201 matches
-
vor lua măsuri imediate ca prezentul ordin să fie difuzat tuturor instituțiilor particulare și de stat, unităților militare, detașamentele de lucru, cari au evrei repartizați în cadrul muncii obligatorii pentru a li se aduce la cunoștința evreilor prezentul ordin. DIN ORDIN SUBȘEFUL DE STAT MAJOR Lt. Colonel, C. Mironescu Șeful Biroului 9 Căpitan, I. Petrescu COMUNICAT C.T. care au evrei ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 63, dosar 7280, fila 660. Document nr. 161 Nr. 5460 Anul 43 Luna August Ziua
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lua măsuri să înainteze centralizat M.A.N. Serv. Intendenței rapoartele unităților în cauză în care se vor arăta sumele plătite evreilor din cadrul muncii obligatorii și înscrise în portofoliu, spre a se aviza și dispune asupra lichidării lor. D.O. SUBȘEFUL DE STAT MAJOR Lt. Col. ss Mironescu pt. conformitate semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 15, dosar 1587, fila 238. Document nr. 175 No. 131.014 1943 Luna XI Ziua 10 Batalionul 4 Administrativ către CORPUL IV ARMATĂ
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
BORCESCU p. conformitate Șef. Bir.10 Lt. Col., I. Boldur-Lățescu Comunicat: - M.St.M. Secț. VI - [Corpul 3 Armată] - Dir. Sup. și Cdt. Geniu. - Toate detaș. exter. de M.O. și Batalioanele de Drumuri. C/Z 11.XI *Adnotare: Lt. Col. Mironescu. Subșef St. M. Ordin: Să se prezinte la mine aici, în orice zi se fixează de D-sa toți Cdți. Dtș. Ext. Evrei. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 31, dosar 7240, filele 90-91. Document nr. 178 ROMÂNIA
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
atențiunea ca evreii aduși din „Transnistria să fie înscriși în registrele speciale și” întrebuințați la M.O. conform vârstei și meseriei ce posedă fiecare. Raportați până la 15 Ianuarie 1944 modul cum au fost „întrebuințați evreii veniți din Transnistria”. DIN ORDIN Subșeful de Stat Major Lt. Colonel, M. Ionescu Comunicat Toate C.T. Șeful Biroului 9 Evrei Lt. Colonel, I.C. Ionescu CORPUL IV ARMATĂ Stat Major Bir. 9 TABEL NOMINAL de evreii întorși din Transnistria aparținând CERCULUI TERITORIAL ROMAN Pentru conformitate Șeful Biroului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Asta a fost scopul: nimicirea regimului comunist cu orișice mijloc. Cine mai făcea parte din organizația aceasta a dumneavoastră? Cel mai vechi membru era Drohobeczky Attila. El avea un rol de conducere sau era un simplu membru? Într-un fel, subșef. Șeful era Leiz György și cel mai bun prieten cu el a fost Drohobeczky Attila. Despre perioada petrecută la Securitate ce vă amintiți? Despre perioada din viața mea când am fost arestat... pot să spun că cel mai groaznic a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la redacția Luceafărului - articolul meu pentru prima pagină fusese respins, era incoerent, dezlânat. Eram incapabilă să devin cu adevărat ziarista care putea să scrie și în stilul impersonal, plin de vid, al primei pagini. În afara umilinței criticii făcute de un subșef, era și teama de fiecare zi că voi găsi din nou lumina aprinsă în apartamentul meu. Mergând pe bulevardul Ana Ipătescu, l-am întâlnit pe profesorul Edgar Papu. Cu o lumină plină de căldură în ochi, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
condiția fizică ce le va permite să țină piept muncii la uzină (dacă sunt ingineri sau maiștri), la școală (dacă sunt profesori sau învățători), la spital (dacă sunt medici sau infirmiere), la bancă sau birouri (dacă sunt directori, șefi sau subșefi). E o adevărată Valhalla. Nu trebuie deci deranjat prânzul acestor războinici cu solda unui capitalism în putrefacție. Și totuși, se pot întâlni din când în când oameni interesanți, care sunt deschiși, radicali și democrați. Nu e totul negativ în clubul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
activitate publicistică, debutând, cu versuri, la „Reforma” (1874), și editând, în 1875, împreună cu Al. Drăghicescu, „Acera română”, „foaie literară și științifică”. Urmează câțiva ani medicina (1878-1882), fără a-și termina studiile. Mult timp, începând din 1890, a fost funcționar (copist, subșef de birou, șef de birou) la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Gazetar prin vocație, T. a colaborat, din 1877, la foarte multe ziare și reviste bucureștene, adaptându-se cu mare ușurință profilului și nivelului fiecărei publicații. La „Albina”, „Amicul copiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
soluții pentru utilizarea oricărui material sau armament demodat sau uzat, etc. La puțin timp după stabilirea la Iași a Guvernului, Ion I. C. Brătianu - de teama opoziției din Parlament, privind organizarea și conducerea războiului - l-a Înlocuit pe generalul D. Iliescu, subșeful Marelui Stat Major, care condusese operațiunile armatei române timp de peste patru luni și jumătate, cu generalul Constantin Prezan. În anul 1917, În urma remanierii guvernamentale, Vintilă I. C. Brătianu a fost numit ministru al Ministerului Munițiilor, minister nou creat. După perioada critică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Traian-Florentin Ciobotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93532]
