370 matches
-
Punctul de sublimare este punctul până la care trebuie să îndurăm fericirea, oricât de insuportabilă ni s-ar părea, și în același timp este punctul limită, dincolo de care nu avem voie s-o prelungim, pentru a nu cădea în plictiseală. Odată sublimat, actul fericirii trece în sfera gândirii; abia aici putem să-l înțelegem, să analizăm ce ni se întâmplă, să-l calificăm ca pe un eveniment autentic sau ca pe un accident dat de o disponibilitate temporară. Mă refer la acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
externă a Marii Adunări Naționale și, apoi, ambasador la Paris. Îți vine să crezi, citind cartea, că Lavinia Betea a stat de vorbă cu un martir al neamului. Satisfactii Si insatisfactii Ion M. Mihai, autorul volumului de critică literară Lecturi sublimate (Dacia, Cluj-Napoca, 2005), se pronunță dezinvolt și... hazardat asupra cărților pe care le citește. Deși nu stăpânește perfect limba română, dezvoltă o retorică de specialist în domeniu: „Pentru a preveni orice neînțelegere [...], trebuie să precizăm de la început că nu este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
anunțați că personajul eponim al cărții nu mai este, fără a se recurge în acest sens la vreo stratagemă de tranziție epică: "Strălucitorul Genji murise și nu mai exista nimeni care să-i fie pe potrivă". Fraza concentrează atâta emoție sublimată, încât orice comentariu din partea mea ar deveni inutil. Genialul Filimon însă nu se mulțumește să relateze cu lux de amănunte sfârșitul personajelor sale negative (Tuzluc, Costea Chiorul și Păturică; Duduca sfârșise în Dunăre, așa că absenta de la reuniunea funerară), ci le
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se întâmplă și la Grenouille, halucinatul puterii, stăpânul parfumurilor. Transcende eticul, însă nu îl abolește; el rămâne în permanență acolo, ca o cămașă aruncată de pe umerii ce realizează, într-un sfârșit, satori-ul goliciunii. Există însă un alt halucinat celebru, amestec sublimat de Don Juan și de Grenouille, sub specia esteticului. Și pentru că vorbim de estetic, doar aici eticul nici măcar nu mai ființează drept categorie, fie ea depășită sau nu. Și tot pentru că vorbim de estetic, de esteticul pur, revărsat astfel, cum
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ofereau o perspectivă crudă asupra unei inițiatice degradări juvenile care aveau să-și afle probabil răspunsul mai târziu în intricatele relații intestine ale monarhiei austro-ungare sau ale Kakaniei. Și Mateiu Caragiale oferea o dublă perspectiva asupra homosexualității, una serafica, stranie, sublimata în Remember cu un dandy travestit flamboiant într-o cocota, aristocraticul Aubrey de Vere și cu o ipostază bufa, scatologica și schimonosita, în Craii de Curtea-Veche, si anume Poponel un edec al ministerului treburilor dinafară cum îi spune autorul, adulmecând
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
explicăm comportarea? Pe de-o parte, e un gen de joc periculos, de "sport extrem" al celor ce-și propun a devia de la "mainstream-ul intelectului național", pe de altă parte, e un amoralism cinic, posibil tot un rod al totalitarismului, sublimat, trecut prin retortele unei intelectualizări care în unele medii academice occidentale are aerul unui "joc cu mărgelele de sticlă", însă care într-o țară ex-comunistă poate revolta. Un aer de incredibilă ireverență, o impertinență nici măcar cu toate prilejurile sofisticată străbate
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
studiului ce ne preocupă. Ce include Blaga în substanță creației artistice?: „De substanță unei opere de artă ține tot ce e materie, element sensibil sau conținut ca atare, anecdotic sau idee, indiferent că e concret sau mai abstract, palpabil sau sublimat”. Condiția omului, ca ființă simbolizantă, apare tocmai în acest moment al demonstrației, deoarece filosoful distinge între substanță „lucrurilor reale din lumea sensibilă” și „substanță creațiilor”. Această din urmă „ține parcă totdeauna loc de altceva”, incluzînd „un transfer și o conjugare
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
simeză, în 2010, vasta expoziție de la sălile Parlamentului, să-mi arate un pîlc de lucrări ce dădeau tîrcoale stingerii patetice a unei înaripate. Zvîcnirea de suflet, ghicită în acel umil epilog, tresărea pe albul hîrtiei, întîi mai direct, realistic, apoi sublimată, aripile căzute susțineau un eveniment auster, de axe în răscruce. Despre el însuși, artistul se ferea să livreze confesiuni explicite, să alunece în ispita dezinvoltă a vreunui narcisism. Chiar exclamativ, clocotind în sinea lui, de o dreptate pe care și-
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
