287 matches
-
, revistă literară plurilingvă, subintitulată „Colecție internațională de artă și literatură”, care a apărut la București în mai 1947 (un volum), sub auspiciile Fundației „Regele Mihai I” și sub îngrijirea lui Ion Caraion și Virgil Ierunca. Cuprinde texte în limbile română, germană, italiană, franceză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. Tonitza, G. Călinescu ș.a.), care s-au aflat de partea celor prigoniți. Atracția pentru senzațional sau pentru întâmplări care pot deveni subiecte de senzație se va manifesta într-un volum precum Trimis special (1974), subintitulat Din amintirile unui ziarist, alcătuit din „relatări” care de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată Târgul Moșilor, Ghicitoarea Mafalda, Acarul Păun, Banditul Coroi, Petrache Lupu - omul care a vorbit cu Dumnezeu. Partea a doua a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
început, că în mentalitatea orientală cauzalitatea se acordă cu miraculosul. REABILITAREA SOFIȘTILOR Dezvoltarea dialectică cea mai extinsă a discreditării sofisticii de către Socrate se află în cele două dialoguri polemice ale lui Platon: Protagoras și Gorgias: Să observăm că primul e subintitulat: „despre sofiști”, iar celălalt: „despre retorică”. Așadar, aceste două concepte, de „sofistică” și de „retorică”, s-au suprapus mai mult sau mai puțin, ca să zicem așa, din capul locului, deși discreditul lor în conștiința culturii europene nu e nici sincron
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Barbu Poetica domnului Arghezi (205/1927) și Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu (206/1927). Revista găzduiește anchete și dezbateri pe diverse teme: Naționalism sau umanitarism? (7/1919), Libertățile noastre publice (68/ 1921). Numărul din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
și a se încheia triumfal cu necesitatea indiscutabilă a iubirii autentice. 1033 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 90. (trad. n.) 1034 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 531. (trad. n.) 1035 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 277 Povestirea nevestei din Bath poate fi subintitulată un fel de „căutare a iubirii”1036, fiindcă cererea bătrânei, care i-a oferit sprijin cavalerului, dezvăluie nu dorința de a deține autoritatea în cadrul menajului asupra soțului, ci de a avea alături un bărbat capabil să o respecte și să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Gazeta literară” ș.a. Cele două monografii pe care le-a publicat, Viața lui Eliade (1939) și Mihail Eminescu (1968) au un pronunțat caracter de popularizare. Cea de-a doua, subintitulată „biografie documentară”, nu pune în pagină descoperiri noi, ci reia date cunoscute. Avându-l profesor, la Iași, pe G. Ibrăileanu, C. manifestă o statornică pasiune pentru cercetarea și editarea operei eminesciene și pentru aceea a criticului de la „Viața românească”. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
este plin de optimism: muncitorii disperați sunt îmbărbătați și iertați de patron, Amelia se hotărăște să se convertească la creștinism din dragoste pentru idealurile creștine și se căsătorește cu Radu. Ceva mai bine articulat este al doilea roman, Fata-sport (1925), subintitulat „roman de moravuri bucureștene”, axat pe viața unei tinere sfâșiate între plictiseala de a nu face nimic și neîncrederea în propriile forțe, dilemă rezolvată prin căsătoria - recomandată de părinți - cu un diplomat și plecarea în Japonia. Saloanele bucureștene ale anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
în lumea stalinistă"377, "cea mai împlinită călătorie imaginară pe care o întreprinde Eliade în universul comunist (...) poveste în care memoria mitică proliferează în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a mătrăgunei. Proza este, de asemenea, o rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
, revistă apărută la București, trimestrial, din decembrie 1935 până în iunie 1938, purtând subtitlul „Revistă de cultură armeană”; a fost continuată de un „Anuar de cultură armeană”, subintitulat „Ani” (1941-1943), sub direcția lui H. Dj. Siruni. După cum se arată în articolul «Ani» - titlul revistei, apărut în numărul inaugural, numele publicației vine de la Ani, capitală a regatului armean în timpul dinastiei Bagratizilor (861-1080). Articolul-program, Câteva cuvinte, este semnat de N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285375_a_286704]
-
publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui Gh. Ștefu și Vasile Tega. De la numărul următor se tipărește la București, subintitulându-se „Revista aromânilor”. Din colegiul de redacție fac parte Hristu Cândroveanu, Th. Boldea, Nicolae Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
apariție în limba română. Volumul cuprinde, de fapt, trei romane, celelalte două fiind Conspirația cibernetică. Spirit peste materie și Implicări, acestea din urmă traduceri din limba engleză, pe când Împotriva lui Mango e scris direct în românește. Primul din volum este subintitulat roman postmodern. Editorul și lectorul cărții este Călin Vlasie, un partizan al postmodernismului, care a reușit să iasă, recent, din anonimat prin neghiobiile emise despre Eminescu într-un interviu acordat lui Daniel Corbu în revista ieșeană Feed back. Publicând, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nude ale unui F. Brunea-Fox. Din această viziune gigantescă și animistă, dar și în intenția detașării de zbaterile întunecate ale omenirii în preajma războiului (Inscripție), a întoarcerii la natura esențelor, B. creează capodopera sa, carte unică în literatura noastră - Cartea Oltului, subintitulată la ediția din 1976 „Statuia unui râu”. Amintind oarecum de cartea civilizației Nilului scrisă de Emil Ludwig, Cartea Oltului este însă mai puțin monografia unui râu, cât mai ales evocarea simbolică a unor momente istorice și descrierea geografică a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
al discursului intelectual, în toate aspectele sale (ideologic, retoric, moral, tematic sau formal), dublată de o înclinare spre categorial în sfera sintezei. Observație valabilă pentru volumele apărute fie în țară, fie peste ocean. Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, subintitulat Semnificații și direcții ale etosului eminescian, propune o tipologie creatoare situată aparent pe linia eminescologiei anterioare (cu precădere D. Popovici).Totuși, ductusul investigației diferă sensibil de cel al predecesorilor. C. semnalează existența unui Eminescu bifrons, a cărui efigie de Ianus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
al insulei din mijlocul Dunării, populată cu ființe primitive (turcoaica Yllen ori contrabandistul Melinte). Și alte personaje episodice (Lina Soroceanu) sunt reușite, însă deficiențele din Adorata își fac simțită mai mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era subintitulat „simplă călătorie mintală”), o nuvelă ce nu iese din mediocritate (Moartea lui Decebal) și „un jurnal de arme” destul de banal. Excelente sunt însă paginile din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
POȘTA ROMÂNĂ, publicație apărută la Brașov, bisăptămânal, între 1 ianuarie 1888 și 6 aprilie 1889. Theochar Alexi era editor și redactor responsabil al acestui periodic, pe care îl subintitula „Foaie pentru poporul român”. Într-un prospect difuzat la sfârșitul anului 1887 se arată că P.r. va urmări să îndrepte interesul publicului larg către problemele politice, culturale și literare la ordinea zilei. Un editorial din 1888 subliniază nevoia dezvoltării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
ROMÂNIA NOUĂ, revistă apărută la Craiova, săptămânal, de la 13 noiembrie 1905 la 2 noiembrie 1908; alt număr iese la 10 februarie 1911. Gazeta, subintitulată „Organ național liberal”, dispune de o rubrică în care sunt incluse cronici teatrale și de alta intitulată „Litere - arte - științe”, prin care publicul este ținut la curent cu mișcarea literară și artistică din țară și din străinătate. Aici A. Zaman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289331_a_290660]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 20 mai 1923 și 2 iunie 1929, editată de Asociația Belle-Arte din București. Director este Horia Igiroșianu (de la numărul 12 din 1923). Publicația, subintitulată „Teatrală, plastică, muzicală și literară”, inserează cronici, recenzii, articole, note de istorie literară, scurte eseuri, literatura propriu-zisă limitându-se, cu foarte puține excepții, la câte o poezie în fiecare număr. În articolul Două fronturi (8/1923), redacția respinge futurismul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