-
depind de resorturile armatei, efectivele Secției a II-a din Marele Stat Major erau mai mici decât acelea ale Serviciului Special de Informații. La 1 aprilie 1939, Secția a II-a din Marele Stat Major era coordonată de unul dintre subșefii Marelui Stat Major, colonelul Aurelian Moldoveanu. Ca elemente de structură organizatorică, Secția a II-a din Marele Stat Major includea(vezi Anexa 14): 1. Biroul 1 Informații, format din: - Frontul de Vest cu Centrul 1 Informații și trei subcentre; - Frontul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Führer-ului”. A doua zi (15 octombrie 1940), dictatorul italian a convocat Consiliul de Război, la care a participat ministrul de Externe, ginerele său, contele Galleazo Ciano, ministrul de Război mareșalul Badoglio, generalul Soddu, subsecretar al ministrului de Război, generalul Roatta, subșef al Statului Major al Armatei de Uscat, generalul Visconti Prasca, comandantul trupelor italiene din Albania, generalul Jacomini San Savino, guvernatorul general al Albaniei. Unilateral și irevocabil, Mussolini comunică planul de a se ataca Grecia pe 26 octombrie 1940, fără ca în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operative maghiare și zona lor de ocupație pe Frontul de Răsărit, având un spațiu delimitat de orașele Lemberg și Minsk. A comandat și Subcentrul de Informații de la Beiuș în perioada 12 iunie 1941- 30 aprilie 1942. Era ajutat de un subșef, sublocotenentul rezervist Gramotovici Eugen, care se ocupa cu exploatarea contrainformativă a prizonierilor germani și maghiari, de agentul telegrafist Dragoescu și agenții Capotă, Doicescu, sergent Ștefan Vasile, caporal Iacob Iosif și soldatul Grecu Gheorghe, toți concentrați de la 1 noiembrie 1944. După cum
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
luarea de măsuri (Ordinul 206.363/M2), care să aibă în vedere combaterea „acțiunilor de spionaj a agenților străini pe teritoriul țării”. Din această cauză, la Marele Stat Major s-a constituit o Comisie Mixtă cu următoarea componență: general Arhip, subșef la Marele Stat Major, col. Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a din Marele Stat Major, director F. I. Georgescu și mr. H. Giurescu, din SSI, colonel Băleanu, delegatul Direcției Generale a Poliției, mr. Diaconescu, delegații Inspectoratului General al Jandarmeriei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
II-a a Marelui Stat Major; precum acele „studii și culegere de informații asupra Germaniei” care, datorită „unor ordine repetate”, au fost făcute după 23 august 1944. În acest sens, reprezentantul sovietic a propus să fie invitat șeful său la subșeful Marelui Stat Major, pentru a i se explica ce documente posedă acest organism militar și că nu mai dispune de „documentare informativă asupra Germaniei, afară de: buletine și rapoarte informative ale atașatului militar la Berlin” sau de „diferite directive, broșuri și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Asta a fost scopul: nimicirea regimului comunist cu orișice mijloc. Cine mai făcea parte din organizația aceasta a dumneavoastră? Cel mai vechi membru era Drohobeczky Attila. El avea un rol de conducere sau era un simplu membru? Intr-un fel, subșef. Șeful era Leiz György și cel mai bun prieten cu el a fost Drohobeczky Attila. Despre perioada petrecută la Securitate ce vă amintiți? Despre perioada din viața mia când am fost arestat... pot să spun că cel mai groaznic a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
decât 5 comisari pentru întreaga Capitală cu subcomisarii respectivi.261 Când am venit în București, prefect al poliției era Vasile Hiotu 262, tatăl ministrului actual al Palatului Regal. Director al poliției, un colonel Murat. Șeful sergenților de oraș, Sașa Antonescu. Subșeful sergenților, vestitul tist263 Sarandi 264, fratele actriței Frosa Sarandi. Acest Sarandi, mai popular sub bucureștiul în 1871 143 259. Grădina și sala lui W. Gagel, apoi Edison și Grădina Blanduziei, în plin centrul Bucureștilor, pe strada Doamnei nr. 5. 260
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarele sarcini: - întocmirea corespondenței pentru efectuarea diferitelor supravegheri, urmăriri și cercetări de cazuri și indivizi semnalați de către serviciile exterioare și a celor semnalați de autoritățile superioare; - întocmirea propunerilor de izgoniri și expulzări din țară. 4. Biroul controlul străinilor și evidență (subșef de serviciu G. Enescu), cu atribuțiile: - aranjarea lucrărilor venite de la serviciile exterioare sau alte autorități, prin întocmirea de dosare individuale sau colective, alcătuirea evidenței în ordine alfabetică a străinilor și a românilor suspecți; - vizarea pașapoartelor celor aflați în tranzit sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
