est și Vest e investigată și "obsesia" elitelor. E un veritabil act de curaj să pledezi pentru nevoia de elite azi, când, din motive de sorginte
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
din aceste versuri aiuritoare, ne vom încurca oricum în Noduri, terminale, fire, capitolul al zecelea în care Simona Popescu îi "îmbină" pe Ezra Pound și René Char. Din Cantos plus Počme pulverisé rezultă, la autoarea româncă, următoarea poezie cu pledoaria subînțeleasă: "... se derulă ca de obicei torentul... de dimineață un sunet auriu... Passons... tubul catodic te-a încremenit... dezbatere cu lumea presei... în reluare niște capcane literare rețele subiacente nucleu inaccesibil lui Groby și lui Erudilă cu creierul frigid... și nici
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
lui naturală, la care nu ar fi renunțat pentru nimic în lume. Îmi amintesc că, pe la începutul anilor '90, în calitate de senator al Partidului Alianței Civice, obișnuia să voteze mereu împotrivă, chiar în chestiuni strict uzuale, la care unanimitatea era aproape subînțeleasă. Întrebat ce îl nemulțumea răspunde senin că nimic, dar simțea nevoia să se exprime așa pentru a nu fi la fel ca toată lumea. Extrem de interesantă este relația eseistului cu regimul comunist, așa cum rezultă ea din interviurile publicate în prezentul volum
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
aspră judecată valorică, cu care privește bîlciul cotidian al lumii noastre. Nu cred însă că trebuie să ne revoltăm: stă în firea lucrurilor ca oameni atît de rasați ca medicul Zeletin să se țină deoparte, într-o retragere discretă și subînțeleasă, punînd între ei și lume distanța simbolică a cărților scrise în singurătate. Iată cum îl descrie Zeletin pe Tutoveanu: "Moartea maestrului a fost tristă, ca toate muririle. Ajunsese o umbră, o rămășiță de om, atît cît îi trebuie distincției ca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
profesional ce domnește de la sine în fiecare post de televiziune, dar un secret pe care nici un patron nu trebuie să-l impună subalternilor, și asta pentru simplul fapt că spiritul lui plutește în aer ca unda firească a unei norme subînțelese, acel secret nu poate sta decît în grija obsesivă de a nu atrage atenția asupra simulacrului de realitate pe care un post îl creează zi de zi prin emisiunile pe care le produce. Iar stranietatea cărții lui Bourdieu - Despre televiziune
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
e ciudat că, în mai toate documentele oficiale în privința unității, solidarității și primatului legislației europene, se vorbește atât de mult de împărțirea prosperității, dar niciunde de împărțirea rațională a sărăciei și mizeriei? Sau poate acesta va fi fiind un element subînțeles? Departe de noi să spunem că nu ar exista sărăcie în Statele Unite ale Americii, sau că e absolut rațional și echitabil împărțită. Dar America, cu toată așa-zisa ei tinerețe istorică, are o excelentă practică în guvernarea unei federații." Nina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
a afla istoria plăsmuirii ei. Nu cum a fost scrisă cartea ne preocupă, ci ce stă scris în rîndurile ei. În schimb, partea ei nevăzută, acea creștere înceată ce echivalează cu peripeția nașterii ei, o trecem spontan în seama chinului subînțeles pe care numai autorul căruia i-a trecut prin minte s-o scrie trebuie să-l știe. Optica aceasta e firească și de înțeles în cazul tomurilor semnate de un singur autor și al căror conținut e unul ținînd îndeobște
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
una cîte una funcțiile umane și se transformă în floare. Excesiva iubire de sine, născută dintr-o contemplație superficială, ar echivala așadar, după cum lasă legenda să se înțeleagă, cu un regres, cu prăbușirea într-un regn inferior. Dar dincolo de această subînțeleasă amendare morală, oglindirea lui Narcis este prima formă de artă realistă, varianta absolută a mimesisului. între model și imagine intervine un complex de factori mecanici care separă esența de aparență și investește convenția cu o funcție de reprezentare. Oricîte subtilități ar
