303 matches
-
a unei combinații de medicamente, ca și evitarea altora, trebuie să ia în considerare următoarele aspecte: (3) experiența favorabilă sau nefavorabilă a pacientului cu o anumită clasă de medicamente; efectul fiecărui medicament asupra factorilor de risc cardiovasculari asociați ; prezența afectării subclinice de organ, a afecțiunii clinice cardiovasculare, a bolii renale sau a diabetului zaharat, care pot fi controlate terapeutic mai bine cu anumite medicamente decât cu altele; prezența altor afecțiuni ce pot limita utilizarea anumitor clase de medicamente; posibilitatea interacțiunii cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
terapiei ,,în trepte’’ și recomandă utilizarea diverselor clase de antihipertensive și a anumitor preparate din fiecare clasă în funcție de diversele situații speciale (1, 2) Alegerea preferențială a clasei de antihipertensive în funcție de profilul de risc al pacientului, ținând cont de prezența leziunii subclinice de organ, de patologia asociată și de alte condiții speciale este ilustrată în Tabelele 5.8., 5.9. și 5.10.(1, 2). Monoterapia. Tratamentul poate fi inițiat cu un singur medicament în doză mică, iar dacă nu se atinge
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de receptori de angiotensină. Un blocant al sistemului reninăangiotensină ar trebui să fie o componentă constantă a tratamentului combinat și este de preferat atunci când este suficientă monoterapia. La momentul actual, conform ghidurilor și principiilor medicinei bazate pe dovezi, monitorizarea afecțiunilor subclinice de organ (microalbuminuria, proteinuria) se pare că este cel mai bun parametru pentru a decide valorile TA de la care trebuie inițiat tratamentul, precum și valorile țintă ce trebuie atinse. Apariția microalbuminuriei la un diabetic reprezintă o indicație de tratament, independent de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sub 28 de săptămâni) (1). Tratamentul antihipertensiv se inițiază oricând pe parcursul sarcinii la valori ale TA superioare nivelului de 140/90 mmHg în cazul pacientelor cu: HTA gestațională cu sau fără proteinurie, HTA preexistentă sarcinii sau HTA gestațională cu afectare subclinică de organ țintă sau simptome prezente. Medicamentele de utilizat sunt: metildopa, labetalolul, blocantele canalelor de calciu și beta-blocantele (cu prudență), iar cele care trebuie evitate sunt: IECA și sartanii, având efect teratogen. O valoare a TA sistolice mai mare de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care pot fi apreciate angiografic (citate în literatură) constau din prezența: Sindromului Pratesi - se manifestă printr-o afluență a sângelui în teritoriul femuralei profunde prin canalele lui Sucquet, care scurt circuitează fluxul distal. În aceste cazuri, radiografic se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
proces infecțios la nivelul uterului, fiind corelate cu numărul crescut de leucocite, cu pondere neutrofilică și cu pozitivitatea testelor bacteriologice. Determinarea proteinogramei, alături de leucogramă la vacile în perioada periparturială și puerperală constituie un test util în diagnosticarea unor infecții bacteriene subclinice, greu de depistat clinic, care pot determina ulterior stări de infertilitate prelungită și chiar sterilitate. Deficiențe ale proteinelor serice totale în perioada puerperală la vaci, similare celor prezentate, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ sunt indicate și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și VIOR, C., 1996), (fig. 42). 3.8.3. Profilul imunologic în perioada puerperală Definirea capacității de autoapărare și implicit a competenței imunologice a organismului parturientei în cadrul profilului imunologic este un mijloc eficient de diagnostic precoce a unor stări patologice subclinice care pot să apară în perioada puerperală. Diferiți factori interni sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară postpartum, considerate la limita dintre fiziologic și patologic, determinând instalarea diferitelor afecțiuni puerperale. Într-un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cloralhidrat, neuroplegice ), săruri de magneziu (DUMITRU M. 1996,). 4.4. Afecțiunile metabolice puerperale 4.4.1. Cetoza vacilor (cetonemia, cetonuria) Este o afecțiune metabolică care apare frecvent în perioada puerperală (primele 3 săptămâni postpartum) cu evoluție clinică (acută, supraacută sau subclinică), ca formă primară (cauză nutrițională) sau secundară (alte cauze). Frecvența este variabilă, fiind cuprinsă între 10-16 % din vacile producătoare de lapte, sub formă subclinică sau clinică (DUMITRU M., 1996, GHERGARIU S., și colab. 1990). Etiologia cetozei Factori predispozanți specia (rumegătoarele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care apare frecvent în perioada puerperală (primele 3 săptămâni postpartum) cu evoluție clinică (acută, supraacută sau subclinică), ca formă primară (cauză nutrițională) sau secundară (alte cauze). Frecvența este variabilă, fiind cuprinsă între 10-16 % din vacile producătoare de lapte, sub formă subclinică sau clinică (DUMITRU M., 1996, GHERGARIU S., și colab. 