371 matches
-
of utter otherworldliness. For instance, "“You have to run away on time. I remembered when I was going to have my first heart-attack, the dilating aorta, the body flying up...” "" (Andrei Codrescu) " "Emoția dată de regasirea madlenei interioare este intens sublimata în pasaje ritualice din vârstă ignoranța, totuși plină de consistentă lumii, în cea a scriitorului, cel care știe acum că trăia plenar în adolescență cele câteva timpuri: „În general casele sufereau de eczema, o boală de piele care făcea să
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Seria "Stindardele Orientului" Nicolai Constantinovici Roerich Principala sarcină a evoluției constă în înnobilarea (spiritualizarea) materiei prin rafinarea energeticii ei. Materia e rafinată de spirit, care este o energetică fină, de o înaltă vibrație. Materia este spirit cristalizat, spiritul este materie sublimată. În Univers, el ocupă o poziție dominantă și apare în calitate de temelie a creației cosmice. Ca structură energetică, omul nu numai că este o parte (componentă) a cosmosului, dar îl și poartă în lumea sa interioară. Ceea ce îi dă omului posibilitatea
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
deci : filozof, pedagog, memorialist și epistolier, orator. Viața și creația sa se împart în două perioade aproximativ egale : prima de « explozie și afirmare » de la început (metafizician și filozof creștin, etc.) ; cea de-a doua parte de « durere îndelung răbdată și sublimată » în scrisul său, în condiții mai mult decât precare de existență. Așa s-a născut sistemul său filozofic, original și autentic românesc, el introducând în filosofia românească "spațiul bărăganului". Este numit de istoricul filozofiei românești N. Bagdasar, drept : « cel mai
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
o indignare furioasă, cu lirism maxim, întors de la extatic la grandios. Erotica lui Eminescu nu e mistică, depășește metafora în care femeia nu-i decât un simbol al fericirii paradisiace. Asta nu înseamnă că la Eminescu nu se întâlnesc atitudini sublimate, dar erotica sa se întemeiază pe "inocență", nu pe virginitatea serafică, inconștientă de păcat. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul încojurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec" ("Floare albastră", "Lasă-ți lumea", "Iubind
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
ipostază, catalică și de domolire a angoaselor maturității. Vara, copil,/ În apele răului/ Scăldându-mă... / Până deveneam albastru/ Ca apele. (Vara, copil). Erosul e absolut în toate ipostazele, inclusiv în cel conjugal, transfigurat însă la tensiuni lirice remarcabile, rafinate și sublimate uneori până la zone ermetice, fără să știrbească însă din candoare și din cadența ritmică, interioară. Iată o foarte subtilă declarație testamentară de dragoste: Tu să mă-nchizi/ În oglinzile sângelui./ Cine știe ce semne/ Sunt pentru dezlegare?/ Poate ochiilor rămân/ Stele de
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului s-a bazat pe o bibliografie de trimitere. Ea este ofertată la sfârșitul medalionului, cu toate cerințele academice de rigoare. Din păcate, nu se găsește în textul cursiv. A fost, sențelege, sublimată! Mai cred că autorul și-a formulat ab initio o țintă ș să informeze cu orice preț și, eventual, să comenteze. Nu să analizeze, ori să dezbată! (În paranteză ș chiar în paranteză! ș m-aș fi așteptat să văd
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
artei ca univers paralele de simboluri, metafore și sensuri existențiale, revelate într-o metafizică a transfigurărilor estetice. Compunând imagini complexe - combinând regnuri și fragmente dispărute - artistul vede dincolo de structuri reificate și fenomene, în lumea arhetipurilor și ideilor generale, de unde și sublimata tendință de esențializare a mesajelor criptice. Convocat de spiritul autenticității reificante, fragmentarismul artei grafice tinde la o semnificație mai generală a ideii, degajând astfel o puternică impresie de modernitate și esențialitate în memorabilele transfigurări estetice.” “Dacă tot și-a propus
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei ("Fugind din aproape"). Versurile din "41 de sonete" (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin". Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
