99 matches
-
stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex" (stejar de stîncă). Scoarța de stejar are proprietăți astringerite, hemostatice și antiseptice. Decoctul se poate utiliza extem ca pansament pentru răni supurante și pentru ameliorarea stomatitelor. Castanea sativa Mill. (castanul comestibil) are amenți masculi erecți
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
adult este de 80 cm înălțime și 2,8 kg, femelele sunt mai mari decât masculii, putând ajunge la 3,5 kg. Anvergură aripilor variază între 1,9 și 2,2 m. Trăiesc în păduri de stejar de pluta ("Quercus suber") și stejar de stâncă ("Quercus ilex") cu câmpuri deschise în apropiere. Alimentația este formată din: iepuri, vulpi, rozătoare, porumbei, corbi și alte păsări. Prăzile sunt mai mici decât la vulturul auriu. Spre deosebire de acvila imperiala din Eurasia și Africa orientala, specia
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate, de culoare
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vitellina; nuanțe de verde crud: Kerria japonica, Cytisus sp.). La o observație mai atentă și alte aspecte pot suscita interesul descoperirii frumuseții arborilor și arbuștilor ornamentali, cum ar fi: luciul scoarței, desenul scoarței, modelele ritidomului, prezența unor spini, a unui suber aparent etc. O însușire peisagistică perceptibilă de la o distanță variabilă în funcție de specie este și textura sau aspectul vizual al ansamblului suprafeței vegetale a arborilor și arbuștilor, dată de mărimea și aspectul frunzelor, modul lor de inserare, grosimea ramurilor, aspectul general
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
HORTICOLE Textura produselor horticole provine din dezvoltarea și specializarea țesuturilor embrionare (primare), ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul) de apărare Trofice: -asimilatoare și de depozitare fundamentale Mecanice de susținere Secretoare și glandulare sunt mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate în epidermă, iar fructele și tulpinile au formațiuni similare numite lenticele, care permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele. Suberul este un țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe straturi de celule, cu pereții îngroșați (prin suberificare), care protejează la exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele. Suberul este un țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe straturi de celule, cu pereții îngroșați (prin suberificare), care protejează la exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a cartofului. Grosimea suberului și numărul straturilor de celule diferă, în funcție de soi și de zona analizată pe tubercul. În primele faze, suberificarea este inegală (suberul este mai gros la bază), dar diferențele dispar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe straturi de celule, cu pereții îngroșați (prin suberificare), care protejează la exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a cartofului. Grosimea suberului și numărul straturilor de celule diferă, în funcție de soi și de zona analizată pe tubercul. În primele faze, suberificarea este inegală (suberul este mai gros la bază), dar diferențele dispar complet la maturitate. La numeroase specii suberificarea lenticelelor determină închiderea lor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a cartofului. Grosimea suberului și numărul straturilor de celule diferă, în funcție de soi și de zona analizată pe tubercul. În primele faze, suberificarea este inegală (suberul este mai gros la bază), dar diferențele dispar complet la maturitate. La numeroase specii suberificarea lenticelelor determină închiderea lor parțială sau totală. Ritidomul protejează la exterior gulioarele. Produsele lovite pot forma în anumite condiții țesuturi de cicatrizare. Tuberculii de cartof
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de maturare la un moment dat. Fabricile de conserve mai importante și-au procurat din import aparatură specifică, odată cu investiția inițială. În sectorul de valorificare a cartofului există de asemenea aparate specializate în determinarea elasticității și a grosimii stratului de suber. Penetrometrele măsoară rezistența care o opune pulpa fructului la pătrunderea unei piese de penetrație, o anumită durată de timp. Operațiunea se repetă de mai multe ori, în diferite puncte. Pe cadranul sau scala dinamometrului se citește forța (kgf/cm2) sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