1990). Etiologia cetozei Factori predispozanți specia (rumegătoarele au o predispoziție metabolică), vârsta, (MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO,C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în neoglucogeneză poate lua forme severe. În acest caz organismul poate pierde capacitatea de control asupra acestei lipomobilizări inițiată ca o stare de adaptare a organismului în preajma parturiției și imediat după aceasta, fapt ce determină o serie de tulburări biochimice subclinice sau clinice puerperale. S-a constatat că vacile prezintă în timpul lactației hipercolesterolemie însoțită de hiperalfalipoproteinemie. În procesul lipogenezei glanda mamară utilizează pentru sinteza acizilor grași din lapte, acizii grași din trigliceridele chilomicronului (care sunt particule ce conțin o proteină și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
caracteristice estrului, urmărirea apariției estrului postpartum și aplicarea unui tratament (cu o soluție 2,9 ‰ citrat de sodiu , 40-50 ml, 100.000 UI Penicilină și 1 g. Streptomicină, la depistarea primului estru până la 50 zile postpartum pentru prevenirea unor infecții subclinice și a crește fertilitatea vacilor (RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU, M. D., 1998), diagnosticarea și tratarea infecțiilor genitale precoce și adecvat tipului inflamator.Tratamentele intrauterine tradiționale (oxitetraciclina 1,5 2 g/ vacă + 80-100 ml apă distilată, vitamine AD3E) pentru endometrite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
metabolismul glucozei, unde activează enzimele ciclului acizilor tricarboxilici, catalizând oxidarea piruvatului, a -cetoglutaratului și a aminoacizilor cu catenă ramificată. Ca urmare, orice creștere a consumului sau metabolismului glucozei cerebrale va exacerba sau va scoate la vedere o deficiență clinică sau subclinică de vitamină B1. Sindromul apare de obicei la alcoolicii cronici malnutriți sau la pacienții care au primit alimentație parenterală prelungită fără suplimentare de vitamine. Mai poate fi prezentă în zonele cu o dietă exclusivă de orez decorticat. Ca și leziuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activarea trombocitelor și a sistemului coagulării. Inițial se formează un microtromb intramural. Uneori, trombul se dezvoltă rapid în lumen, propagându-se descendent sau ascendent. În ATS avansată, se poate pune în evidență o componentă inflamatorie autoimună, stimulată printr-o bacteriemie subclinică (indusă de periodontite, supurații gingivale, carii dentare netratate), reflectată de prezența unui infiltrat limfocitar abundent în adventice. Influxul de limfocite debutează într-o fază anterioară, dar, este evident, doar în ultimele stadii de evoluție ale leziunilor aterosclerotice. Sunt implicate ambele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
productiv. În mastitele acute sau subacute, mamela secretă un lichid gălbui sau sanguinolent, cu miros fetid, gust sărat sau amar și aspect grunjos; numărul mare de elemente celulare determină creșterea proporției de catalază. În cazul mastitelor cronice sau a celor subclinice, secreția lactată păstrează aspectul normal, fiind opalescentă și cu gust nemodificat. Sub aspect chimic, laptele mastitic este mai mult sau mai puțin modificat, în funcție de evoluția bolii. Astfel, se constată scăderea progresivă a cazeinei (poate dispare complet), a grăsimii și lactozei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sau mai mulți factori de risc pentru boala cardiovasculară, incluzând: fumatul, dieta necorespunzătoare, obezitatea (în special cea centrală), istoricul familial de boală cardiovasculară la vârste tinere, hipertensiunea, dislipidemia. De asemenea, în această categorie sunt încadrate și femeile cu boală vasculară subclinică (precum calcifierile coronare), cu sindrom metabolic, femeile cu capacitate redusă de efort la testul de efort sau care prezintă o recuperare anormală a frecvenței cardiace și, mai nou, persoanele de sex feminin diagnosticate cu boli de colagen (autoimune), istoric de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
femei (HTA, dislipidemia, fumatul și diabetul zaharat), dar și odată cu apariția menopauzei [5, 810]. Să nu uităm faptul că disfuncția endotelială reprezintă unul dintre mecanismele implicate și în apariția HTA, care la rândul său reprezintă un marker important al aterosclerozei subclinice, al remodelării ventriculare și al disfuncției endoteliale [6]. Într-un studiu efectuat pe 400 de femei hipertensive aflate la postmenopauză, ameliorarea funcției endoteliale a determinat o scădere de 7,3 ori a ratei de apariție a cardiopatiei ischemice [11]. Totodată
