264 matches
-
acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
arhivă. (Cuvântul subtilei domnișoare dr. Brunhilde Lotte Ivanova nu poate fi pus la îndoială!) Și este cu atât mai suspectă grava lipsă, cu cât și cele mai mici fapte din această cauză au fost mereu semnalate în mass-media, doar că subiectivă de multe ori chiar mercenară presa s-a contrazis în nenumărate cazuri. Ce să preluăm noi că s-a întâmplat în realitate? Spre noroc, ne-a parvenit tocmai pledoaria maestrului Ludovic L. (chiar cu numele său real), pledoarie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a ei. Ea presupune o reconversie a propriei ființe pentru a-l accepta pe celălalt (bun, rău, nu mai contează cum). Ea presupune ridicarea pe o nouă treaptă existențială, prin obnubilarea unor porniri ce ne sărăcesc. Iertarea este o „trambulină” subiectivă de transgresare a răului, de aureolare pozitivă a lui, de Înaintare către pace, regăsire și Îmbogățire. Este un mod de a ne descoperi și a ne Împăca cu noi Înșine. Înseamnă dărnicie, generozitate, expansiune, chiar dacă aceste acte nu se văd
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
calități fizice ce permit sportivilor să dea tot ce este mai bun. Factorul psihologic este hotărâtor în obținerea performanțelor de valoare în marile întrecerii atunci când se înfruntă sportivi cu un nivel ridicat de pregătire tehnică, tactică, fizică. Însemnătatea, fie ea subiectivă sau obiectivă a unui concurs , duce la crearea unei stări de tensiune, atât intelectuală cât și emoțională. Această tensiune duce la tulburarea conduitelor motrice obișnuite, însușite. Rolul pregătirii psihice în vederea participării la concurs, constă în formarea la sportiv a unei
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
a înăbușit obiectivul unei arhitectonice solide și a unei educațiuni orânduite și treptate (stufenmaessig). La neci o arte nu se-ntîmplă asta mai mult ca la artea dramatică. Nicăiri nu lipsește mai mult o schele de legi neatîrnătoare de agitațiuuea (Erregtheit) subiectivă o măsură anumită de cultură tecnică și generală spre a se arăta în genere de un esersător al acestei arte. În neci o arte influința nemijlocită nu e mai mare și mai puternică decât într-aceasta, pentru că ea aduce la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel încît noi prin aceste nu că cunoaștem natura obiectelor în sine înșile neclar, ci defel, și-ndată ce omitem natura noastră subiectivă, care-i dădea intuițiune sensibilă, nici se găsește undeva, nici poate fi găsită măcar, determinând această natură subiectivă forma ei ca fenomen. Astfel distingem într-adevăr între fenomene ceea ce inerează esențial intuițiunei și-i valabil pentru oricare simț omenesc de aceea ce li revine numai în mod întîmplător, nefiind valabil în privirea sensibilității în genere, ci numai în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
93-95, 102-103, 121, 177-218, 251, 255, 334-336, 343 perspectivă internă personală, 215 perspectivă personală a percepției, 274 perspectivă semiotică, 23, 110, 179, 219 perspectivizare, 38, 50, 82, 122, 179, 184-186, 188-190, 192-196, 199, 210-216, 218, 274, 314 narativă, 185, 195-196 subiectivă, 195 subînțeleasă, 213-218 trăită imediat, 189 povestire complementară, 130 preliminarii narative, 238-239, 241, 243, 249, 254, 256, 260 presupoziții, 35, 236, 254, 342 preterit epic, 144, 255, 269 prezent al experienței, 60 prezent, auctorial, 73 care reproduce, 54, 62 experiențial
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate expres de emițător și care, cu atât mai puțin, sunt destinate procesului de învățare dezvoltat de receptor. Spre exemplu, constatarea lipsei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a demonstrat inițial expectanțe greșite despre o altă persoană (actorul), va acționa, în baza acestor expectanțe în așa fel încât va determina actorul să i le confirme prin comportamentele sale. Expectanța, unul din elementele fundamentale în aceste dinamici, reprezintă „probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită sau explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al subiectului, în procesul de structurare a situației în care se găsește și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eliminând s.. În situația opusă, resursele sunt insuficiente, iar nivelul de viață propus de colectivitate, din lipsă de oportunități, poate fi unul redus. În acest caz, nu numai individul se face responsabil de starea de s., ci întreaga comunitate. Sărăcia subiectivă Evaluarea subiectivă a s. este făcută atât de către persoanele în cauză, care se simt mai mult sau mai puțin sărace, cât și de membrii colectivității din care acestea fac parte. Estimarea s. doar la nivel individual nu a fost considerată relevantă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altă etnie maghiară, din Transilvania, cu nivele intermediare de încredere în partide, care consideră că țara merge într-o direcție greșită, cu nivel mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste persoane sunt interesate de politică, au un nivel de cunoaștere subiectivă mai scăzut, care cred că salariile parlamentarilor sunt prea mari, că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ar putea eventual să constate că, în realitate, persoana investigată a devenit de-a lungul timpului extrem de egocentrică. În acest caz, rămânând la aspectul de formă (comportamentul extern), am putea obține fidelități foarte mari, dar având acces la conținuturi (experiența subiectivă autentică), ne-am putea da seama ce eroare grosolană am săvârși acordându-i altruismul ca trăsătură consistentă a personalității. Răspunsul unor autori, ocazionat de aceste situații a fost acela că gradul de stabilitate trebuie considerat în sine o trăsătură a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aventură. Există aici multă observație, descripție minuțioasă, vizualitate pe îndelete cercetată, cât și consemnări pregnant-sugestive ale altor percepții privind mirosuri, mișcări de aer, schimbări de temperatură, atmosferă, freamăt, sunete ori impresii misterios semantizate, „tălmăcite” parțial, multă interpretare (presupuneri, aluzii etc.) subiectivă, pentru o cantitate de epic firavă, minimă. Rezultă o proză opacă, misterioasă, vagă, extrem de densă conotativ. O proză cumva nonfigurativă, care încântă în sine, prin savoarea frazelor și complicația construcției, fără să impună ori să strecoare vreun mesaj sau „sens