fluxul memoriei se scalda într-un ocean de idei. Stând de vorbă într-o intimitate doar parțial comunicată, Elenă Chițimia Armenescu ne introduce într-un univers fremătător al oamenilor, naturii, ființelor, ideilor, anotimpurilor, guvernat de un fals „dictat” al iubirii sublimate, în care totul este în egală măsură tonic și fragil. În această carte, care poate fi considerată și un succes al Fundației Mirabilis, autoarea face o subtilă invitație de „memento homini, memento mori” pentru cei care-i pătrund în templu
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
precum lipiciul, uleiul, cerneala, mucegaiul sau cauciucul sunt îndepărtate de pe echipamentul industrial. Sablarea cu gheață carbonică poate înlocui cu succes sablarea cu nisip, jet de apă, abur sau solvenți. Reziduul fundamental al sablării cu gheață carbonică este dioxidul de carbon sublimat, făcând-o astfel o tehnică folositoare. Odată ce această metodă a devenit operațională, specialiștii au decis să o introducă și în industria eliminării daunelor provocate de incendii. O altă întrebuințare a gheții carbonice este îndepărtarea vaporilor inflamabili din rezervoare. Sublimarea granulelor
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
adâncul acestei calme creste") este o ieșire ("dedus") din contigent("din ceas") în pura gratuitate, mântuit azur, joc secund, ca imaginea cirezii răsfirată în apă". Ideea fundamentală din acestă poezie este că arta e un joc secund, mai pur, realitate sublimată, care pornește din viață, dintr-o trăire, dar nu se confundă cu viața, constituindu-se ca un univers secund, posibil. Acest univers se ridică pe anularea, pe "înecarea" celuilalt, nu e, cu alte cuvinte, o copie a lui, ci are
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
la greci - cu aceeași funcție ca Soma la indieni ). Acest cult persan al vinului are drept similitudine în Europa precreștină, cultul lui Dionysos la greci, cultul lui Bachus la romani. Așadar, după islamizarea persanilor, acest cult al vinului va transpare, sublimat, doar ca esență, în zona misticii grație și descrierii oferite de Coran. Vinul înseamnă dragoste și bucurie. Adevărații credincioși sunt beți de vinul dragostei divine. Vinul îl eliberează pe băutor de cătușele legalismului și ale convențiilor, căci el este, în
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
fraternitatea” (Bergson, 1963, p. 1215). Mai aproape de zilele noastre, Emmanuel Lévinas o situează În centrul relațiilor cu semenii: „Adevărata fraternitate este fraternitatea exprimată prin faptul că celălalt mă implică și pe mine” (Lévinas, 1987, p. 129). Astfel, fraternitatea, mai des sublimată decât definită, pare greu de conceput, adică lipsită de un sens clar și distinct În sine, a fortiori față de ceilalți doi termeni ai devizei franceze. Într-adevăr, prin comparație, libertatea și egalitatea intră mai ușor Într-un domeniu cognitiv. Egalitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
corporalitate nu doar senzorială, ci și senzuală: „Nu trăiește arta decît cel care o gustă, adică cel care o trece prin corp. Principiile criticului nu pot fi decît posterioare gustului. Nu e critic cine nu e senzual”. Așadar un erotism sublimat, care nutrește nu doar recepția operei de artă, ci și speculația ce se țese în juru-i: „Criticul are cea mai senzuală intelectualitate”. Și chiar o delicată forțare a unui asemenea atribut lasciv al criticului în raport cu artistul propriu-zis: „Pictorul e senzorial
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
și de artă, nu numai arhitecturală. Istoria și arta, însoțite de mirabile legende, alcătuiesc un fel de arc de triumf pentru Franța, cu o amplă deschidere către universalitate. Spiritul creativ al poporului francez se găsește aici în stare pură și sublimată. Acest mic domeniu - Trianon - este inclus perimetrului Micului Parc și a fost, la începuturi, rezervat repaosului și divertismentului regelui Franței. Numele i se trage de la un cătun, atestat încă în Evul Mediu, din care regele Louis al XIV-lea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
