117 matches
-
fag cu rășinoase, prin lucrări de îngrijire, se va urmări creșterea proporției fagului. În mod similar, în culturile de rășinoase situate în etajul gorunului, se va urmări majorarea proporției de participare a gorunului și a speciilor ajutătoare, precum și formarea subetajului și a subarboretului. Nu se admite efectuarea lucrǎrilor de îngrijire (degajǎri și curǎțiri) cu folosirea mijloacelor chimice. Îngrijirea și conducerea arboretelor cu funcții speciale de protecție a terenurilor și solurilor Nu se planifică și nu se execută rărituri pentru următoarele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
de îngrijire se respectă următoarele aspecte: prin lucrări de îngrijire se va urmări formarea de arborete cu structuri diversificate natural – potențiale (cât mai apropiate de cele ale arboretelor naturale, în condițiile date), de mare eficiențǎ fiind arboretele amestecate, etajate, cu subetaj și subarboret, formate din specii principale cu înrǎdǎcinare profundǎ și dezvoltatǎ (fag, cvercinee, brad ș.a. în funcție de stațiune); în arboretele situate pe pante repezi și foarte repezi, sunt interzise răriturile schematice sau schematico – selective cu deschiderea de coridoare pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
cale naturală sau introduse artificial în golurile formate; culturile de pin vor fi astfel conduse încât locul acestuia să fie luat treptat de speciile locale, dotate cu o mare stabilitate ecologică și capabile de efecte antierozionale superioare, promovând totodată dezvoltarea subetajului format din specii locale adecvate. În arboretele limitrofe drumurilor publice de interes deosebit și căilor ferate normale, din zonele cu teren accidentat (categoria funcțională 1.2.b) și cele din jurul marilor construcții hidrotehnice, pe o rază de minim 200 m, situate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
se va urmări formarea de arborete amestecate și multietajate oriunde temperamentul speciilor și condițiile staționale sunt favorabile creării unor asemenea structuri; în pădurile de foioase, mai ales în cele situate în zona de câmpie, se va urmări protejarea sau formarea subetajului și a subarboretului, acestea având un rol eficient pentru conservarea umidității solului, protecția tulpinilor și menținerea stării fitosanitare normale. O deosebită atenție se va acorda îngrijiri perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole și a căilor de comunicație; în acest
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
genetice, silviculturale și economice, în așa fel încât ei să devină baza seminceră necesară pentru viitoarea regenerare din sămânță a respectivului arboret, oferind la exploatabilitate lemn de calitate cât mai bună. În acest scop, vor fi menținute și protejate atât subetajul, cât și subarboretul. În cazul arboretelor situate pe stațiuni de bonitate inferioară, redresarea lor prin lucrări de îngrijire prezintă mari dificultăți, astfel încât această metodă de ameliorare se va aplica, doar în pădurile destinate să îndeplinească funcții speciale de protecție
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
de vegetație – stare a unui arbore sau arboret, determinată de vigoarea sa de creștere, dependentă în principal de vârstă, condițiile staționale, structura arboretului și de influența factorilor antropici, inclusiv de calitatea intervențiilor silviculturale; ) subarboret – totalitatea vegetației arbustive dintr-un arboret; ) subetaj – strat arborescent situat sub etajul superior al arboretului, constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină, fie din arbori din aceeași specie, cu cei care formează etajul superior; ) sulinar – lăstar rezultat în urma tăierilor în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
din mai multe etaje, arborii de valoare aparțin, în general, etajului superior. În tinereturile de stejar, molid sau alte specii principale, aflate sub acoperișul unor specii de foioase (ca mesteacăn, plop etc), arborii de valoare pot fi aleși și din subetaj, ținând însă seama de vârsta arboretului și scopul urmărit prin lucrarea de îngrijire respectivă. La alegerea arborilor de valoare se va căuta, pe cât posibil, ca aceștia să fie în mod uniform repartizați pe întreaga suprafață și să formeze biogrupe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
imediat sub coroana arborilor de valoare (deci, nu prea jos), iar distanța față de aceștia nu este prea mică – pentru a-i jena sau concura în sol. Acolo unde este posibil, arborii ajutători alcătuiesc etajul al II-lea al arboretului (subetajului). În categoria arborilor ajutători, se includ și unii arbori din plafonul superior care nu au intrat în categoria arborilor de valoare sau se găsesc în ochiuri deja create în arboret, pe lizieră etc. Arbuștii, de asemenea, pot îndeplini un rol
