71 matches
-
pedeaps], au f]cut-o mai des decât au respins-o din cauza neg]rii de c]tre ei a realismului susținerilor privind greșeală moral], si nu din cauza vreunei dorințe de a îmbr]tisa o form] de libertate anemic]. Compatibiliștii care sunt subiectiviști metaetici sau relativiști (vezi capitolul 39, „Relativismul”) tind în mod similar s] resping] orice fundamentare judiciar] pentru pedeaps] și propun în loc una integral consecințialist]. Dar, inc] o dat], aceasta nu înseamn] pentru ei s] se alieze cu determiniștii radicali care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un privilegiu a aceluia care s-a eliberat de constrângeri exterioare și de servituți interioare ( ignoranță, pasiune oarbă, impulsuri instinctive, prejudecăți) putând realiza nestânjenit, deci liber, tendința conștientă către înfăptuirea scopurilor asumate. Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor - nestânjenită de necesitate - depinde de măsura în care necesitatea a fost cunoscută, interiorizată în mobilurile acțiunii. Astfel înțeleasă, libertatea marchează trecerea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de adaptare flexibilă la conflict și stres. În acest sens, el va urmări, în permanență, formarea la elevi a obișnuinței de a se întreba în ce măsură sunt justificate propriile revendicări față de o altă persoană, de a renunța la susceptibilitate, la interpretarea subiectivistă a pretențiilor sau manifestărilor celorlalți, care dă naștere unei reacții de apărare și de ostilitate. Cu alte cuvinte, educatorul care dă dovadă de empatie poate să combată mai uș or atitudinile egoiste ale elevilor determinându-i să se transpună în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității și acordă cercetătorului, cu capacitățile lui autoreflexive și intuitiv empatice, cu experiențele lui, un rol primordial în cunoaștere;reflexibilitatea ca suport al obiectivității, prin reflecția asupra condiției cercetătorului și a metodelor și tehnicilor utilizate. O astfel
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
anchete americane contemporane. Și totuși, pentru mulți autori, etnicitatea nu se confundă deloc cu apartenența, ci face trimitere la procesul de identificare cu un grup, la conștiința apartenenței. Avem de-a face aici cu o opoziție Între concepții obiectiviste și subiectiviste care nu va rămâne fără consecințe asupra orientării dezbaterii teoretice, așa cum vom vedea În continuare. Pare destul de clar că succesul conceptului, remarcabil Începând cu anii ’70, are legătură cu apariția conflictelor și revendicărilor identitare, atât În societățile industriale, cât și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună sunt elementele constitutive ale națiunii. Poziția subiectivistă a lui Renan își găsește ecouri în concepția dezvoltată de J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între indivizi care compun o "porțiune a umanității", pe baza cărora este revendicată guvernarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să spună mai multe despre lucrările de artă decât despre criticul de artă susține ideea că acesta din urmă ar trebui să se detașeze în abordarea artei de propriile cunoștințe, credințe și înclinații, pentru a oferi interpretări cât mai puțin subiectiviste. În pofida dezirabilității enunțării unor interpretări obiective, un alt principiu susține poziția sentimentelor în ghidarea interpretării, în măsura în care acestea ar îmbunătăți înțelegerea. Deoarece o persoană poate răspunde critic atât emoțional, cât și intelectual față de o lucrare de artă, pot apare interpretări diferite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
peste pragul electoral în București, ceea ce nu-i puțin. Dragomir zis Mitică joacă rolul unui Vadim mai mic, frust și agramat, care nu crește scorul PRM-ului nici dacă se dă peste cap în platou. Dar, vorba lui, omul e „subiectivist“, poate mă înșel eu. Mesajul său este unul paternalist, Mitică le rezolvă pe toate. Discursul lui conservă relicve comuniste de gândire și limbaj: Dragomir vorbește mult și amestecat despre oamenii care suferă, câmpul muncii, locuințe pentru toți, „medicamentația“ mai scumpă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
oamenilor, modurile lor diferite de comunicare. Orice subiect era un loc distinct de centrare a forțelor spirituale, cu valoare individuală. Aceasta era o perspectivă care nu ținea cont de diversitatea formelor activității umane. Sufletul trebuia explicat astfel doar din perspectiva subiectivistă. Omul nu mai era raportat la natură, ci doar la un alt om. 3.3. Stoicii Activitatea stoicilor este legată de Atena. Întemeietor a fost Zenon, denumit după locul unde acesta își ținea discursurile. Tot întemeietor a fost considerat și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a necesitat învingerea unor dificultăți conceptuale legate de limitele de explicare a sufletului în termenii credo-ului în forța divină, care hotărăște tot ce se întâmplă în natură și în societate. Asperitățile au fost date de puternica influență a tendințelor subiectiviste și indeterministe, care s-au completat cu cele mecanicist-naive. Progresele timpului în domeniul cunoașterii vieții sufletești s-au realizat în nota dualistă caracteristică. Alături de explicația deterministă era pusă în paralel și cea în care fenomenele sufletești erau dependente de intervenția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de toate