168 matches
-
ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în Gazaniga MS. Ed. The cognitive neurosciences. Cambridge MTT Press, 1955, pp.1091-1106. Rotman H.H. et al., "Diagnosis of upper airway obstruction by pulmonary function testing", în Chest, 68, 1975, pp. 796-799. Roy, M., Shohamy, D., Wager, T.D., "Ventromedial prefrontal- subcortical systems and the generation of affective meaning", în Trends in Cognitive Sciences, 16(3), 2012, pp. 147-156. Sacks Oliver, In the River of Consciousness, The New York Review of Books, 2004. Sakari Kallio' & Antti Revonsuo, Contemporary Hypnosis Altering the state of
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și ritmice. Mișcările devin din ce în ce mai ample și mai rare. Bolnavul își mușcă limba, obrazul, face spume la gură. La sfârșitul fazei care durează 30-60 secunde, colorația feței revine treptat la normal, reapar mișcări respiratorii, mișcări incoerente și gemete de automatism subcortical. Uneori se declanșează o serie neîntreruptă de paroxisme epileptice majore, fără reluarea conștientei ceea ce constituie starea de rău epileptic (“status epileptic”s, “atacul epileptic”). În „status epilepticus” : • crizele se succed la intervale foarte scurte de timp, subintrante • respirația devine stertoroasă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nervii membrelor superioare și nervii cranieni. Afectarea SNC se întâlnește mult mai rar (8 %), în cadrul unei vasculite cerebrale: accidente vasculare, hemoragii cerebrale sau meningeale, tulburări cognitive, epilepsie. Examenul diagnostic de elecție este RMN, ce evidențiază zone de hipersemnal corticale și subcorticale; • Manifestări cutanate sunt prezente în 40-70 % dintre cazuri și se datorează vasculitei sau granuloamelor cutanate: purpură, noduli (localizați la degete, cap, coate), sindrom Raynaud, urticarie, livedo reticularis, gangrene digitale; • Manifestări gastro-intestinale apar la 30 % dintre pacienți, sub formă de dureri
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Întinderii trebuie să se relaxeze mușchiul antagonist; Încordarea și relaxarea alternativă a mușchiului În stare Întinsă; vibrații ale mușchiului În timpul Întinderii; eforturi arbitrare pentru relaxarea mușchiului Întins. Efectele imediate ale stretching-ului 1. Impulsurile proprio-receptorii intensive duc la creșterea tonusului formațiunilor subcorticale ale creierului care determină reacții complexe În organism, similare celor care apar În timpul executării diferitor exerciții dinamice și masaj. 2. Iritațiile locale ale terminațiilor nervoase ajută la activarea proceselor metabolice În mușchii Întinși și țesuturile conjunctive. 3. Stretching-ul, ca orice
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
fructiferi atacați, se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și rector al Universității din Jena. Printre asistenții săi se numără Theodor Ziehen, Oskar Vogt, Korbinian Brodmann și Hans Berger. Aduce contribuții valoroase în domeniul epilepsiei, al neurasteniei și al isteriei. Numele lui este legat de o formă de encefalită subcorticală progresivă ("Boala lui Binswanger") care conduce la demență. A fost medicul lui Friedrich Nietzsche. 109 Oskar Vogt (1870-1959), neurolog german, fondatorul Institut für Hirnforschung ("Institutul de cercetare a creierului") din Berlin și editorul lui Journal für Neurologie und Psychologie. Solicitat
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mult de o observație clinicoimagistică decât de orice alt fel de tratament, la fel cum un gliom malign cu extensie bilaterală la nivelul corpului calos poate beneficia cel mult de o biopsie. O metastază unică de sub 1 cm situată profund subcortical poate să beneficieze de radiochirurgie la fel ca un neurinom acustic de mici dimensiuni la o persoană de peste 70 de ani. O tumoră calcificată în contact cu meningele, având 120 mici dimensiuni, la o persoană vârstnică poate beneficia cel mult
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu ariile corticale elocvente. În cazul astrocitomului pilocitic cu localizare în fosa posterioară sau, mai rar, cu localizare lobară, obiectivul este ablația totală a tumorii precum și a porțiunii de capsulă care se contrastează la administrarea de gadolinium. O leziune situată subcortical presupune o incizie corticală care se practică la nivelul unui șanț al emisferului cerebelos mai puțin vascularizat, sau în localizările supratentoriale, printrun coridor trans-sulcal. Nodulul tumoral este în mod obișnuit mai vascularizat, dar hemostaza cu coagularea bipolară și reducerea prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ori o delimitare girală iar izolarea lor de a lungul șanțurilor adiacente este relativ facilă. Dificultatea apare în profunzimea substanței albe acolo unde limita tumorii este greu de identificat. Menținerea în interiorul limitelor tumorale este esențială (fig. 4.32). În localizările subcorticale identificarea tumorii este facilitată de ecografia intraoperatorie. Abordarea tumorii subcorticale este recomandabil să fie făcută trans-sulcal. Glioamele maligne, indiferent de gradul de malignitate trebuiesc rezecate cât mai larg, studiile clinice și experiența personală demonstrând că durata medie de supraviețuire este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