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
Constă în principal în lucrările de împădurire a golurilor existente, lucrări de îngrijire a seminţişului şi a tineretului, lucrări de îngrijire a arboretelor, lucrări de igienă, lucrări de regenerare naturală, tăieri de conservare şi lucrări de introducere a subarboretului şi subetajului”. Natura şi specificul lucrărilor spciale de conservare Tratamentele sunt aplicate arboretelor grupate în tipurile funcţionale T III -T VI , care sunt avute în vedere la reglementarea, prin amenajament, a recoltărilor de masă lemnoasă – produse principale. Funcţiile speciale de protecţie îndeplinite
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
de dezvoltare a seminţişurilor instalate; îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase , prin lucrări adecvate, potrivit stadiului lor de dezvoltare; împădurirea golurilor folosind specii şi tehnologii corespunzătoare staţiunii, ţelurilor de gospodărire urmărite şi situaţiei concrete din teren; introducerea speciilor de subarboret/ subetaj în pădurile de cvercinee, pure sau în amestec (păducel, lemn câinesc, sânger, corn, jugastru, arţar, carpen, ş.a.). De la caz la caz, lucrările de conservare mai includ: combaterea bolilor şi dăunătorilor, optimizarea efectivelor de vânat, interzicerea păşunatului şi a rezinajului
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
ochiuri este mai avantajoasă când deschiderea are loc printr-o tăiere unică. În cazul când nu mai este posibilă deschiderea ochiului printr-o intervenţie se procedează la rărirea treptată a arboretului astfel, după rărirea etajului superior se extrage în întregime, subetajul de fag şi carpen. Pentru regenerarea fagului şi a celorlalte specii de umbră sau semiumbră este indicată deschiderea ochiurilor prin rărire treptată a arboretului. În situaţia răririi ochiurilor printr-o tăiere unică, la scurt timp după instalarea seminţişurilor de gorun
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
prin trei tăieri, prima tăiere fiind executată în toamna anului de fructificaţie abundentă, după ce s-a diseminat sămânţa din arborii de extras. Deschiderea ochiurilor printr-o tăiere unica se face în perioadele căt mai puţin dăunătoare semintişului. Când consistenţa subetajului este mai mare şi seminţişul de stejar se dezvoltă în primul an sub acoperişul lui, cea mai mare parte a seminţişului nu se lignifică suficient şi în timpul iernii suferă de îngheţuri si degerături aproape în întregime. Pentru evitarea situaţiei
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
în întregime. Pentru evitarea situaţiei se adopta una din soluţii: se efectuează tăierea în lunile februarie sau martie când pericolul gerurilor puternice a trecut; se pot extrge în timpul toamnei sau iernii exemplarele de stejar de dimensiuni mari, rezervându-se subetajul pentru tăierile din februarie – martie. În ochiurile creeate, când semintişul s-a dezvoltat suficient se procedează în scurt timp la lărgire ochiurilor în partea luminată. Este necesar ca tăierile de lărgire a ochiurilor să nu întârzâie prea mult timp după
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
Pentru a se atenua cât mai mult pericolul înmlăştinării este indicat ca pe suprafaţa ochiului să se facă mai multe tăieri. La prima tăiere se extrag stejarii bătrâni care au îndeplinit funcţia de seminceri, iar prin tăierea ulterioară se extrage subetajul constituit din specii ajutătoare, carpen, jugastru , arţar tătărăsc s.a. Chiar dacă se renunţă la regenerarea naturală a stejarului pedunculat şi se apelează la regenerarea artificială, nu este indicat să se renunţe la tratamentul tăierilor progresive în ochiuri cu tehnica arătată
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
în care acest lucru nu este posibil, extragerea arborilor din ochiuri trebuie să se facă în maxim 3 ani de la instalarea seminţişului. Dar, pentru această situaţie, după instalarea seminţişului de stejar pedunculat este absolut necesară extragerea întregului subarboret şi subetaj (jugastru, carpen ş.a.). După efectuarea acestei operaţii, seminţişurile valoroase mai poate suporta acoperişul arborilor seminceri până la 2 ani. La eliberarea seminţişului din ochiuri de sub acoperişul arboretului bătrân trebuie luate măsuri speciale de protecţie. Se va avea în vedere
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
trebuie avut în vedere faptul că este o specie repede crescătoare dar, nu se poate cultiva în amestec cu nici o altă specie. În acest sens se constată că salcâmul formează arborete pure. Se poate pune problema cultivării salcâmului cu subetaj şi subarboret pentru protecţia solului în vederea eliminării ierburilor care se instalează de timpuriu, datorită pătrunderii unei cantităţi mari de lumină la sol. Se cunoaşte că stratul ierbos consumă de 2-3 ori mai multă apă decât arbuştii sau subarbuştii din