al Filosofilor. Dee surâse - o, surâsul divin al acestui Înțelept! Se retrase apoi ca și cum s-ar fi rugat și șopti cu jumătate de glas: — Când o să vrei să realizezi transmutarea și dizolvarea În apă sau În Lapte Virginal a Mercurului sublimat, pune-l pe lamă Între dinți și cupa cu Lucrul acela sârguincios pulverizat, nu-l acoperi, ci fă În așa fel ca aerul cald să izbească materia nudă, administrează-i un foc de trei tăciuni și ține-l aprins timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
criteriilor de frumusețe actuale (care sunt acelea nu ni se spune, evident), având dificultăți de integrare în societate din cauza respingerii celorlați pentru că nu intră în categoria celor blonde, subțiri, frumușele. Scopul: reportaj de televiziune. Atât de multă ipocrizie bine intenționată, sublimată imediat însă în prostie pură! Puteau doar să spună doar atât "căutăm femeie urâtă". La Geneva, la Biroul de Plasare al Universității, era mai simplu. Atunci când persoana care dădea anunțul nu dorea să angajeze un negru, spunea "caut persoană de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întâlnești nici forma inteligibilă, și riști la fel de puțin să dai nas în nas cu un concept ca și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
isterizarea relațiilor sexuate și alte variațiuni pe tema neputinței în viața de toate zilele... Această dialectică înrudită cu un fel de viclenie a rațiunii - negativul preferat pentru a genera pozitiv - legitimează învățătura, investițiile dureroase pe moment, dar producătoare de plăceri sublimate mai târziu: a învăța să vorbești și să stăpânești o limbă, a investi timp, efort și energie în practicarea unui instrument muzical sau chiar a practica filosofia și a te construi pe tine însuți mergând către înțelepciune cu ajutorul unor exerciții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dacă opera lui Epicur s-ar afla în viața filosofică pe care o postulează? Departe de texte, de suluri și de hârtii care ar urma să fie citite ca niște documente secundare, întrucât există numai în funcție de pregătirea pentru o existență sublimată, Grădina oferă exemplul unei microcomunități elective care merită singură să fie studiată ca un obiect filosofic. Desigur, tradiția nu îndeamnă la așa ceva și preferă să intergloseze pentru a o suta oară cu privire la cvadruplul remediu, clasificarea dorințelor sau natura plăcerilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
PRINTED IN ROMANIA 1 Ovid. S. Crohmălniceanu, bunăoară, în volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, (Editura Cartea românească, București, 1984) decodează operele lui Sadoveanu și ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având ca repere arhetipurile lui Jung și, respectiv, stările nevrotice sublimate evidențiate de Freud. 2 Liviu Petrescu, Realitate șl romanesc, Editura Tineretului, București, 1969, apud Camil Petrescu Opere, vol. al II-lea, ediție îngrijită de Al. Rosetti și Liviu Călin, Editura Minerva, București, 1975, p. 418 3 Marian Popa, Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Simion Bărbulescu, Modelul antonpannesc, LCF, 2001, 20; Mircea Coloșenco, Adrian Voica - Poetul, „Pagini literare”, 2002, 14; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 439-440; N. Georgescu, Bâlciul cuvintelor, „Națiunea”, 2003, 193; Valentin Talpalaru, „Întoarcerea Penelopei”, DL, 2003, 4; Constantin Dram, Bibliotecile și viețile sublimate, CL, 2003, 10; Alexandru Melian, Polemici implicite, București, 2003, 350-353. C. Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
critica modernă ca unul dintre primii inițiatori ai unei "revoluții sinestezice", definitivate ulterior de John Keats și P. B. Shelley, și continuată în parte de poeții prerafaeliți, folosită în mod fundamental de simboliștii francezi, și în secolul al XX-lea sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fiica filosofului. Stă acolo cincisprezece luni și pare să se înțeleagă bine cu cele două femei. 51. Temperamentul Mariei de Gournay. Natura relației filosofului cu Marie va rămâne pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul altora: Marie de Gournay a fost foarte calomniată, detestată
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întâlnești nici forma inteligibilă, și riști la fel de puțin să dai nas în nas cu un concept ca și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]