influențele metodelor subiectiviste de investigație. La început nu au existat nici prea multe griji și exigențe strategice, care să facă deosebire dintre comportamentul animal și cel uman. Totul era subordonat spiritului pragmatic al societății americane, unde din obiectul de cunoaștere al psihologiei au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sens, era mai mult decât mecanicismul simplist folosit până atunci. Influențat de lucrările darwinistului Lloyd-Morgan, Thorndike a avut șansa să-i aibă ca dascăli pe W. James și pe J. McKeen Cattell, să împărtășească din experiența confruntării acestora cu psihologia subiectivistă europeană. În drumul său spre om, Thorndike a găsit necesar să poposească pe tărâmul psihologiei animale, să verifice pe animale legile și regulile de funcționare ale comportamentului. În acea perioadă, în SUA, psihologia comparată se bucura de înalt respect, se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
există. Caracterul intrinsec al frumuseții e comunicabilitatea; ea ne cheamă, ne atrage, ne provoacă să aderăm la ea și s-o admirăm. Din punct de vedere teologic, ideea că natura ar fi esteticește indiferentă, adică anestetică, apare ca o aberație subiectivistă. Întregul univers n-ar fi atunci decât o noapte compactă în care am exterioriza ici și colo reminiscențele noastre artistice ca fâșia de lumină a unui proiector. Estetica modernă, formulând acest fals principiu subiectivist pe seama naturii, își distruge de fapt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adică anestetică, apare ca o aberație subiectivistă. Întregul univers n-ar fi atunci decât o noapte compactă în care am exterioriza ici și colo reminiscențele noastre artistice ca fâșia de lumină a unui proiector. Estetica modernă, formulând acest fals principiu subiectivist pe seama naturii, își distruge de fapt însăși baza științifică, pe care vrea să se reazeme. Căci dacă natura e anestetică și ea se valorifică oarecum „pseudoestetic” prin proiecția unei preferințe a mea de om educat prin artă, atunci ce ne
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin asociație, ci este într-adevăr constatată grație unui stimulent special ai percepției. ț Unde se află, trebuie să se întrebe criticul, valorile estetice? În poem, în cititorul poemului sau în relația dintre aceștia ? Cel de al doilea răspuns este subiectivist : el susține, cu drept cuvânt, că cineva trebuie să evalueze lucrul evaluat, dar nu corelează natura reacției cu natura obiectului care o pricinuiește. El este un răspuns psihologist, în sensul că abate atenția de la obiectul contemplat sau gustat, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prin simpla enumerare, deoarece această formă nu produce un spor în cunoaștere. Gânditorul englez elaborează o clasificare a științelor, fundamentată pe criteriul deosebirilor dintre aptitudinile spirituale ale omului (memoria, imaginația, rațiunea). Fără îndoială, avem de-a face cu o manieră subiectivistă de clasificare, deoarece gânditorul englez năzuia spre o structură a științei care să aibă la bază faptele științifice dobândite cu ajutorul experienței. În acest caz, matematica și logica nu puteau fi admise drept științe fundamentale, ci științe auxiliare sau de susținere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau ființei sale. Aceasta înseamnă că, în cazul omului, nu putem indica o ființă dată, prestabilită, deoarece omul se creează pe sine prin alegerea liberă de sine însuși. Această concepție despre alegerea umană poate fi privită ca fiind una radical subiectivistă sau individualistă, deoarece nu există posibilități generale asupra cărora ar trebui să se fixeze în opțiunea/alegerea sa. Fără îndoială, pot fi identificate o serie de trăsături comune între existențialismul lui Sartre și dialectica existențialistă a lui Kirkegaard. Ambii tratează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ce știau bine că era marea literatură română, pentru a deschide drum liber imposturii realist-socialiste. Criticii aveau menirea de a se maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse de partidul clasei muncitoare, au înfrînt forțele reacționare, fascizante, care dețineau puterea economică și de stat. Și pe plan ideologic a fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Parincea, dar pe care le poți auzi și în capitala județului: „Unii tovarăși ridică chestiuni personale, ceea ce face ca discuțiile să nu se ridice la un nivel ridicat”. Și: „Eu, ca secretar de organizație, îmi revine sarcina...” și: „Nu sînt subiectivistă, dar cred...” *„- Poezia e evocare și invocare”, am zis eu. „- Cînd e proastă, e revocare”, mi-a replicat actorul Virgiliu Florescu, subliniindu-și replica printr-un gest larg, ca pe scenă. *Un frumos final de cronică: „Nu l-am întîlnit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
luate aproape direct din operele lui H. G. Wells, extrem de popularul (pe atunci) apostol al utopiei socialismului științific, ale cărui opere au fost traduse de Zamiatin în rusă. (3) În folosirea culorii și imagisticii, Zamiatin dovedește că a respirat același aer subiectivist ca și Kandinsky și alți pictori expresioniști europeni. George Orwell a afirmat că "Minunata lume nouă" a lui Aldous Huxley (1932) trebuie să fi derivat parțial din "Noi". Totuși, într-o scrisoare trimisă lui Christopher Collins în 1962, Huxley spunea
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]