șanțurilor adiacente este relativ facilă. Dificultatea apare în profunzimea substanței albe acolo unde limita tumorii este greu de identificat. Menținerea în interiorul limitelor tumorale este esențială (fig. 4.32). În localizările subcorticale identificarea tumorii este facilitată de ecografia intraoperatorie. Abordarea tumorii subcorticale este recomandabil să fie făcută trans-sulcal. Glioamele maligne, indiferent de gradul de malignitate trebuiesc rezecate cât mai larg, studiile clinice și experiența personală demonstrând că durata medie de supraviețuire este dependentă printre altele și de radicalitatea intervenției chirurgicale. Deși este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai ales dacă tumora este de mici dimensiuni. În tumorile de dimensiuni mari după delimitarea superficială a tumorii se va proceda la o reducere din interior, cu disecția circumferențială pe măsură ce volumul tumoral diminuă. Cele mai multe metastaze sunt însă localizate mai profund subcortical, în acest caz principala problemă fiind identificarea lor. Neuronavigația, ecografia intraoperatorie sunt tehnici care au ușurat mult acest timp operator. Deschiderea șanțului trebuie să fie cât mai largă pentru a permite o explorare adecvată a localizării tumorale (fig. 4.34
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
specifice față de tratamentul chimioterapic. În prezent, intervențiile chirurgicale beneficiază de importante avantaje tehnologice care au contribuit la scăderea complicațiilor postoperatorii: rezonanță magnetică în secvență de difuzie preoperatorie pentru a evidenția modificarea tracturilor corticospinale de către tumoră, stimularea electrică directă corticală și subcorticală, ultrasonografia intraoperatorie (fig. 4.56), microneurochirurgia, neuronavigație, stereotaxie etc. Deficitul neurologic postoperator se întâlnește la aproximativ 8% din tumorile operate. Cu excepția pacienților aflați în stadiile terminale a bolii, pentru restul bolnavilor cu glioblastom multiform este indicat continuarea postoperatorie cu radioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
version www.pdffactory.com 94 Spre deosebire de neocortex, zonele cortexului limbic au o activitate relativ redusă, neproducând efecte evidente la stimularea directă, aceasta pare a se datora poziției intermediare pe care o ocupă zonele de asociație între restul cortexului și cele subcorticale ale sistemului limbic, ce au rolul de a organiza și integra tipuri diferite de comportament. Actul complex de comportament include cele două componente principale ale activității integrative și de control cerebral. Sistemul limbic organizează astfel tipuri polarizate de comportament și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
generalizată și o demență progresivă. Epilepsia parțială continuă Kojovnikov constă în mioclonii permanente la nivelul unui grup muscular restrâns, asociate cu crize de epilepsie jacksoniană și uneori chiar cu crize de epilepsie generalizată; este determinată de un proces cortical sau subcortical, limitat la zona motoare, de natură traumatică, luetică și infecțioasă (Pendefunda et al., 1978). MIOKIMIE - Mișcare involuntară asemănătoare fasciculațiilor, dar mai amplă. În mod normal, poate apărea la orbicularul pleoapelor sau la musculatura membrelor, cu precădere la tinerii care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
posterior; sindroamele de secțiune medulară totală; sindroamele senzitive ale trunchiului cerebral; sindromul senzitiv talamic; sindromul senzitiv cortical (Meilă; Milea, 1988). Sindroamele extrapiramidale - nu constituie o entitate din punct de vedere anatomic și fiziologic. Sistemul extrapiramidal este reprezentat de formațiuni corticale, subcorticale și căi de legătură, care formează o unitate funcțională cu rol în menținerea tonusului muscular, a controlului mișcărilor automate și inhibiția mișcărilor involuntare. Leziunile sistemului extrapiramidal la copil sunt urmate de o simptomatologie deosebit de bogată, care poate fi grupată în
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
căutare a apei) senzația subiectivă de sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ariei corticale corespondențe, în timp ce la scrima un singur membru superior e predominant folosit, determinând astfel, scăderea latentelor undelor generate de arile corticale specifice membrului superior utilizat. Studiul corelărilor stânga dreapta permite evidențierea existenței corelării pozitive în cazul undei P14 (geneză subcorticala) și N20 (geneză corticala specifică) și un grad înalt de corelare pentru undele și intervalele interunde, generate de cortexul nespecific, de asociație. Cele afirmate ne conduc la susținerea prezenței modificărilor plastice funcționale la nivelurile menționate, în urma antrenamentelor specifice, la sportivii
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
părți care secretă hormoni, care nu au decât rolul de stimulare a glandelor endocrine specifice; acesta este motivul pentru care hipofiza este numită „dirijorul glandelor endocrine“. Partea superioară este de natură nervoasă și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
stabilitate mai bună pe termen lung. Benjamin (1992) a raportat o rată de succes de 98% în 782 cazuri (2). Mish (1999) raportează succese în 95% din cazuri (29). Implanturi intracorticale Denumirea lor mai corectă ar putea fi de implanturi subcorticale. După ridicarea corticalei se amprentează suprafața osoasă descoperită. Implantul se confecționează în laborator din titan și se inseră într-un alt timp. Corticala se reface și acoperă implantul (fig. 1.35 b). În țara noastră, E. Popa a fost primul
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]