159 matches
-
tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari precum și de glanda mamară. Acoperă la rândul său pectoralul mic, dințatul anterior, subclavicularul, coastele și spațiile intercostale, iar în apropierea inserției acoperă inserțiile bicepsului și coracobrahialului. Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă ridică prima coastă, fiind deci mușchi inspirator. Dințatul anterior Are originea pe fețele laterale și marginile superioare ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracic Teritoriile anterioare drenează în ganglionii limfatici dispuși de-a lungul arterelor toracice interne. Acești ganglioni primesc aferențe de la mamelă, spațiile intercostale, iar în partea inferioară a regiunii de la diafragm și chiar de la ficat. Eferențele acestor stații drenează spre trunchiurile subclaviculare și bronhomediastinale. Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ECO+Doppler 45 ECO+Doppler color 60 ECO transesofagian 120 ECO de efort/stress farmacologic 120 ECO vase periferice - vene 35 - artere 45 EKG continuu (24 ore, Holter) 50 Holter TA 30 Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
ECO+Doppler 45 ECO+Doppler color 60 ECO transesofagian 120 ECO de efort/stress farmacologic 120 ECO vase periferice - vene 35 - artere 45 EKG continuu (24 ore, Holter) 50 Holter TA 30 Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
100 15. ECO de efort/stres farmacologic 100 16. ECO vase periferice - vene 35 17. - artere 45 18. EKG continuu (24 de ore, Holter) 50 19. Holter TA 30 20. Potențiale tardive 30 21. Puncția pericardică 20 22. Puncție vena subclaviculară/vena jugulara interna 50 23. Puncție pleurală 10 24. Oscilometrie 5 25. Pletismografie 10 26. Test masa înclinată 20 27. Test de mers - 6 minute 5 28. Implantare pacemaker definitiv 200 29. Puncție pericardică cu/fără drenaj 20 30. Puncție-biopsie
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
100 15. ECO de efort/stres farmacologic 100 16. ECO vase periferice - vene 35 17. - artere 45 18. EKG continuu (24 de ore, Holter) 50 19. Holter TA 30 20. Potențiale tardive 30 21. Puncția pericardică 20 22. Puncție vena subclaviculară/vena jugulara interna 50 23. Puncție pleurală 10 24. Oscilometrie 5 25. Pletismografie 10 26. Test masa înclinată 20 27. Test de mers - 6 minute 5 28. Implantare pacemaker definitiv 200 29. Puncție pericardică cu/fără drenaj 20 30. Puncție-biopsie
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
72 ore, utilizarea preferențială a cateterelor metalice sau din teflon, aplicarea unui pansament ocluziv la nivelul cateterului. Pentru prevenirea infecțiilor cateterului venos central trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe: utilizarea cât mai limitată, montarea de către un chirurg experimentat, abordarea preferențială subclavicular și nu jugular, fixarea eficientă, protecția cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 15.7 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă. Manifestările clinice care pot fi asociate cu INS variază în funcție de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la acești bolnavi. Au fost raportate o serie de situații particulare care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în mod normal de schimbarea strategiei operatorii pentru prevenirea mobilizării plăcilor de aterom. Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară este asimetrică și se împarte în patru segmente: prevertebral, cervical, atlantoidian și intracranian. POLIGONUL WILLIS (PW) Este situat la nivelul cisternei interpedunculare, este delimitat de chiasma optică, tija pituitară și corpii mamilari [7] (fig. 5.2). ARTERELE SUPRATENTORIALE Sunt reprezentate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
COASTA I-a Corpul acestei coaste are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe care se inseră mușchiul scalen anterior. COASTA a II-a La coasta a II-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe care se inseră mușchiul scalen anterior. COASTA a II-a La coasta a II-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. În porțiunea mijlocie a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
gâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. Fața inferioară prezintă: - în partea externă, porțiune rugoasă pentru inserția ligamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); - în partea internă, rugozitate pentru inserția ligamentului costo-clavicular; - între cele două porțiuni șanțul longitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. În porțiunea rămasă liberă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. În porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marginea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială este mult efilată în sens cranio-caudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din plexul brahial. Acțiunea: 1. este de coborâre a claviculei și a umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din plexul brahial. Acțiunea: 1. este de coborâre a claviculei și a umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciculul superior: se formează de pe jumătatea medială a marginii anterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
coracoid al omoplatului. - anterior: cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport cu mușchiul subclavicular. Nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; 2. este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; 3. când ia punct
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se instalează fie brusc, fie în decursul unui atac de astm aflat deja în derulare. Există anumite semne respiratorii de gravitate și anume: polipnee superficială, cu mai mult de 30 de respirații/minut, percepută ca ineficientă; ortopnee; cianoză, transpirații; tiraj subclavicular, intercostal, epuizant pînă la stadii finale, cu respirație abdominală paradoxală; abolirea murmurului vezicular, imposibil de auzit, datorită sibilantelor, care domină fondul sonor. toleranță hemodinamică mediocră: semne de insuficiență ventriculară dreaptă (turgescența jugularelor, reflux hepato-jugular, hepatalgii); puls paradoxal. toleranță neuro-psihică mediocră
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]