225 matches
-
jubiliar publicat În onoarea prof. C.l. Parhon, 1934); Al Moruzi, M. Briese, E. N. Lupu, Trois cas volumineux meningiomes intrarachidiens avec grosses distructions osseuses. Operations Guerisons. Buletinul Societății Române de Neurologie, nr. 2,3,4 - 1936; Al. Moruzi, E.N. Lupu, Hematom subdural frontal operat vindecat Societatea de Neurologie, 1936; L. Ballif, Al. Moruzi, M. Briese Tumoră bulbo-protuberanțiala, Buletinul Societății de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie Iași, 1936; Al. Moruzi, E. N. Lupu, I. Botescu, Considerații asupra laminectomiei În sacralizare, Al. Moruzi, E. N. Lupu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
lucrări comunicate și publicate (130) În Țară și străinătate (25). Menționam câteva titluri din lista de lucrări: 1. Tratamente noi În reumatism - referat general - Rusu M., Com. Cercuri studențești anul V Medicină - 1950 2. Considerațiuni clinice și terapeutice asupra hematomului subdural - Oblu N., Rusu M., Urbanovici V., Stanciu A., Schachter I., Com. Sesiunea Științifică „Acad. C. I. Parhon” din 19.11.1955, Iași, Publ. În volumul Sesiunii - rev. Med. Chir. Iași, 1956, 60, 4, 221-229 3. Principii de orientare și organizare
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
gamă de afecțiuni ale sistemului nervos central, care reprezintă capitole importante În patologia neurochirurgicală: decompresiunea neurovasculara pentru nevralgia de trigemen și de hipoglos, decompresiunea fosei posterioare În malformația Arnold Chiari, tratamentul hidrocefaliei, patologia traumatica a sistemului nervos central (hematoame intracerebrale, subdurale, extradurale, fracturi cu înfundare ale scalpului, fracturi ale coloanei vertebrale șamd). Activitatea de cercetare Proiectele de cercetare importante s-au desfășurat ca parte integrantă a lucrărilor de doctorat În neurochirurgie efectuate de către membrii echipei și de către colegi din alte clinici
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
și diuretice; se manifestă cu cefalee, confuzie, apatie, greață, hipotensiune și nerecunoscută la timp poate eventual progresa spre comă. 2. Condiții asociate cu alcoolismul (asociat frecvent cu CH): alcoolismul acut, delirium tremens, sindromul Wernicke, psihoza Korsakoff, intoxicații medicamentoase. 3. Hematoame subdurale, meningită, hipoglicemie. 4. Boala Wilson trebuie suspicionată la un tânăr cu afectare hepatică moderată și cu manifestări neuropsihice severe; investigațiile metabolismului Cu, prezența inelului Kayser Fleischer tranșează diagnosticul. TRATAMENT Tratamentul urmează câteva reguli generale: 1. Recunoașterea precoce a condiției și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
HSA apare ca o densitate crescută (alb) în spațiul subarahnoidian. CT asigură de asemenea următoarele informații [10]: 1. dimensiunea ventriculilor: hidrocefalia apare de obicei în 20% din cazuri cu ruptură anevrismală; 2. hematomul: hemoragia intracerebrală sau cantitate crescută de sânge subdural cu efect de masă pot necesita evacuare chirurgicală de urgență; 3. infarctul; 4. cantitatea de sânge în cisterne și scizuri (tabelul 5.2, fig. 5.13, 5.14) reprezintă un prognostic important al vasospasmului și poate identifica hemoragia pretruncală; 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tratate prompt prin intervenție chirurgicală atunci când au indicație, în același timp operator cu intervenția pentru anevrism sau printr-o intervenție premergătoare în regim de urgență imediată. În 20-40% din cazuri, ruptura anevrismală se însoțește de hematoame intracraniene (intracerebrale, mai rar subdurale) care în cazul unui efect de masă semnificativ, necesită operația de urgență (evacuarea hematomului și cliparea anevrismului). La pacienții în stare gravă dacă evacuarea hematomului nu se însoțește de reluarea hemoragiei anevrismale intervenția de disecție și clipare a anevrismului se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
378 Complicațiile apărute în evoluția unui pacient cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor (angiografia are un risc de 1/1000 de morbiditate severă), tratamentului (atât cel chirurgical, endovascular, sau medicamentos) a anesteziei și terapiei intensive. Complicații neurologice specifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce determină hemoragie subarahnoidiană. Într-un număr important de cazuri ruptura se asociază și cu una sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom subdural. Doar 1 din 3 anevrisme devin simptomatice, restul fiind descoperiri necroptice sau imagistice incidentale. Circa 3-5% dintre anevrisme devin simptomatice prin compresiunea formațiunilor vecine (îndeosebi nervi cranieni) și nu prin ruptură (anevrisme pseudotumorale). Cu alte cuvinte, majoritatea HAS (80%) sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
CLINICE (PREZENTAREA ANEVRISMELOR) Ruptura anevrismală cel mai frecvent produce HSA care însă poate fi însoțită și de hemoragie în alte compartimente intracraniene: hematom intracerebral în 20-40% din cazuri (mai frecvent în anevrismele de arteră cerebrală medie), hemoragie intraventriculară 13-28%, hematom subdural 2-5% [3]. Circa 65% din anevrismele intracraniene rămân asimptomatice pe tot parcursul vieții. Acest fapt a dat naștere unei vaste literaturi cu privire la tratamentul anevrismului asimptomatic, descoperit incidental, cu ocazia investigațiilor pentru o altă afecțiune. Pe de altă parte, anevrismul care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
