200 matches
-
următoarele sarcini: - întocmirea corespondenței pentru efectuarea diferitelor supravegheri, urmăriri și cercetări de cazuri și indivizi semnalați de către serviciile exterioare și a celor semnalați de autoritățile superioare; - întocmirea propunerilor de izgoniri și expulzări din țară. 4. Biroul controlul străinilor și evidență (subșef de serviciu G. Enescu), cu atribuțiile: - aranjarea lucrărilor venite de la serviciile exterioare sau alte autorități, prin întocmirea de dosare individuale sau colective, alcătuirea evidenței în ordine alfabetică a străinilor și a românilor suspecți; - vizarea pașapoartelor celor aflați în tranzit sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
venite de la serviciile exterioare sau alte autorități, prin întocmirea de dosare individuale sau colective, alcătuirea evidenței în ordine alfabetică a străinilor și a românilor suspecți; - vizarea pașapoartelor celor aflați în tranzit sau cu diferite interese. 5. Biroul presei și interpreților (subșef de serviciu R. Săbădeanu), cu atribuțiile: - monitorizarea presei române și străine, „pe cât va fi posibil”, și indicarea articolelor care interesează siguranța statului; - traducerea actelor venite de la serviciile exterioare sau predate Biroului de cercetări și urmăriri pentru a fi rezolvate; - elaborarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
patru birouri - Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Propagandă și Biroul 4 Cifru - în care „o puternică încadrare” a fost afectată Birourilor 1 și 2. În cadrul relațiilor bilaterale româno-franceze, în perioada 1 septembrie - 18 decembrie 1921, generalul Cihoski, subșeful Statului Major General, a condus o delegație militară română în Franța pentru un stagiu în școli, centre și tabere militare de instrucție. Delegația îi mai avea în componență pe generalul Al. Alexiu, alături de coloneii V. Hentzescu, C. Fometescu și I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
după care să revină la ocupația inițială. În caz că acest lucru nu mai era posibil, din diverse motive, cadrele militare aveau posibilitatea să fie avansate până la gradul de general de divizie. Funcțiile de șef de diviziune, șef de secție, șef și subșef al Serviciului Secret au fost stabilite la nivelul gradului de general. O nouă schimbare a survenit la 6 mai 1936, atunci când din structura Marelui Stat Major au dispărut diviziunile și au rămas doar secțiile. În acest context, cele două secții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împreună cu câțiva subalterni. În urma unei verificări a inspectorului general al Polițiilor, Caton Călugăreanu, Parchetul Constanța a fost sesizat contra lui Mihail Moruzov și a deschis acțiune publică la 13 mai 1920. Alături de șeful serviciului au mai fost implicați Gheorghe Dumitrescu, subșeful Serviciului de Siguranță Dobrogea, Spiridon Gănescu, comisar special, Nicolae Atanasiu, comisar special, Constantin Kirițescu, agent de siguranță, și Gheorghe Mantaluțu, agent special, toți fiind arestați preventiv de către judecătorul de instrucție. Lui Moruzov i s-au imputat două capete de acuzare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
siguranță, iar recordul a fost atins de orașul-port Constanța cu cinci oficii. În plus, deși nu existau decât 17 municipii, funcționau 22 prefecți de poliție, 99 directori de poliție, 38 inspectori de poliție, 71 șefi de serviciu de siguranță, 124 subșefi de serviciu de siguranță și 175 de comandanți și ofițeri de sergenți. Din cei 16.052 de polițiști, aproape 90% nu au avut calificarea necesară pentru a fi angajați în D.P.S.G., dar necesitățile de personal și creșterea fenomenului infracțional au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în timpul războiului. O colaborare între instituțiile de profil a existat în toamna anului 1944, având ca numitor comun Valea Jiului, unde „întrunirile politice în timpul orelor de lucru” a dus la scăderea randamentului în producție. La 22 noiembrie 1944 s-au reunit subșeful Marelui Stat Major, general St. Bardan, inspectorul general al Jandarmeriei, general Constantin Anton, directorul general al Poliție, colonel magistrat Radu Ionescu, șeful Secției a II-a, colonel Aurel Runceanu și alți factori, care au discutat despre organizarea unui comandament unic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț terenul, a luat, totodată, comandamentelor române, orice posibilitate de manevrare a forțelor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț terenul, a luat, totodată, comandamentelor române, orice posibilitate de manevrare a forțelor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
