149 matches
-
Răspunsul meu modest - de cititor comun - la "dangătul de dor" al poetului chișinăuian nu putea fi, firește, decât un firav "clinchet" de dor, prin natura diferențelor culturale dintre cei doi emitenți de semnale. Dar "clinchetul de dor" are aici, prin subțirimea lui - iau asupra mea această povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului, la răscolitorul "dangăt de dor" de pe malul stâng. Referință Bibliografică: UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor sale pătimașe. Bolile echilibrază lucrarea exacerbată a trupului, robia sau
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
în minte: spațiul cel plat cu cele două laturi, păstrez acest univers între două degete. Ce chestie ciudată mai e și călătoria în timp, străinilor, creată printr-un aparat atât de simplu gândirilor, precum un ceas ce merge pășind, o subțirime fină, pe mingitatea aia a gândirii noastre! Aziul meu nu e aziul tău, ci-i un altul, nici macar ieriul, sau mâinele... Mâinele meu nu-i mâinele tău, însă ieriul nostru e de asemenea un mâine. Nici mâinele nu e ieriul
LUPTA CU FUSELE ORARE / THE FIGHT WITH THE TIME ZONES (POEME BILIGVE X3) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347677_a_349006]
-
în noi, efluvii de speranță. În tranșeele fricii se sapă vârtos...Îmi închipui un scenariu în care acestea ar fi aidoma „subteranelor” ceaușiste care ar eroda însă sufletele, fibra noastră de români viguroși, și pe care le-ar restrânge la subțirimea pânzei de paianjen, spulberată în și de toate vânturile, venite din noi sau de aiurea. „Monstrul propagandistic al iepocii de aur” s-a lăfăit în noi, a crescut, s-a adăpat la sursa generoasă a unei ecuații cu multe necunoscute
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
interiorul partidului și, chiar dacă dorim să fim îngăduitori găsind scuze, doctrina liberală e prea bogată ca să nu-i cerem să se manifeste spre binele, măcar a acelui segment din populația țării pe care ea l-a servit întotdeauna. Scuzele privind subțirimea doctrinară a discursului - sau, mai bine zis, explicațiile - sunt evidente când, până de curând ai avut în conducere un vicepreședinte ca Meleșcanu, ori alții venind dintr-un partid înființat cu banii pe care îi câștigase Sorin Ovidiu Vântu fiind recent
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
mijloace” pentru preschimbarea “costumului” în care te-ai născut sau poate un “ac de cojoc” și unde, practica tradițională a unor popoare a dat “rezultate” acceptabile, chiar notabile, “insistându-se” mai mult la partea “dorsală” și a “feței” ale cărei “subțirimi” nu se mai înroșesc ca altădată, dar baremi un masaj, din picioare până-n creștetul capului, în care să fii băgat ca-ntr-un rotisor sau solenoid, “miez incandescent” de la o topitorie de fabrică aproape și să suporți cu bravură niște
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
credința, dorul, conștiința, libertatea, răbdarea, divinul și copilul-mugurele de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și armonie bărbatului. Mama
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
nesiguranță nu a fost atins, a suferit doar orgoliul. Îmi regândesc modul de sprijin prin care-mi refac timpul de a percepe existența punând degetul pe rană și spunând poate vom pleca împreună unde se cere noroc, se tânjește după subțirimi de înțelept și sufletul tău într-al meu se varsă cum scorțișoara își lasă aroma în vin și degaje un spirit vindecat de invidii. Referință Bibliografică: Un strop de încredere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637
UN STROP DE ÎNCREDERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352965_a_354294]
-
o senzualitate aparte dată de mișcările sale languroase. Deținea o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Dumnezeu se cade a petrece întru odihna minții. Însă fără de sărăcie, sufletul nu se poate slobozi din tulburarea gândurilor, iar fără liniștirea simțirilor nu va încerca pacea minții. Așijderea, fără răbdarea în ispite nu va câștiga cineva înțelepciunea Duhului; și subțirimea cugetării nu o va ajunge, fără citire cu durere. Fără potolirea gândului, mintea nu poate pomi către ascunse taine; și fără nădejdea cea din credință, sufletul nu poate pomi, cu îndrăzneală, împotriva ispitelor. Și iarăși, fără luminoasa cunoaștere a ceea ce
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Că vor intra într-o bună zi în fundul gropii ca oricare alt muritor al acestei alte planete din Universul divin și că nu vor duce cu ei nimic în lumea de Dincolo nu îi deranjează câtuși de puțin. Ei trăiesc subțirimea fiecărei clipe ce li se prelinge cu repeziciune pe lângă trup, de parcă aripa veșniciei i-ar fi atins generoasă numai pe ei în raport cu toate celelalte miliarde alcătuite din specia Homo sapiens sapiens, varianta degenerată în opinia lor. Orbiți de o vanitate
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
Misiunea omului este de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Profetul a suferit înainte, în timpul și după suferință, admițând-o și abordând toate problemele omenești existențiale prin prisma teologic-ortodoxă, străduindu-se prin subțirimea minții coborâte în inimă să primească viziunea în har, astfel ca gândirea lui să aibă temei hristic, evanghelic, apostolic și patristic. El nu face sinteze, căci a uitat tot ce a citit, ci vede sinteza lumii în simbolurile ei. E