împotrivire enzimatică la toxinele secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea structurilor sale și încercând să izoleze zona atacată prin țesuturi de apărare (cutină sau suber). Polifenoloxidazele oxidează substanțele fenolice, care polimerizează, formând chinone toxice pentru parazit. Peroxidaza inactivează enzimele și toxinele de origine exterioară. În mod normal aceste oxidaze se găsesc în țesuturi în stare legată și sunt puse în libertate în momentul când parazitul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu arbori etajați în funcție de gradul de tolerare a frigului, element ce a determinat structurarea sa pe trei etaje de altitudine: la înălțimi de 500-1500 m. se dezvoltă etajul stejarilor termofili, format din stejarul sempervirescent (Quercus ilex), stejarul de plută (Quercus suber), stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), stejarul pufos (Quercus pubescens); treapta altitudinală medie (1500-2500 m.) aparține etajului coniferelor, ce cuprinde pinete mediteraneene alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul sistează și apare un suber ce delimitează pulpa distrusă de cea sănătoasă. Infectarea tuberculilor se produce prin vasele conducătoare, prin răni sau prin stoloni. În unii ani pot apărea simptome tulpinale în câmp iar simptomele pe tuberculi numai în depozite. Agentul patogen Erwinia carotovora pv
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o amplificare a posibilităților de atac. În câmp infecția plantelor sau a tuberculilor se face prin răni, lenticele sau stoloni în timp ce în depozite bacteria poate infecta chiar tuberculii fără leziuni dacă aceștia nu sunt acoperiți de un strat gros de suber și dacă temperatura este între 20-35oC. Bacteria are o activitate pectinolitică puternică, distruge substanțele pectice din lamelele mediane ale pereților celulelor, circulă prin xilem și chiar prin floem oprind circulația apei ceea ce produce veștejirea plantelor. Pectinaza produsă de bacterie în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară exfoliere a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de suber care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafeței
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răsucit" (cf. gr.στρεπτός, -ή, -όν adj.): med. ro. streptococ s.m. (cf. fr. streptocoque, s.m.); strobo- "întoarcere" (cf. gr. στρόβος, -ου s.m. "întoarcere"): med. ro. stroboscopie, s.f. (cf. fr. stroboscopie, s.f.; en. stroboscopy); suberi-/subero- "plută, țesut suberos" (cf. lat. suber, eris s.n. "plută"): med. ro. suberoză, s.f. (cf. fr. subérose s.f.; en. suberosis). T tacto - "atingere" (cf. lat. tactus,-us s.m. "atingere, pipăit; simț al pipăitului"): med. ro. tactil adj. (cf. fr. tactile adj.; en. tactil); taf(o) -,,mormânt, groapă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
2000 mm anual). VI.4.2.3. VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE DIN EUROPA MEDITERANEANĂ Păduri semixerofile, sempervirescente, cresc până la înălțimea de 1400m, fiind în special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în partea occidentală a Mării Mediterane, cresc câteva specii de pin: pinul maritim (Pinus maritima), pinul de Alep (Pinus halpensis), iar pe coastele mai însorite și pe câmpii cresc
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă în tuberculii atacați până la 8 luni, iar în pământ poate rezista de la un an la altul în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din America de Nord frunze, cu excepția fructelor și semințelor 4. Scoarță izolată de conifere țări noneuropene (Coniferales) 5. Scoarță izolată de Castanea țări care nu fac parte din Uniunea Europeană Mill. 6. Scoarță izolată de Quercus țări din America de Nord L., cu excepția lui Quercus suber L. 7. Scoarță izolată de Acer țări din America de Nord saccharum Marsh 8. Scoarță izolată de Populus L. țări din continentul American 9. Plante de Chaenomeles țări noneuropene Lindl., Cydonia Mill., Crataegus L., Malus Mill., Prunus L., Pyrus L., Roșa L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
L., Passiflora L., Prunus L., Pyrus L., Ribes L., Syzygium Gaertn și Vaccinium L., originare din țări noneuropene. 4. Tuberculi de Solanum tuberosum L., 5. Scoarță izolată de: - conifere (Coniferales) - Acer saccharum Marsh., Populus L. și Quercus L., cu excepția Quercus suber L. 6. Lemn care: a) a fost obținut, în întregime sau parțial, din unul dintre ordinele, genurile sau speciile descrise mai jos: ... - Castanea Mill.; - Castanea Mill., Quercus L., inclusiv lemnul care nu și-a păstrat suprafață rotundă naturală, originar din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
044 Quercus frainetto (Q.conferta) 045 Quercus fruticosa (Q.lusitanica) 046 Quercus ilex 047 Quercus macrolepis (Q.aegilops) 048 Quercus petraea 049 Quercus pubescens 050 Quercus pyrenaica (Q.toza) 051 Quercus robur 052 Quercus rotundifolia 053 Quercus rubra 054 Quercus suber 055 Quercus trojana 056 Robinia pseudacacia 057 Salix albă 058 Salix caprea 059 Salix cinerea 060 Salix eleagnos 061 Salix fragilis 062 Salix sp. 063 Sorbus aria 064 Sorbus aucuparia 065 Sorbus domestică 066 Sorbus torminalis 067 Tamarix africană 068
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar pot fi observate raze medulare uniseriate, ale căror celule au pereții mai puțin îngroșați, dar intens lignificați. La rădăcinile mai groase s-a diferențiat deja felogenul, care a produs 1-2 straturi de suber spre exterior și mai multe straturi de feloderm spre interior; limita dintre feloderm și liberul secundar este greu de precizat; un indiciu ar fi colenchimatizarea elementelor de parenchim liberian. În axa rădăcinii nu se mai observă lemnul primar, iar vasele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]