120 matches
-
fost martora acesteia. Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la ierarhizări ab initio. Ar fi, zic eu, o dovadă că nu port ranchiună nimănui, că-mi exercit rolul de președinte UZP și de promotor al unei profesii care va mai avea căutare un timp, elitistă (și etilistă !) prin ocupație, subculturală prin pregătirea actuală. Radiografia momentului mi-ar "spune" că cel puțin jumătate dintre ziari știi locali n-au studii superioare și cel puțin 1/3 dintre "tehnici" sunt cu școli profesionale. Asta dacă ținem cont de certificate, dar dacă apelăm
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționați de către educatori. Din asemenea motive, copilul cu tulburări de comportament se simte respins de către ceilalți (educatori, colegi). Ca urmare, acest tip de școlar intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiește În cadrul acestora tot ceea ce nu-i oferă societatea. Integrarea școlară exprimă: atitudinea favorabilă a elevului față de școala care o urmează; condiția psihică În care acțiunile instructiv-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivații puternice care susține efortul copilului În
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
afectiv, comportamental, caracterial și al imaginii de sine. Nu trebuie neglijate nici situațiile de factură socială ale cazurilor de (pseudoă-intersexualitate, datorate unor circumstanțe episodice, imitație, modă/divertisment, excentricitate histrionică etc. Acestea din urmă fac parte însă din contextul unor „manifestări subculturale” care au o altă conotație. După G. Maranon, tipurile intersexuale recunoscute ca atare de specialiști sunt următoarele; hermafroditismul și pseudohermafroditismul; criptorhidia și hipospadiasul; ginecomastia; virilizarea și feminizarea; homosexualitatea. Le vom analiza pe fiecare în cele ce urmează. l. Hermafroditismul și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a gimnaziilor, a liceelor și a universităților). E chiar invers raportul. Școala e oglinda societății din care face parte. Ea nu poate fi nici rea, nici bună. Școala este așa cum este și societatea, devenirea ei. Atât timp cât societatea românească este una subculturală și decadentă, nu va exista o societate civilă matură în gândire pentru că nu vor exista școli care să o formeze (gimnazii, licee, universități). Societatea românească post-decembristă e, la rândul ei, oglinda unui fals occidentalism. Sorin Antohi vorbea de occidentalita noilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mentală a unor lideri intelectuali, care se dau drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și a discursului social-politic). Într-un interviu despre destinul intelectual și politic al lui Heidegger, Richard Rorty afirma că nu a fost primul sau ultimul ticălos care a învățat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comportament la școlarii din clasele primare este determinată, în primul rând, de starea actuală a societății noastre. Consecințele negative ale transformărilor radicale din domeniul economic, politic, ideologic și axiologic, conjugate și potențate de explozia informațională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social și al puterii de intervenție a instanțelor de socializare a generațiilor în dezvoltare, toate la un loc au deteriorat echilibrul social. La clasele I-IV se întâlnesc mai puține probleme comportamentale decât la adolescenți sau adulți și
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ere noi, descoperitori ai unor noi adevăruri, care de care mai incitante, într-un eclectism redutabil și un sincretism deconcertant. Iar precum gnosticismul s-a destrămat prin activitatea excentricelor secte alexandrine, astăzi ni se oferă fragmentar o puzderie de modele subculturale, pseudoștiințifice, promovate de o puzderie de guru salvatori. Renasc, în forme noi, misteriile antichității. Actualele abordări, foarte tehnice și foarte specializate, tind să fie înlocuite încet, discret, dar sigur, de formule ce tind să restaureze omul întreg, omul deplin și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
să le eludeze și să scape de etichetări. Imaginea Madonnei este controversată, spectacolele ei atrăgând nu numai atenția publicului, dar și a unor cercetători, mai ales în legătură cu calitățile ei de cântăreață și dansatoare, cu statutul ei de "monstru sacru 138" subcultural sau de eroină postmodernistă. Interesul nostru în acest capitol nu se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de subversiune pe care o creează față de modelul fe-cioarei-martir sau de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
comunicare, cere efort, deoarece noi suntem înconjurați de o mulțime de exemple rele, care nu merită a fi urmate. Zilnic reportajele și filmele de televiziune ne oferă imagini cu dialoguri cinice, pline de sarcasm, "lupte" politice desfășurate la un nivel subcultural, ca să nu mai spunem de cantitatea de violență și de numărul de crime prezentate. Se pare că pentru fiecare film în care oamenii fac pace unul cu altul, există alte o sută în care abundă bătăi, împușcături etc. Astfel, putem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de astfel de preocupări și deci se complace la un nivel scăz ut de înțelegere. Și nici n ar putea fi altfel în condițiile în care , preocupați de grijile zilnice, mai sunt bombardați cu o pu bli citate proastă (produse subculturale), presa aduce în prim plan mai curând aspecte sterile ale vieții, iar ei sunt în aces t f el atrași pe drumuri înfundate. Trebuie înțeles aici că drumul spre iluminare spirituală este anevoios, oamenii nu înțeleg legătura dintre partea spirituală