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Frumsețea unde Ți-ai ascuns?" și iată astăzi „Îngerul a strigat celei pline de dar Curată Fecioara bucură-te că Fiul Tău a înviat din mormânt." Cât de mică ar fi făclia de Paste din mâinile noastre, chiar dacă ar avea subțirimea unui tril de privighetoare, ea este un „Hristos a înviat!", afirmarea ființei noastre, întărirea și manifestarea țesuturilor ontologice ale persoanei umane, bucuria că „Primăvară dulce" ne începe ființă și rostul nostru printr-un motocel de lumină cusut cu fir din
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
și către cerul Daciei Mari, marele brăilean Vasile Băncilă îi așează primele treapte: Eminescu e un romantic. Adică, sentimentele profunde-corola adolescenței cuprinsă într-un vârtej al unei închipuiri bogate, resfirate într-o cultură profundă ce se poate distila într-o subțirime a spiritului creștin. Un alt mare poet, Nichita Stănescu (nu există mare poet care, să nu-l iubească pe Luceafăr, n.a.), fiu al Țării Miraculoase numită Limba Română, se întreba, întrebându-ne de-altfel: „M-am întrebat adeseori de ce pînă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață!„După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”(Poveste indiană)Din cele mai
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
o senzualitate aparte dată de mișcările sale languroase. Deținea o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
omului și deciziile Tribunalului Penal de la Nuremberg, nu e numai președintele Klaus Iohannis. În primul rând, vinovat este inițiatorul ei, Crin Antonescu, înconjurat de o clica de consilieri, care nu cunosc istoria adevărată a României. Crin Antonescu a crezut în subțirimea să intelectuală, că dacă se pune bine cu comilitonul neo-marxist de la Institutul „Elie Wiesel”, fiul unui bolșevic venit pe tancurile sovietice să instaureze comunismul, va ajunge președintele României. Nu nu mai că nu a ajuns președinte, dar și a fost
SFINȚII ÎNCHISORILOR INTERZIȘI DE IOHANNISIS ȘI CLASA POLITICĂ CORUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373186_a_374515]
-
Inima mea dezvelită de poezia întrebărilor o ia în stăpânire în fructul dorit respirând cu sufletul din unghiuri ascunse nașterea în care se va zidi timpul pe sine. Pe când lecuit de moartea fără contur voi ține în brațe pruncul cu subțirimea privirii ocrotindu-l necontenit în oglinda în care mă vedea mama cu fildeșul dragostei ei din os de lumină prin care trăiește în mine. Laudă omului în altarul durerii cioplit purtând mierea speranței în gânduri, lăsându-și rubinul sclipind în
ÎN OGLINDA ÎN CARE MĂ VEDEA MAMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375716_a_377045]
-
știm că NATO a luat naștere tocmai datorită existenței Rusiei totalitare. Acu fie vorba între noi umoriștii: fețele unor Brejnev, Hrușciov și chiar Elțîn nu se pretau mai defel la exerciții cinice, erau fețele unor celoveci dintr-o bucată, fără subțirimi de-astea mic-burgheze; pe cînd fața lui Putin, centură neagră la karate, oho, ce pregătită-i pentru noua etapă a diplomației moskovite! Că doar omul n-a fost, colea, băiat de mingi la KGB, ci as dinamovist sadea. În ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exprimă pasiunile amoroase, a declarat revistei "Lui": "Cele trei femei care mă fac să visez sînt: Dna Thatcher pentru energia ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te și miri că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci vîrsta a treia, cei copți). Dar nu copții de rînd. Personalitățile. Una din acestea: Alexandru Busuioceanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu se lase melancolizat de ploaia mocănească de-afară, că de cînd e lumea lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la înscenarea moscovită. Și aveau toate motivele: peste jumătatea de secol acum aniversat a însemnat ocupație, sovietizare. Nu doar impunere de regim aservit, așa cum s-a întîmplat cu România. Dacă celor două absente li se adaugă încă una de o subțirime diplomatică tipic britanică lipsa (motivată) a unui Tony Blair, proaspăt victorios în alegerile insulare, pretextînd chiar prin contextul acestora încă acut atunci ne apropiem de substratul freudian al paradei. Paradă care să fim serioși! trebuia să aibă loc la Washington
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
an până la 67 de ani, când a murit”. Dar asupra acestor „sincope” temporale fraterne, cu impact în biografia personajului focalizat, voi reveni. După încheierea studiilor universitare, în 1955, performanțele școlare strălucite înregistrate de-a lungul anilor de studii, conjugate cu „subțirimea” corpului profesoral din Universitate, i-ar fi îngăduit lui Leonid Boicu să ocupe un binemeritat post în cadrul Catedrei de Istorie a Facultății, cu atât mai mult cu cât era și preferatul ilustrului său (și al multor altora dintre noi) magistru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]