crimă, ceva, Însă era un neamț care a fost scos din pușcărie și a fost făcut șef. Era cu triunghi negru, deci fiecare avea un semn care să-l deosebească pentru ce era Închis. Nu, nu, era verde. Aveam un subșef, un olandez, care era deținut pentru că era homosexual - era mov. Mai era un șef de magazie care era „negru” - negru nu știu ce dracu era; noi eram „galbeni”. Acești șefi erau atotputernici În lagăr: nu trebuiau să dea socoteala nici dacă omorau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dețineau funcțiile. - În momentul În care era baraca goală, era un șef care va aștepta? - Da. Ne aștepta acolo, ne lua În primire și ne număra. Nu existau nume. Doar număr: o sută. Și aveam un șef de baracă, un subșef de baracă, un Schreiber, adică un fel de contabil care ținea evidența oamenilor - Îți luau deja numele și scriau numerele - și un Stubendienst care se ocupa de curățenie. Ăștia constituiau protipendada lagărului - ei nu ieșeau la lucru. Când venea mâncarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar era Împrejmuită cu sârmă ghimpată. - La ce oră Începea ziua? - La șase dimineața - scularea. Blockaltester-ul striga scularea. Avea aici un mic separeu, o cămăruță unde stătea el și cu oamenii lui - nu dormea cu noi. - Care erau oamenii lui? - Subșeful blocului, Schreiber-ul, contabilul, și Stubendienst-ul, adică ăla care făcea curățenie. Erau patru oameni care nu ieșeau la lucru. Oamenii plecau și lăsau murdărie. Acești patru oameni aveau aici o despărțitură unde Își duceau viața. - Care erau avantajele În afară de faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Asta a fost scopul: nimicirea regimului comunist cu orișice mijloc. Cine mai făcea parte din organizația aceasta a dumneavoastră? Cel mai vechi membru era Drohobeczky Attila. El avea un rol de conducere sau era un simplu membru? Intr-un fel, subșef. Șeful era Leiz György și cel mai bun prieten cu el a fost Drohobeczky Attila. Despre perioada petrecută la Securitate ce vă amintiți? Despre perioada din viața mia când am fost arestat... pot să spun că cel mai groaznic a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pregătirea ce o au că șefi de muzică sau instructori pentru activitatea artistică, Cei nereușiți la examenul de absolvire a celor doi ani de specializare, vor fi avansați la gradul de muzicant militar cl.I, repartizandu-se la unități că subșefi de muzică sau instructori ajutori pentru activitatea artisitca. Aceștia vor avea dreptul de a se prezenta la examenul de absolvire cu următoarele două serii. Articolul 7 Absolvenții anului IV mediu, precum și absolvenții anului ÎI de sepcializare, sînt obligați să servească
DECRET nr. 225 din 27 mai 1949 pentru organizarea Scoalei Militare de Muzica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143743_a_145072]
-
chiar pe brevet. În acest răstimp, până în 1918, am făcut serviciu pe lângă tabăra de prizonieri din Bârlad, pe lângă Atelierul central de confecții, pe lângă Garnizoana Bârlad, precum și pe la alte spitale de răniți și bolnavi. Am fost demobilizat cu gradul de medic subșef, asimilat maior.” 1920, 6 ianuarie - Numit medic la Administrația Domeniilor Coroanei. Despre activitatea lui literară și culturală, citim: 1916 - Debutul în volum, la vârsta de 32 de ani: Poezii, Editura Poporul, 96 pp., tiraj 600 exemplare, majoritatea dispărând în timpul ocupației
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din numărul 419 al revistei Realitatea ilustrată din 1935, Alex F. Mihail consideră că salariul unui om modest, Însurat și cu doi copii ar trebui să fie de minim 10.000 de lei pe lună. Realitatea este, Însă, alta: un „subșef de birou de la un Contencios Minister primește lunar În mână 3400 de lei―, iar un muncitor câștigă În jur de 1000 de lei și uneori chiar mai puțin (Mihail 1935: 7-9). Tot În același număr al revistei, Felix Aderca, În
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
soluții pentru utilizarea oricărui material sau armament demodat sau uzat, etc. La puțin timp după stabilirea la Iași a Guvernului, Ion I. C. Brătianu - de teama opoziției din Parlament, privind organizarea și conducerea războiului - l-a Înlocuit pe generalul D. Iliescu, subșeful Marelui Stat Major, care condusese operațiunile armatei române timp de peste patru luni și jumătate, cu generalul Constantin Prezan. În anul 1917, În urma remanierii guvernamentale, Vintilă I. C. Brătianu a fost numit ministru al Ministerului Munițiilor, minister nou creat. După perioada critică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Traian-Florentin Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93532]