asentimentul dumneavoastră”, notează doamna Trestieni. Aurel Stroe și Nichita Stănescu definesc lumi ce se află aici - iată! - într-o uimitoare interferență. O uimitoare aplecare a privirii unuia îndreptată spre celalalt. Intuiția de o rară suplețe a lui Nichita, întâlnește poetica sublimată a unui spirit intelectual de supremă altitudine... Măreția artistului, frumusețea gândirii, „conștiință care fărâmă limita trecătoare a secundei” sunt aspecte care ne-au mișcat pe noi toți cei care am avut privilegiul de a-l cunoaște pe Aurel Stroe. Intransigența
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
în reverberația speculară, rămînînd același, e totuși altul, imaterial în luciul ce-l transportă în simbol. Tropii absorb vampiric viața pe care o prefac în semn, silind-o a i se închina ritualic. Nu e o evaziune, ci o regăsire sublimată: „ea stătea bine așezată / bine înfiptă în viața ei / ca un felinar într-un oraș în plin război / după ce pretutindeni/ a sunat stingerea" (hăul și pustia). Letiția Ilea e o poetă robustă, care se visează pe sine nu așa cum ar
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
Premiera în România: 25.11.2011. Produs de: Recorded Picture Company (RPC). Distribuit în România de: Odeon Cineplex. este titlul cărții lui Otto Weininger, structură genialoidă care revendică în opul său o serie de intuiții fundamentale, dar mai ales tensiunea sublimată intelectual între două entități care apar acum profund scindate, masculinul și femininul. Autorul, care intuia prezența unor forțe obscure pe care sexualitatea le punea în mișcare, avea să se sinucidă în același an cu apariția cărții. Nu împlinise decât 23
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
mică legătură cu ceea ce admirăm la Degas. Nicăieri nu este semnificația drumului parcurs de Degas, de la studii academice la o libertate de folosire a mijloacelor de exprimare fără egal la sfârșit de secol al XIX-lea, de la naturalism la forme sublimate, mai evidentă decât în evoluția sa ca pictor de nuduri. Organizată prin cooperarea dintre Muzeul de Arte Frumoase din Boston și Musée d’Orsay, „Degas și nudul” propune o analiză detaliată a unui subiect căruia i s-a acordat o
Edgar Degas și iluzia mișcării by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4635_a_5960]
-
de romanță sentimentală, pentru că invită statele aflate în conflict „să se privească în ochi și să-și pătrundă reciproc în suflet”. Printre curiozitățile stilistice ale acestei pagini: sintagma repetată de cel puțin trei ori în articolul său de Radu Boureanu, „sublimata mîndrie”. Pare o greșeală, pentru că vorbește despre „sublimata mîndrie pe care am simțit-o”, dînd de înțeles că adjectivul ar fi un derivat de la „sublim”. Cuvîntul se repetă, iar frazele se alambichează în articolul său, dînd chiar senzația unei pierderi
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4659_a_5984]
-
conflict „să se privească în ochi și să-și pătrundă reciproc în suflet”. Printre curiozitățile stilistice ale acestei pagini: sintagma repetată de cel puțin trei ori în articolul său de Radu Boureanu, „sublimata mîndrie”. Pare o greșeală, pentru că vorbește despre „sublimata mîndrie pe care am simțit-o”, dînd de înțeles că adjectivul ar fi un derivat de la „sublim”. Cuvîntul se repetă, iar frazele se alambichează în articolul său, dînd chiar senzația unei pierderi a direcției logice și a confuziei de termeni
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4659_a_5984]
-
este vorba de un melting-pot de naționalități și etnii cu o dinamică culturală intensă. Radu Gabrea a încercat cu ajutorul filmului să capteze mediumic și un spirit mitteleuropean prin intermediul celei de-a șaptea arte și să redea publicului într-o formă sublimată estetic specificul unei sensibilități ca liant al tuturor diferențelor. Acest deziderat conferă și particularitate festivalului inițiat de regizor, așa cum o reflectă și propria sa filmografie și chiar și propria sa biografie. Festivalul nu este doar un eveniment local, național, Radu
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
Scumpu Eduard Nicușor, Clipa Gigi, Riscu Mirel, Mortu Aurel, Oscar Priceputu, Titi Vatră, Nae Lefterache, David Uluitu. E o galerie, s-o recunoaștem, ușor retenibilă, special forjată pentru a susține și biografeme fioroase, unele, portate din epoca socialismului „triumfător” și „sublimate” de căderea unui regim în elemente care dădeau încredere populației, căci, vorbind în termeni pedeștri, ce este mai de admirat decât un miliardar născut din nimic? Desigur, cariere de acest fel - cu „țepari”, analfabeți brutali, oportuniști cu bună școală anterioară