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea căreia noi Îi spunem În mod naiv eu), este importantă doar În măsura În care ea reprezintă, În act, matricea apriorică ce procesează/„vede” fenomenele. Răsturnarea subiectivă kantiană nu ne aduce așadar În prezența unui subiect care este el În măsura În care se diferențiază de alți subiecți; ci, dimpotrivă, În prezența unuia care contează numai Întru cât (cititorul va sesiza, desigur, că despărțirea acestor două cuvinte e intenționată) el
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai puțin integrative. Psihologii sociali au studiat complexitatea integrativă, altfel spus cea în care există strânse relații logice sau deterministe între crezuri - atât „obiectivă” (cum apare ea pentru cercetător în diferite produse ale activității subiectului, deci dedusă indirect), cât și „subiectivă” (cum declară persoana întrebată direct că o percepe). Sub ambele ipostaze, de altfel, pozitiv corelate între ele, indivizii cu o joasă complexitate integrativă au atitudini mai extreme („de stânga” sau „de dreapta” politic în SUA, de exemplu), iar cei cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
capacității noastre de a sesiza realitatea sub aspectul ei maxim”, ca pe o trăire (P. Janetă. Fiind și un act de trăire al conștiinței autoreflexive, prezența este obiectiv-concretă În lume prin trupul carnal, dar, În egală măsură, ea este și subiectivă În sine prin viața sufletească interioară. Cele două tipuri de prezență ale persoanei sunt diferite. Prezența fizică În lume are calitatea unei realități fizice, pe când prezența interioară, În sine, are semnificația unei realități subiective de tip fenomenal (Ed. Husserlă. Plecând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
țăran analfabet nu există nici o diferență”, „Shakespeare, pe lângă Biblie, - eu demonstrez asta și la Sorbona - e scriitor din Găești”. De altfel, această tranșare e posibilă pentru că la Ț. gândirea nu revendică un sistem „obiectiv”, ci e reductibilă la o atitudine „subiectivă”, pe care eseistul o rezumă astfel: „Să vă spun eu cine sunt: sunt român, naționalist, creștin, ortodox și militarist”. E vorba, cu alte cuvinte, de o atitudine pur idiosincratică, în care „vorbele de duh” sunt amestecate cu (sau se bazează
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
Individului Statului Media răspunsurilor Dispersia răspunsurilor Ponderea nonrăspunsurilor în total WVS 1993 59,0% 41,0% 5,17 3,11 2,1% WVS 1997 63,7% 36,3% 4,53 3,29 7,5% Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă 1998 57,3% 42,7% 5,05 3,31 5,7% Notă: Cifrele din coloanele 2 și 3 reprezintă procente din totalul opțiunilor exprimate. Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998; WVS 1993 și WVS 1997 Urmărind evoluția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoane, în vârstă de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația cu drept de vot a României. Cercetarea a fost realizată în iulie 1999, cu sprijin financiar din partea CNCSU și a European Values Study Group. Percepții ale politicilor sociale și sărăcie subiectivă 1998 - cercetare realizată în colaborare de către Universitatea din București și Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1 177 de persoane. Eșantionul, probabilist bistadial, este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României Cercetarea s-a realizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca intensitate, de la simpla agitație interioară până la panică; pe axă comportamentală se poate vorbi despre manifestările exterioare observabile conretizate În agitație sterilă, inhibiție și chiar siderație, pe axă neurovegetativă sunt observate
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală, neurochirurgicală, toxicologica, etc.) comprehensive, holistice și specializate, în toate modalitățile lor de intervenție medicală. Carl Bell
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
ia cunoștință de sine însuși, dar concomitent, tot prin limbaj, „intră” în realitatea lumii, a celorlalți, realizând comunicarea cu un alt Eu sau cu alte Euri. În felul acesta limbajul deschide calea către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de îngrijire medicală, cu medicina și instituțiile terapeutice, cu mediul general de viață a bolnavului. Semnificația psihologică a bolii Boala nu poate fi reductibilă la caracterul ei strict medical. Fiind suferință ea presupune o anumită „trăire” și o anumită „atitudine” subiectivă din partea bolnavului care interesează întreaga sa personalitate. Suferința nu este niciodată izolată sau singulară. Ea este comunicată de bolnav în scopul găsirii unei înțelegeri, a unui ajutor și a unor remedii ale acesteia. Comunicarea suferinței inaugurează actul medical. Ea stabilește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]