-
e tânăr care "a crescut cu cărțile mele". * Venind dela baie, m-am întâlnit cu arhitectul Maxențian în drept cu statuia lui C. A. Rosetti. Maxențian mi-a apărut întăia oară în 1905, la Ministerul Instrucției, Direcția artelor (fiind eu subșef de birou). Era arhitect al Ministerului. Evreu botezat; plin de fală și prezumție, lăudăros, nesuferit, impertinent. Îmbrăcat bălțat, cu pălării artistice și cravată-lavalieră etc. Era omul cel mai puțin agreabil și cel mai hotărât să-și facă drum prin viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Superioară de Război (1920-1922), parcurgând o carieră de la gradul de sublocotenent (1914) până la general de brigadă (1943). A făcut și el parte din generația militarilor trecuți în rezervă înainte de abolirea monarhiei, în1947. A fost șef al Casei Militare Regale (1941-1942), subșef al Marelui Stat Major (1942-1943, 1943-1945), comandant al Școlii Superioare de Război (1943). S-a remarcat în timpul bătăliilor de la Cotul Donului și din Stepa Kalmucă, contribuind la aprovizionarea trupelor române cu armament, muniții și alte materiale necesare. În 1943 s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chiar pe brevet. În acest răstimp, până în 1918, am făcut serviciu pe lângă tabăra de prizonieri din Bârlad, pe lângă Atelierul central de confecții, pe lângă Garnizoana Bârlad, precum și pe la alte spitale de răniți și bolnavi. Am fost demobilizat cu gradul de medic subșef, asimilat maior.” 1920, 6 ianuarie - Numit medic la Administrația Domeniilor Coroanei. Despre activitatea lui literară și culturală, citim: 1916 - Debutul în volum, la vârsta de 32 de ani: Poezii, Editura Poporul, 96 pp., tiraj 600 exemplare, majoritatea dispărând în timpul ocupației
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
situație, o monografie a județului, pentru care cere o situație până la 30 iunie 1938. Datele cerute sunt 473 Camera agricolă avea nouă funcționari: inspector directorul Camerei Alex Stavrat, 1 inginer agronom Victor Burcinschi, 1 administrator agricol D-tru Călin Caster, 1 subșef birou contabil Virgil Goian, 3 impegați, 1 camerier, 1 administrator șef Gheorghe Dochița. Servciul agrcol avea 6 funcționari: 1 director N.P.Năstase, 1 subdirector Eftimie Coșciug, 1 controlor Gh.A.Botez, 1 arhivar Gh.Sabovici, impiegat Maria Cucu și V.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la Camera de comerț și industrie Cernăuți. La această ședință au mai participat: C.Marinescu, ministrul Justiției; gen.Vasiliu, subsecretar de stat în MAI; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș subsecretar de stat al românizării; gen.Arhip subșef MSM, col.Dumitrescu, MSM S.I. 235 Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, solicitând acordarea carnetelor de scutire de munca obligatorie și exercitarea profesiei pentru anumiți evrei ce erau indispensabili desfășurării activității firmelor respective. În documentarea noastră, pentru perioada cuprinsă între
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la Ministerul de Interne a făcut o prezentare despre modul în care s-a pus problema evacuărilor în iunie 1941. După explicațiile gen.Ioan Popescu, care, în iunie 1941 deținea funcția de șef de secție la Marele Stat Major, apoi subșef al Marelui Stat Major, putem reconstitui etapele acțiunilor care au dus la evacuarea evreilor în vara anului 1941. Avem înțelegerea că, în iunie 1941 a fost o discuție, între gen.Ion Antonescu și comandanții Marilor Unități, despre necesitatea evacuării întregii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Conferințele interministeriale s-au desfășurat la Ministerul Justiției cu participarea următorilor: C.Marinescu, ministrul justiției; generalul Vasiliu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova), colonel Dumitrescu, Serviciul de Sigranță, Radu Lecca, împuternicitul guvernului pentru problemele evreilor. Problema deportării evreilor în Transnistria a fost discutată în cadrul celei de-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a însemnat pentru noi, pe vremea primei perioade staliniste, un reper important și prestigios, obiectiv inspirator de simpatie, mai exact de adeziune intelectuală. Era înjurat în Uniunea Sovietică și bineînțeles și la noi. Uitatul N. Moraru și alți ideologi-șefi și subșefi îl făceau de două parale în articole și broșuri. Asta în primul rând, probabil, din cauza piesei Les mains sales. Dar nu numai. Mai era și filozofia. Nimeni probabil nu citise L’être et le néant, dar ce putea să fie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]