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
şi subarboret pentru protecţia solului în vederea eliminării ierburilor care se instalează de timpuriu, datorită pătrunderii unei cantităţi mari de lumină la sol. Se cunoaşte că stratul ierbos consumă de 2-3 ori mai multă apă decât arbuştii sau subarbuştii din subetaj. Pentru regenerarea salcâmetelor se foloseşte atât regenerarea naturală, prin aplicarea tratamentului tăierilor în crâng, cât si regenerarea artificială. Aceste două metode se folosec în completare astfel, după practicare a cel mult 2-3 tăieri în crâng, este absolut necesară instalarea unei
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
pe cursul Ilvei, înainte de confluența cu Someșul Mare, de-a lungul Someșului Mare fitocenozele sunt dominate de anin negru și salcie albă în amestec, cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), velnis (Ulmus laevis), anin alb (Alnus incana) s.a.. în subetaj apar specii de arbuști - soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), subarbuști precum: boz (Sambucus ebulus), mur ( Rubus caesius, Rubus hirtus) s.a.. Flora ierboasă este bogat dezvoltată, din specii higrofile. 7. Distribuția
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
nov. hoc loco cu specii diferențiale Dichanthium ischaemum, Centaurea scabiosa si Koeleria macrantha, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 308. • Asociația Danthonio-Brachypodietum pinnati Soo, 1947 -fitocenoze ce se instalează adesea în locul pădurilor defrișate, în zona pădurilor de stejar și subetajul gorunului, fiind utilizate mai ales ca fâneață. Speciile caracteristice sunt Brachypodium pinnatum si Danthonia alpina, care domină de regulă, sunt însoțite frecvent de: Dorycnium herbaceum, Anthericum ramosum, Linum catharticum, Muscari comosum și altele, din al. Danthonio-Brachypodion și ord. Brachypodio-Chrysopogonetalia. Compoziția
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. IV Trestia se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Podișului Someșan (Depresiunea Almașului), topoclimatul elementar de pădure și dealuri. După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică : D - climat boreal cu ierni reci; f - precipitații suficiente tot timpul anului
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor și ceței) și umezelii absolute. În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase. Nebulozitatea Se poate observa
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara ș.a. R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum Răspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun. Structura: Fitocenozele edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa) exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de 1.700 m apar pajiști alpine. În zona subcarpatică vegetația este de tip central - europeană alcătuită din foioase și pajiști naturale. În zona munților puțin înalți, pe dealuri și podișuri, în covorul vegetal se întâlnesc păduri de foioase dispuse în subetaje, în funcție de scăderea altitudinii (amestecate cu conifere, de fag și de stejar). Aceste păduri cu extinderi diferite (areale tot mai reduse către exterior) exercită influențe regularizatoare diferențiate asupra scurgerii. La extremitatea estică și sud-estică a spațiului hidrografic administrat de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
și situația acestora conform datelor din Formularul Standard al sitului ROSCI0405, sunt: 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Acest tip de habitat apare în zona pădurilor de foioase (câmpiile, piemonturile și podișurile intra- și extra-carpatice) și în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun, preponderent la altitudini situate între 300(200) - 600(800) m. Este prezent în Subcarpații Moldovei și Getici, Podișul Moldovei, nordul Dobrogei, partea nordică a Câmpiei Române, Piemonturile și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei și depresiunile intracarpatice. 91M0 Păduri panonice-balcanice de
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
G1.A1C1 Dacian oak-hornbeam forest; G1.A1C2 Moldo- Muntenian oaklime-hornbeam forest; G1.A162 Mixed lime- oakhornbeam forest 9. Descrierea generală a tipului de habitat Habitatul este răspândit în zona pădurilor de foioase (câmpiile, piemonturile și podișurile intra- și extra-carpatice) și în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun, preponderent la altitudini situate între 300(200) - 600(800) m. Este prezent în Subcarpații Moldovei și Getici, Podișul Moldovei, partea nordică a Câmpiei Române, Piemonturile și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, Depresiunile intracarpatice, M. Măcin, P. Babadag, Sudul Moldovei (C.
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]