153 matches
-
subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se formează prin filtrare în segmentul arteriolar al capilarului și se absoarbe în mod continuu la nivelul segmentului venular. Capacitatea de absorbție însă este limitată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cutiei toracice, mișcările respiratorii ale pacientului, FR, raportul inspir/expir, tuse, zgomote respiratorii anormale, voce, semne de insuficiență respiratorie). Examinarea se face cu bolnavul dezbracat. În mod normal toracele este simetric, cu claviculele ușor proeminente și orizontale, fosele supra- și subclaviculare doar schițate, omoplații atașați posterior și cu diametrul antero-posterior mai mic decât cel transversal; spațiile intercostale se disting doar în porțiunea inferioară a toracelui. - Respirația este ritmică și simetrică, cu o frecvență de 16-18/min la adult și 30-40 /la
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
cateter: - Igienă adecvată a mâinilor (săpun antibacterian, soluții alcoolice dezinfectante), - Utilizarea clorhexidinei pentru aseptizarea tegumentelor. Tinctura de Clorhexidina 2% a scăzut infecțiile de cateter în comparație cu povidone iodine sau alcool 70%. - Utilizarea precauțiilor „full-barrier” în timpul inserțiilor de catetere venoase centrale, vena subclaviculară fiind sediul preferat. Sediul femural este de evitat pentru inserție. Riscul de infecție este semnificativ mai mare la cateterele venoase centrale în comparație cu cateterele periferice. Menținerea precauțiilor aseptice maximale pentru inserția de catetere venoase centrale (bonetă, mască, halate, mănuși sterile, izolări
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la acești bolnavi. Au fost raportate o serie de situații particulare care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în mod normal de schimbarea strategiei operatorii pentru prevenirea mobilizării plăcilor de aterom. Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un subiect controversat (Perrera, Henry și Scott, citați de [11]). Nervul frenic accesor ia naștere din ramura anterioară a lui C5 (rareori din rădăcina anterioară a lui C4 sau C6, precum și din ansa hipoglosului), trece anterior sau posterior de vena subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
din regiunea cervicală, în vecinătatea venei jugulare interne și a rădăcinilor nervoase C3, C4 și C5 și coboară de-a lungul nervului frenic, pătrunzând la nivelul mediastinului visceral prin spațiul dintre vena și artera subclavie, ajungând în aria sacului limfatic subclavicular primitiv. Dacă dezvoltarea acestei malformații continuă, se pot produce compresiuni și devieri traheale sau esofagiene la nivelul mediastinului visceral sau, formațiunea chistică poate trece anterior de arcul aortei, la nivelul mediastinului anterior, în regiunea timusului și anterior de sacul pericardic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
din măduva dorsală superioară (D1-D4). Ramurile postganglionare pot fi împărțite, după distribuția lor în viscerale, vasculare și anastomotice. Din prima categorie face parte nervul cardiac inferior, iar din cea de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul lor, ramurile anastomotice sunt reprezentate de ansa Vieussens, ce înconjoară artera subclaviculară, anastomoza dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical inferior asigură inervația simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viscerale, vasculare și anastomotice. Din prima categorie face parte nervul cardiac inferior, iar din cea de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul lor, ramurile anastomotice sunt reprezentate de ansa Vieussens, ce înconjoară artera subclaviculară, anastomoza dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical inferior asigură inervația simpatică a membrului superior și regiunii cervicotoracice a trunchiului. Prezența unor filete cu rol trofic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se instalează fie brusc, fie în decursul unui atac de astm aflat deja în derulare. Există anumite semne respiratorii de gravitate și anume: polipnee superficială, cu mai mult de 30 de respirații/minut, percepută ca ineficientă; ortopnee; cianoză, transpirații; tiraj subclavicular, intercostal, epuizant pînă la stadii finale, cu respirație abdominală paradoxală; abolirea murmurului vezicular, imposibil de auzit, datorită sibilantelor, care domină fondul sonor. toleranță hemodinamică mediocră: semne de insuficiență ventriculară dreaptă (turgescența jugularelor, reflux hepato-jugular, hepatalgii); puls paradoxal. toleranță neuro-psihică mediocră