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sensul se creează în raport cu pozițiile pe care le dețin actorii comunicării unii față de altii); contextul relațional social imediat (sensurile create de calitatea relației generale dintre actori pot fi diferite de sensurile create în sistemul de interactiune imediat); contextul cultural sau subcultural (sensul se creează în raport cu normele invocate sau create de-a lungul schimburilor de comunicare); contextul expresiv al identităților (sensul se construiește în raport cu ceea ce se știe despre sau este vizibil la actori, precum și la intențiile și mizele acestora. Astfel, manipularea prin
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
tem că abia la Judecata de Apoi vom afla probabil, că nu am știut ce să-i cerem vieții. Grafomanii ornează vidul cu epitete. Și-a sacrificat viața pentru o statuie ... veșnic găinățată de păsările cerului. Înaintăm spre o mâzgă subculturală. Cea mai receptivă la manipulare s-a dovedit a fi întotdeauna intelectualitatea. După un timp, multe idealuri sunt agresate de celulita. Lipsa de comunicare continuă să fie maladia supremă a omenirii. Dacă am avea mai multe vieți, ne-am bate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
azi, majoritatea criticilor acceptă faptul că unele minciuni sînt justificabile și chiar necesare. De asemenea, puțini oameni de rînd ar dezaproba toate minciunile, și încă și mai puțini le-ar aproba pe toate. Există diferențe de la un mediu cultural și subcultural la altul în modul în care este privită minciuna, iar în cadrul comunităților, unii oameni au o atitudine mai strictă decît alții. Înțelegerea deplină a propriului punct de vedere, indiferent de modul în care se aseamănă cu viziunea altora, poate fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1. Controlul oficialilor aleși asupra armatei și poliției 2. Convingeri democratice și o cultură politică democratică 3. Inexistența unui control străin puternic, ostil democrației Condiții favorabile pentru democrație: 4. O economie de piață modernă și o societate modernă 5. Pluralism subcultural slab INTERVENȚIA STRĂINĂ E puțin probabil să se dezvolte instituțiile democratice într-o țară supusă intervențiilor din partea unei țări ostile guvernului său democratic. Această condiție este uneori suficientă pentru a justifica nereușita instituțiilor democratice de a se menține și dezvolta
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mintală ușoară - oligofrenia de gradul I - trece din păcate (sau din fericire) neobservată În cele mai multe cazuri, fiind „la limită” și caracterizînd o mare parte a omenirii. Aproape 96%, așadar nu avem de ce să ne facem complexe. Ea corespunde Întîrzierii mintale „subculturale”. Dezvoltarea intelectuală deficitară are o stabilitate de invidiat. Există Însă posibilitatea ca, prin tratament specific și aplicarea cu interes a metodelor educative, să se asigure o pregătire școlară cel puțin satisfăcătoare. Dacă tratamentul nu a fost Început din timp, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Corbu de a da foc unor cărți, tabloide și CD-uri pe considerentul că ele ar contribui la răspîndirea subculturii. Gestul este în sine un act barbar, fără nici o justificare, și ține, vai, de una dintre cele mai triste tradiții subculturale din istorie. Găsesc de neînțeles faptul că un poet a putut incendia volume ale unui coleg al său, ale unui mare poet cum este Mircea Cărtărescu, în numele luptei cu nonvaloarea și cu prostul gust. Și sunt șocat să citesc că
Scrisoare deschisă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8368_a_9693]
-
o dinamică a proceselor formării și evoluției lor, a legăturii, uneori mai greu de bănuit, dintre ele. Mânuind cu pricepere termenii culturali întâlniți cel mai frecvent, demonstrând o excelentă cunoaștere a lor în diverse registre (de la cele elitiste la cele subculturale și contraculturale), autorul țese o pânză a cunoașterii în care creionează incitante și inedite asociații. Cum am putea altfel denumi asocierea unor articole precum CNN Effect, Identity Politics, Affirmative Action cu Madonna, Eminem, Michael Jackson, cu Disneyfication, McDonaldization, McCarthyism, cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
100, 40 sau 20 de cuvinte, se poate observa că aceștia sînt în general de acord cu ce să spună și ce să elimine din narațiune (dezacordurile puternice se pot datora fie talentului slab de a povesti sau unui conflict subcultural). În Evelina, Culler observa cum numeroase întîmplări ce par a fi importante sînt respinse de noi ca neavînd legătura cu intriga, fiind mai mult o descriere indirectă a conștiinței Evelinei: de exemplu, bărbatul care ieși din ultima clădire și luă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 164). 27 Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167. 28 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., p.5. 29 KDNP ar putea fi numit partid catolic subcultural, întrucât, conform unui sondaj din anii 1990, 97 dintre cei care au menționat motivele religioase ca fiind la baza alegerii lor au votat cu KDNP (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167). 30 Parlamentul slovac numără
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care, cu zel reconstitutiv-detectivistic, încearcă contextualizând să lumineze chestiuni controversate, încă nebuloase, corectând spectaculos-senzațional statutul și imaginea poetului. Să nu ne iluzionăm că astfel de preocupări de cerc restrâns motivează interesul pentru lectură, reapropierea de text. Idolatria economicului și iradierea subculturală într-o epocă subjugată de ideologia divertismentului ne aruncă, sub vraja relativismului, în haos axiologic și relaxare morală. Totuși, interesul pentru un mare scriitor, un spirit emblematic, saturat de cultură nu se poate stinge după "istovirea fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]