structurează într-un balans nesfârșit între viziunea expresionistă tragică și fiorul elegiac, aproape imnic. Livrești ca sursă de inspirație (Biblia, doctrinele mistice, poetul Odysseas Elytis), empatice din perspectiva efectului scontat, poemele din volumul Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul?, subintitulat Fabula rasa II (2003), aduc în prim-plan oscilațiile eului liric aflat în căutarea disperată a unei identități. Polifonie, schimbări de registru stilistic, abundență de simboluri (porumbelul, statuia, oglinda etc.), teatralitate, toate acestea atestă disponibilitățile poetei pentru îmbinarea tehnicii cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
particulare pentru conducerea acțiunii și nici spațiul nu constituie o limită pentru desfășurarea sa. O asemenea ipoteză Își găsește ecou În formidabilele campanii japoneze, oricare ar fi domeniile lor de aplicare. „Sen-no-sen is good because it gives you room!” Gorin-no-sho, subintitulat Calea avantajului În toate lucrurile, prezintă un ansamblu de recomandări practice pentru luptă, detaliate În funcție de nivelurile protagoniștilor. Sunt avute În vedere mai multe modalități de interacțiune, În funcție de preponderența capacităților de a acționa Într-un timp mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
rolul principal în creșterea și educarea copilului e bine să și-l asume părinții, în anumite momente ale vieții, secondarea acestora de către bunicii copilului se dovedește a fi oportună. Un astfel de exemplu îl constituie studiul de caz nr. 4, subintitulat Intervenția benefică a bunicii în orientarea carierei nepoatei, ce se regăsește în anexa nr. 18. 1.1. Absența sau insuficienta prezență maternă Mama constituie pentru copil acea parte a existenței în care el găsește satisfacerea trebuințelor și relaxarea tensiunilor, stimulările
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care deși nu posedă decât studii gimnaziale, reușesc să realizeze mai mult în creșterea și educarea unui copil, decât reușesc părinții copilului, deși dispun de pregătire superioară bunicilor. Un astfel de caz este prezentat în studiul de caz nr.1, subintitulat: Bunicii, salvatori ai nepotului. Deși contactele acestora cu nepoții sunt, de multe ori, mai rare, intensitatea legăturii afective nu-i mai mică, dimpotrivă, această categorie de bunici acordă o mare importanță calității relației cu nepoții. Alte situații în care bunicii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
unor riscuri majore, privind greșelile mari ale copiilor rămași în grija bunicilor, aflați în perioade ale vieții de maxime schimbări, cum este vârsta adolescenței. Detaliat este prezentat un astfel de aspect, în studiul de caz nr.3, pentru Cosmin G., subintitulat: Drama nepotului adolescent, rămas în grija bunicilor și amplasat în anexa nr. 17. III. CERCETARE PROPRIE PRIVIND RELAȚIA DINTRE COPIL ȘI BUNIC, ÎN CALITATE DE PĂRINTE DE SUBSTITUȚIE 1. OBIECTIVELE CERCETĂRII Obiectivul general al activității de cercetare este studierea modului în care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
1909 și 1910, semnând mai întâi N. Budu, traduceri din Paul Verlaine, Théophile Gautier, dar și câteva poezii care, asemenea celor apărute tot atunci în „Junimea” din Râmnicu Vâlcea, nu vor fi selectate în unicul lui volum, Poema navelor plecate, subintitulat Crepusculare - Poema toamnei (1912). Poate invitat, poate recomandat de prietenul Tudor Vianu, ia contact cu cenaclul lui Al. Macedonski, mult mai semnificativă vădindu-se apropierea de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
a Iacob a luptat cu îngerul, să îmblânzești acei câini fantastici care latră în visele noastre, trebuie, într-un cuvânt, pentru a ne servi de expresia energică a oracolelor lui Zoroastru, trebuie să auzim vorbind lumina. Deși această carte se subintitulează o protoistorie a ritualurilor masonice, ea nu se va apleca asupra diferitelor ritualuri practicate în cadrul masoneriei moderne, a riturilor sau ale diverselor frății esoterice contemporane, nici asupra istoriei acestora, ci ca o introspecție comparată între toate formele de ritual practicate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
până în 1914, în calitate de editor și redactor responsabil, George Tofan; din 1924 devine secretar de redacție Leca Morariu, iar din 1925, Leca Morariu și Vlad Pașchieschi. Din 1935 este menționat ca secretar de redacție Traian Chelariu. Preocuparea de căpetenie a publicației, subintitulată „Revistă literară, științifică”, este sublinierea specificului local și a modului în care Bucovina se integrează ariei generale a românismului. Obiectivul, anunțat în primul număr, era acela de a dezvolta „gustul pentru lucrări literare de valoare”, de a sublinia caracterul național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]