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
veno-venoasă (vezi capitolul „Tehnici moderne de epurare extracorporeală hemofiltrarea plasmafereza, dializa hepatică”). Ambele tehnici utilizează un circuit extracorporeal și un filtru - dializorul, respectiv hemofiltrul. Pentru ambele tehnici este necesară inserția unui cateter venos central cu debit mare (în vena jugulară, subclaviculară sau femurală). Diferențele între hemodializă și hemofiltrare sunt importante: hemodializa necesită producerea unui dializat (lichid de dializă), care circulă în contracurent, de-a lungul membranei semipermeabile; hemofiltrarea utilizează un hemofiltru, conținând o membrană cu permeabilitate înaltă, iar substituția lichidiană se
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
predialitică se impune crearea unui abord vascular: fistula arterio-venoasă (în eventualitatea când instituirea HD se impune ca urgență, înaintea maturizării fistulei, abordul venos se poate realiza temporar printr-un cateter venos central, introdus - în ordinea preferinței - în vena jugulară internă, subclaviculara, femurală). Indicațiile de inițiere a dializei în BCR se stabilesc în funcție de mai multe criterii: acceptul pacientului sau al rudelor acestuia, în cazul subiectului obnubilat sau comatos (în lipsa consimțămîntului informat, inițierea dializei cronice reprezintă o contraindicație absolută); stadiul BCR (inițierea tramentului
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fie datorită prezentării tardive la nefrolog, în absența unei FAV funcționale, fie ca urmare a compromiterii FAV la un pacient aflat deja în program de HD cronică. CVC se inseră deobicei în vena jugulară internă (a doua opțiune fiind vena subclaviculară). Prezența CVC se asociază cu un risc de infecție (sepsis sever) cu atât mai mare cu cât prezența sa este mai îndelungată. Starea microinflamatorie cronică consecutivă prezenței cateterului, chiar aparent „neinfectat” se asociază cu o supraviețuire redusă. Ca urmare, CVC
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fiind formată din țesut conjunctiv. Poate crește rapid sau lent. Semnul de alarmă este reprezentat de transudarea de sânge în cavitatea pleurală. Rezolvarea chirurgicală constă în anastomoza T-T sau mai frecvent interpoziție de proteză de Dacron. Sindromul de furt subclavicular se consti¬tuie atunci când obstrucția porțiunii proximale a arterei subclavii duce la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sau parezelor parțiale, întâlnite atât la copii, cât și la adulți, pe lângă factorii traumatizanți se remarcă și unii factori locali: procesele neoplazice primare sau secundare, discopatiile cervicale, spondilozele și artrozele cervicale, precum și diferitele anomalii la nivelul spațiului scalenic, al fosei subclaviculare și al fosei axilare. Paraliziile unor trunchiuri nervoase ale extremității superioare; tabloul clinic al acestor afecțiuni este variat, pornind de la pareza ușoară a nervului și până la paralizia totală. c) Paralizia nervului musculo-cutanat - în primele zile nu se remarcă semne deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
neplăcute, însoțite de prurit, alături de spasme musculare și dureri localizate la nivelul membrelor inferioare și care apare în timpul repausului, obligându-l pe pacient să-și miște permanent picioarele. Sindromul scalenului - caracterizat printr-un grup de simptome determinate de comprimarea arterei subclaviculare și a rădăcinilor inferioare ale plexului brahial pe structurile fibroase și osoase ale vertebrelor toracice superioare. Pe brațul afectat apar: pierderea sensibilității, hipotrofie musculară, simptome vasculare și, uneori, dureri (Martin, 2005). Sindromul Millard-Gubler (protuberanțial inferior) - constă în hemiplegie pe partea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]