venite de la serviciile exterioare sau alte autorități, prin întocmirea de dosare individuale sau colective, alcătuirea evidenței în ordine alfabetică a străinilor și a românilor suspecți; - vizarea pașapoartelor celor aflați în tranzit sau cu diferite interese. 5. Biroul presei și interpreților (subșef de serviciu R. Săbădeanu), cu atribuțiile: - monitorizarea presei române și străine, „pe cât va fi posibil”, și indicarea articolelor care interesează siguranța statului; - traducerea actelor venite de la serviciile exterioare sau predate Biroului de cercetări și urmăriri pentru a fi rezolvate; - elaborarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
patru birouri - Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Propagandă și Biroul 4 Cifru - în care „o puternică încadrare” a fost afectată Birourilor 1 și 2. În cadrul relațiilor bilaterale româno-franceze, în perioada 1 septembrie - 18 decembrie 1921, generalul Cihoski, subșeful Statului Major General, a condus o delegație militară română în Franța pentru un stagiu în școli, centre și tabere militare de instrucție. Delegația îi mai avea în componență pe generalul Al. Alexiu, alături de coloneii V. Hentzescu, C. Fometescu și I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
după care să revină la ocupația inițială. În caz că acest lucru nu mai era posibil, din diverse motive, cadrele militare aveau posibilitatea să fie avansate până la gradul de general de divizie. Funcțiile de șef de diviziune, șef de secție, șef și subșef al Serviciului Secret au fost stabilite la nivelul gradului de general. O nouă schimbare a survenit la 6 mai 1936, atunci când din structura Marelui Stat Major au dispărut diviziunile și au rămas doar secțiile. În acest context, cele două secții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împreună cu câțiva subalterni. În urma unei verificări a inspectorului general al Polițiilor, Caton Călugăreanu, Parchetul Constanța a fost sesizat contra lui Mihail Moruzov și a deschis acțiune publică la 13 mai 1920. Alături de șeful serviciului au mai fost implicați Gheorghe Dumitrescu, subșeful Serviciului de Siguranță Dobrogea, Spiridon Gănescu, comisar special, Nicolae Atanasiu, comisar special, Constantin Kirițescu, agent de siguranță, și Gheorghe Mantaluțu, agent special, toți fiind arestați preventiv de către judecătorul de instrucție. Lui Moruzov i s-au imputat două capete de acuzare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
siguranță, iar recordul a fost atins de orașul-port Constanța cu cinci oficii. În plus, deși nu existau decât 17 municipii, funcționau 22 prefecți de poliție, 99 directori de poliție, 38 inspectori de poliție, 71 șefi de serviciu de siguranță, 124 subșefi de serviciu de siguranță și 175 de comandanți și ofițeri de sergenți. Din cei 16.052 de polițiști, aproape 90% nu au avut calificarea necesară pentru a fi angajați în D.P.S.G., dar necesitățile de personal și creșterea fenomenului infracțional au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în timpul războiului. O colaborare între instituțiile de profil a existat în toamna anului 1944, având ca numitor comun Valea Jiului, unde „întrunirile politice în timpul orelor de lucru” a dus la scăderea randamentului în producție. La 22 noiembrie 1944 s-au reunit subșeful Marelui Stat Major, general St. Bardan, inspectorul general al Jandarmeriei, general Constantin Anton, directorul general al Poliție, colonel magistrat Radu Ionescu, șeful Secției a II-a, colonel Aurel Runceanu și alți factori, care au discutat despre organizarea unui comandament unic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chiar pe brevet. În acest răstimp, până în 1918, am făcut serviciu pe lângă tabăra de prizonieri din Bârlad, pe lângă Atelierul central de confecții, pe lângă Garnizoana Bârlad, precum și pe la alte spitale de răniți și bolnavi. Am fost demobilizat cu gradul de medic subșef, asimilat maior.” 1920, 6 ianuarie - Numit medic la Administrația Domeniilor Coroanei. Despre activitatea lui literară și culturală, citim: 1916 - Debutul în volum, la vârsta de 32 de ani: Poezii, Editura Poporul, 96 pp., tiraj 600 exemplare, majoritatea dispărând în timpul ocupației
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
situație, o monografie a județului, pentru care cere o situație până la 30 iunie 1938. Datele cerute sunt 473 Camera agricolă avea nouă funcționari: inspector directorul Camerei Alex Stavrat, 1 inginer agronom Victor Burcinschi, 1 administrator agricol D-tru Călin Caster, 1 subșef birou contabil Virgil Goian, 3 impegați, 1 camerier, 1 administrator șef Gheorghe Dochița. Servciul agrcol avea 6 funcționari: 1 director N.P.Năstase, 1 subdirector Eftimie Coșciug, 1 controlor Gh.A.Botez, 1 arhivar Gh.Sabovici, impiegat Maria Cucu și V.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]