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
iar cea de stres de aproximativ 86% (pentru ambii parametri) [30]. Se indică în special la femeile la care nu s-au obținut rezultate elocvente prin ecocardigrafia de stres [30]. Totodată, se poate combina și cu angiografia. Indicele intimă-medie. Ateroscleroza subclinică la nivelul arterei carotide, incluzând prezența plăcilor focale și îngroșarea intimei la nivelul pereților carotidei, a fost pe larg studiată, încercându-se stabilirea posibilului ei rol de marker al bolii coronariene. Măsurătorile efectuate la ambele sexe indică valori ușor mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
tratamentul cardiovascular [23]. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că depresia se asociază frecvent și cu alți factori de risc, cum ar fi diabetul zaharat sau tulburările de somn [23]. La femeile vârstnice depresia poate fi o componentă a manifestărilor subclinice survenite în evoluția AVC, așa-numita „depresie vasculară” [23]. Medicația antidepresivă, în special cea cu efecte pe secreția de serotonină, a determinat în diversele studii o creștere a riscului de apariție a AVC cuprinsă între 45 și 55% comparativ cu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
controversate. Actuale ghiduri ESH/ESC recomandă atingerea valorilor țintă ale TAS de 140 mm Hg și ale TAD de 90 mm Hg, la femeile cu: • hipertensiune de sarcină (± proteinurie) • hipertensiune preexistentă suprapusă hipertensiunii de sarcină • hipertensiune cu afectare de organ subclinică sau cu simptome ce pot apărea în timpul sarcinii Tratamentul formelor severe de hipertensiune Nu există un acord asupra definiției hipertensiunii severe, valoarile TA sistolice oscilând între 160 și 180 mm Hg sau TA diastolice > 110 mm Hg. Se recomandă ca
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Toxoplasmei gondii i-a fost recunoscut relativ recent locul ocupat între alți agenți patogeni pentru om și animale. Toxoplasmoza evoluează endemo-sporadic, cu posibilitatea apariției unor focare epidemice. Răspândirea reală a infecției este dificil de precizat, datorită numărului mare de infecții subclinice, valorile incidenței fiind diferite de la o țară la alta. Investigațiile serologice efectuate în diverse zone ale globului, inclusiv în România, pe diferite categorii de populație, au demonstrat răspândi rea largă a acestei infecții, cu o proporție a persoanelor deținând anticorpi
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de metodele utilizate. Estimări directe din studii la naștere sau în copilărie 1. Estimări din informațiile clinice sau autopsie Aceste date provin în special din alte studii. Ele subestimează incidența actuală, deoarece toxoplasmoza congenitală este nediagnosticată în copilărie, datorită infecției subclinice sau simptomatologiei întârziate. 2. Estimări din screening serologic Unul dintre primele studii care au avut drept scop determinarea nivelului total de IgM în sângele din cordonul ombilical, urmat de testările serologice ale copiilor cu nivel ridicat al aces tora, a
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Severitatea consecințelor infecției congenitale scade treptat pe măsură ce aceasta s-a produs la o distanță mai mare în timp de săptămâna 26 de sarcină. Astfel, în condițiile infectării transplacentare din ultimul trimestru de sarcină, nou-născutul poate prezenta la naștere o formă subclinică de infecție ce poate trece neobservată. În absența unui tratament adecvat și imediat aplicat, în 85% din cazuri, nou născutul va dezvolta, în perioada imediat următoare sau în copilărie, forme atenuate ale bolii, se chele, cum ar fi: oculare (microftalmie
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
patru variante posibile: boală manifestă încă de la naștere; boală severă sau medie, ce debutează în prima lună de viață a copilului; sechele sau recidive apărute în perioada copilăriei sau a adolescenței, consecință a unei infecții congenitale nediagnosticate la naștere; infecția subclinică. Semne și simptome clinice Infecția congenitală se poate prezenta ca o boală neonatală ușoară sau severă, cu un debut în timpul primei luni de viață, cu sechele sau manifestări ale unei infecții anterioare nediag nosticate, care pot apare oricând în timpul copilăriei
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent (Tabelul 1.2). Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și factori legați de gazdă (Figura 1.1). Antigenul (limba greacă: anti = contra și geano = a naște, a genera) este o substanță
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice ușoare, dar cu modificări biologice și funcționale poate determina cronicizare, complicații, sechele infecția cu streptococul βhA hepatita cu VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul patogen sau modificările imunologice specifice modalitate de imunizare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]