frecventă formă de prezentare a MAV în momentul când acestea devin simptomatice. Frecvența acesteia este raportată ca fiind de 40-60% [4] sau de 41 până la 79% [2,15,16], din simptomatologia la prezentare a MAV. Ruptura malformației arterio-venoase determină hemoragie subdurală, subarahnoidiană, hemoragie intraparenchimatoasă sau intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și vasul anastomotic cu ser heparinizat; - apariția deficitelor neurologice postoperator. Se pot datora clipurilor de așteptare. De obicei acest risc poate fi minimizat prin administrarea de barbiturice, ușoară hipotemie și menținerea normală sau ușor crescută a tensiunii arteriale [9]; - hematom subdural, extradural postoperator. S-au evidențiat cu o frecvență mai mare în trecut când se folosea heparina în mod sistemic. În zilele noastre este indicată utilizarea aspirinei și a anticoagulantelor locale; - hiperemia. Fluxul sangvin adițional poate duce la un flux cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
stadiul de methemoglobină extracelulară (stadiu subacut tardiv), iar în stadiul cronic hematomul prezintă semnal variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
methemoglobină extracelulară (stadiu subacut tardiv), iar în stadiul cronic hematomul prezintă semnal variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă, lentiformă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice) în cisterne (fig. 3.18 a-b). Deoarece în traumatologie HS sunt mici, este uneori nevoie de RMN și anume secvența FLAIR care pune în evidență hemoragia mai bine decât CT-ul [10,11]. HIGROMA SUBDURALĂ Higroma este o colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
18 a-b). Deoarece în traumatologie HS sunt mici, este uneori nevoie de RMN și anume secvența FLAIR care pune în evidență hemoragia mai bine decât CT-ul [10,11]. HIGROMA SUBDURALĂ Higroma este o colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
care se 82 poate dezvolta ca și hematom imediat posttraumatic, sau în decurs de câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid cefalorahidian din diverticulii meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de lichid cefalorahidian din diverticulii meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție lombară (scăderea presiunii LCR), RMN spinală, cisternografie radionuclidică. Complicații: hematom subdural, deplasarea caudală a amigdalei cerebeloase, paralizie de nerv cranian VI. Evoluția este de obicei autolimitată și nu necesită decât repaus la pat și hidratare (14). DIAGNOSTICUL BOLII POLICHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) 8.1. PRINCIPII GENERALE DE DIAGNOSTIC AL ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
după 36 de ore, Întrucat nici un spital nu a confirmat internarea, inclusiv Spitalul de Urgență, iar Miliția nu primise nici o foaie de observație cu diagnosticul precizat. Constatările medicului la necropsie au fost: ,,decesul a fost cauzat de un hematom intracranian subdural dreapta”. Concluziile comisiei medico-legale au fost altele: ,,hematomul nu i-a produs moartea - moarte patologica; decesul a avut loc În ziua de 21 decembrie, la domiciliu, la orele 21”. După un Început de anchetă superficială, Miliția a Închis dosarul. Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
după 36 de ore, Întrucat nici un spital nu a confirmat internarea, inclusiv Spitalul de Urgență, iar Miliția nu primise o foaie de observație cu diagnosticul precizat. Constatările medicului la necropsie au fost: ,,decesul a fost cauzat de un hematom intracranian subdural dreapta”. Concluziile comisiei medico-legale au fost altele: ,,hematomul nu i-a produs moartea - moarte patologica; decesul a avut loc În ziua de 21 decembrie, la domiciliu, ora 21”. După un Început de anchetă superficială, Miliția a Închis dosarul. Malin ar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost zadarnice. Acesta nu a fost de găsit, fiind Într-o ședință care probabil are ca scop descoperirea criminalului de la Cub. Anchetă cu surprize: decesul a survenit la domiciliu. Rezultatul autopsiei a fost unul cât se poate de simplu: hematom subdural dreapta cât un ou de găină. Medicul care a efectuat autopsia a refuzat ulterior orice declarație În cazul Tăcu. Pe de altă parte, probe biologice au fost trimise și către alte laboratoare din țară, pentru a determina cauza morții lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
-ului sub formă de chisturi lichidiene subarahnoidiene, limitate de o membrană fină, realizând frecvent o compresiune localizată corticală sau colecția poate fi extinsă pe suprafața corticală a unuia sau mai multor lobi cerebrali realizând o hidromă subarahnoidiană. HIGROMA SUBARAHNOIDIANĂ Higroma subdurală este o colecție subarahnoidiană de lichid cerebro-spinal localizată la nivelul convexității cerebrale. Are o grosime în general sub 10 mm, cu un aspect concav-convex, fără o delimitare periferică netă, adesea cu efect compresiv local asupra cortexului cerebral, dar în general
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
că meningita. Infecția după shunt se considera infecție de plaga cu condiția ca apare într-un interval de un an. c) Abces spinal fără meningita ... Pentru diagnostic necesită prezenta a cel puțin un criteriu din următoarele: Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultură microbiană este pozitivă Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin unu și nu există altă relație de cauzalitate cunoscută
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
că meningita. Infecția după shunt se considera infecție de plaga cu condiția ca apare într-un interval de un an. c) Abces spinal fără meningita ... Pentru diagnostic necesită prezenta a cel puțin un criteriu din următoarele: Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultură microbiană este pozitivă Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin unu și nu există altă relație de cauzalitate cunoscută
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebrovasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]