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
avea să-l facă pe Gheorghe și mai turbat, Încolțind În sufletu-i hain sentimentul devastator al geloziei. Curvă nenorocită! te-am zărit la praznic cum șușoteai cu amicul meu, Dorel... și cum Îl priveai de galeș și cu cât subînțeles... Te Înșeli amarnic! riposta Maria, plină de furie. Discutam despre cele ce trebuiau făcute pentru Îngropăciune, tu fiind pierdut În aburii alcoolului și nelipsit de lângă sticlă. O să am grijă să-ți Îndepărtez această seninătate perversă de pe chipul tău drăgălaș... și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lumii. Era o după-amiază Însorită de mai. Fauvé stătea lângă semafor, cu radarul pentru depășirea vitezei pornit, când a zărit cu coada farului cum o decapotabilă Alfa Romeo grena aluneca ușor În stânga-i, fâșâind din pneuri ca Într-o invitație subînțeleasă. Fudul nevoie mare, simțindu-se strălucitor grație proaspetei ceruiri, Fauvé a tras adânc aer și benzină prin supapele de admisie și a turat jucăuș motorul. Degeaba: grațioasa apariție nu i-a acordat nici măcar un clipit din semnalizatoare. Îndrăzneala lui a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am mai vizitat nici eu pe antrenorul ăla, deși visam să-i scriu pe capota mașinii, cu o șurubelniță, „Huo Steaua“. * E nevoie acum de clarificări, de precizări, altminteri povestirea devine înșelătoare. Există în textul acesta lucruri mici, spuse sau subînțelese, par mărunțișuri, dar nu sunt așa, fără lămurirea lor întregul n-o să fie întreg. Bunăoară, plăcinta cu mere din care mușca Mateiul mic nu era doar o plăcintă pătrată, acoperită cu zahăr pudră. Era un simbol. Mai întâi, pentru că mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
comunicate pe de-a-ntregul noilor veniți, aduceau foarte mult cu cele din familiile strînse și puternice, stăpînite cu autoritate de mai-marele tuturor, care nu făcea caz de neapărata respectare a etichetei, dar care nu ierta nici o abatere de la această supunere subînțeleasă. Faptul că nimeni nu spusese nimănui care sînt regulile de funcționare ale Serviciului, cu atît mai puțin cele de conviețuire în cadrul acestuia, dar ele existau și erau respectate cu strășnicie, constituia în concepția lui Mihai Mihail cea mai bună verificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fiind să capteze interesul cititorului din primele rânduri. În ,,Vizita...”, în primul alineat, expozițiunea (câteva informații despre familia Popescuă este combinată cu intriga (dorința de a o felicita pe doamna Popescu pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu...) care este subînțeleasă. Dezvoltarea relațiilor cuprinde peripețiile vizitei și evoluția sărbătoritului înșirate într-un vădit crescendo. Ionel, un copilaș foarte drăguț, de vreo opt anișori, deși face tot felul de obrăznicii, este odrasla unei familii de ,,mari agricultori” din București și trăiește într-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
complice În ochii maestrului... Exact, strigă Precup, și puse pe masă două pahare scurte și o sticlă cu țuică. Și cum fără bătăi, omul moare, Înseamnă că noi... care suntem din Est... am..., subscrise Gheretă gâtuit de emoție unei concluzii subînțelese. Am, Sebastiane, am! Bine că a dat Dumnezeu, domnu' Dionisie, că eu unul pierdusem orice nădejde. Paharele erau pline. Gheretă se ridică În picioare, luă ce i se cuvenea și, după ce Închină, dădu băutura peste cap. Se pregătea să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
au fost categoric refuzate de medici, în urma accidentului îngrozitor pe care l-a suferit acum șase ani. Ea pare împăcată, mereu surâzătoare și jovială. Și ea vorbește despre entități și ritualurile lor cu naturalețe și coerență. Entitățile sunt un nume subînțeles cu care ea a ales să exprime miracolul din jurul ei. Poate și ea este obiectul unui miracol lent și adânc ce-i va marca cu siguranță existența. Cristina vorbește cu mulțumire despre progresele ei, dar în sinea ei speră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vorbit și sorbit era realitatea sublimă în mizeria ei sublimă. Nimic subtil, nimic mascat, nimic presupus, ci expus de-a dreptul, fără machiaj, fără convenție, fără trucaje, fără lumini care să scoată vreun simbol în evidență, fără vreun semn teatral subînțeles. Mesele, oamenii, băutura, cu precădere vodcă, tutunul, de preferință de cel mai prost soi, lumina cețoasă, geamul vopsit cu noapte vomată, podeaua de scânduri reci ca lespedea, murdară de noroi și chiștoace, toate constituiau decorul tridimensional al scenei. Dincolo de realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
construiește în jurul subiectului: nu există perspectivă asupra lumii care să nu pornească de la subiectul atotputernic, înfipt bine în centrul universului, în multe limbi țintuit întotdeauna în "capul trebii", recte al propoziției, al afirmației despre sine și despre celălalt, sau, oricum, subînțeles acolo. Obiectele nu există decât în măsura în care ne îndreptăm noi spre ele organele de simț și le "înșfăcăm". Upanishadele denumesc graha această acțiune a simțurilor de apropriere a universului fizic prin apucare, o înșfăcare a obiectului în gheara subiectului devorator. Primul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
rău", deoarece acest lucru ar implica tolerarea chiar și a abuzurilor față de copii, până la cei mai mici (în creștere cu ajutorul Internetului), dar și a altor delicte. Dar astăzi nu sunt oare incerte unele criterii morale ce un timp erau considerate subînțelese? În primăvara lui 2009, am pus în fața unei provocări un grup de studenți foarte dotați. Le explicam că generația lor era practic prima în care deseori chiar copii și adolescenți încălcau interdicția de a ucide: copii care ucid copii, studenți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
s-a golit de miez din cauza supralicitării stimulului și din pricina epuizării receptivității la el. Un ghiuj simpatic a cărui fizionomie, fluturată în ambianță de cafenele, în rame de afișe colorate sau în scenarii de filme mediocre, face parte din decorul subînțeles al convențiilor contemporane. Reversul insistentei campanii mediatice este un fenomen de bagatelizare a cărui deriziune capătă proporții tîmpe. De pildă, savantul cu păr vîlvoi a avut de curînd ghinionul ca pînă și Mariah Carey să-și îndrepte atenția asupra gîndirii
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
la rostire. Cum s-ar spune, sîntem laconici nu fiindcă am prețui expresia lapidară, ci fiindcă sîntem siliți de iureșul colectiv. Cînd trăiești în galop nu-ți mai arde de fastuoase împletiri de ghirlande lexicale. Preferi scurtimile argotice și șabloanele subînțelese, adică exact elementele care nu cer un dram de oratorie. A doua cauză vine în prelungirea celei dintîi. E vorba de mutația mentală pe care rețeaua imaginilor televizate a provocat-o: cuvîntul a fost detronat de efectul vizual și de
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
sau pe Toma îi citim în virtutea unei curiozități culturale, cel mult în virtutea unei voințe educative, dar nu în temeiul convingerii că de la ei urmează să aflăm adevărul. Ei se numără printre acele ilustre personaje cărora le întreținem memoria dintr-o subînțeleasă ceremonie închinată predecesorilor, deși în sinea noastră simțim prea bine că autoritatea lor cognitivă nu ne mai înduplecă. nu-l mai întîlnim azi decît în cărți, dar nu în mintea gînditorilor.
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
Sorin Lavric Că vigoarea unei culturi se hrănește din controverse și că duhul creației nu apare decît acolo unde rivalitatea îi învrăjbește pe protagoniști, aceasta este o nuanță aparținînd adevărurilor subînțelese și subtile. E ca și cum spiritul, ca să intre în fermentație, are nevoie de o neapărată ostilitate, ceea ce înseamnă că, fără un fundal de discordie care să-i întrețină germinația, o cultură sfîrșește în liniștea concordiei vlăguite. Cartea lui Nietzsche despre Wagner
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]