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
nou mod de receptare și înțelegere a artei sunetelor. Compozitor extrem de controversat în epocă, dar și mai târziu, prin încercările sale tulburătoare de a oferi operei o nouă față în care să se reflecte simboluri profund metafizice, cu conotații metaforice sublimate, Richard Wagner a adus simfonismul în orchestra lucrărilor sale, dezvoltând drama muzicală pe baza unor librete scrise de el. Bun cunoscător al mitologiei germane, el și-a construit întreaga creație pe poeme literare de o rară frumusețe care aduc în
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
unei călătorii ce duce în interiorul unei teme, în interiorul unei idei, în interiorul unei situații unice, a cărei înțelegere se pierde pentru mine în nemărginire" (pag. 193). Or, pînă și un neofit în ale muzicii știe că tema cu variațiuni reprezintă profilul sublimat al improvizației instrumentale, totodată o formulă exemplară de configurare sonoră a timpului ciclic, în spirală, pluridirecțional, formulă antinomică aceleia exprimată de principiul sonatei ca formă ideală de manifestare a timpului liniar, istoric, unidirecțional. Variațiunea și sonata sunt, astfel, nici mai
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
așezării în care Verbul întrupării va fi să locuiască. Sufletul omului Sufletul omului nu-i ceva de prisos nu poate fi întors ca pe o haină pe dos și nici să-i scrutezi crochiul irizat ca pe un text poetic sublimat. Sufletul e viul transparent prin care se strecoară duhul inocent și care face timpul mort să reînvie în prezent. Și cînd se întristează dar și cînd jubilează sufletul omului e ca lumina în amiază nici nu clipește dar nici în
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
alta,/ și pofta ta morbidă mă bucură./ Cîndva vom face amîndoi cancer la plămîni și-mi /doresc să nimerim în același grup de suport, așa,// ca Bonham Carter & Norton,/ Tori Amos & Kafka". Aproape simetric cu cantitățile binomului dragoste-moarte inversate și sublimate, o neîncredere completă, exceptând, elegant, poezia (dar nu majusculată) rămâne după lectura celui de-al cincilea cântec: ,întâlnirile astea de poeți/ sunt carnagii, Claudiu abia se mai ținea pe picioare,/ eu înghițeam/ colebil cu pumnul, doar bătrânii erau în formă
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
Lumina din icoană plânge-ntruna,/ Pe cer rămas-au soarele și luna/Să-mi binecuvânteze pas și floare!” (cf. Sonetul IX). „Melanholia” romantic-eminesciană, dar și dürer-iană („De dor nebun ascund Melanholia//Jertfire sugrumată” - cf. Sonetul XIV), ca și thanaticul - sunt sublimate (în excelentul Sonet XVIII), prin Iubire Dionysiacă (cel puțin, așa este indicată de către autor...), în Albinele Hyblei Olimpiene, cele având funcție soteriologică și psihopompă (ca și Calul, care inițază întru „roata” Moarte-Înviere, prin intermediul Somnului/ Visare, „lavina de-ntuneric” - în: „înflorirea
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
un raport cvasiinteractiv. Atipic este acel happyend al romanului, foarte diferit de tulburătoarele, melancolicele sfârșituri ale celorlalte romane. Total atipice sunt umorul - subtil englezesc - și satira acidulată, îndreptată spre ținte multilaterale, care permeabilizează întreaga carte. Atipice pentru spiritualitatea atât de sublimată a Virginiei Woolf sunt scenele de incitantă senzualitate trăite de Orlando în diversele lui ipostaze. Lectura cărții lasă un gust de farsă ludică; creează aparența (și subliniez cuvântul aparența) că autoarea s-ar fi jucat șăgalnic. Într-adevăr, cartea a
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
tata era un redutabil jucător de poker), primeau vizite, se duceau la teatru, adorau cinematograful. Greta Garbo era actrița preferată a tatei, care o colecționa în cărți poștale și în albume de lux. Nici Marlene Dietrich nu era disprețuită”. Senzualitate sublimată! Timp sublimat așijderea într-o fantomatică defilare de imagini, într-o beatitudine retro la care participăm grație acestui mediator ultraexpert, acestui foarte dotat scriitor care este Barbu Cioculescu. Monica Pillat și Barbu Cioculescu: Povestind despre atunci , București, Ed. Humanitas, 2012
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
un redutabil jucător de poker), primeau vizite, se duceau la teatru, adorau cinematograful. Greta Garbo era actrița preferată a tatei, care o colecționa în cărți poștale și în albume de lux. Nici Marlene Dietrich nu era disprețuită”. Senzualitate sublimată! Timp sublimat așijderea într-o fantomatică defilare de imagini, într-o beatitudine retro la care participăm grație acestui mediator ultraexpert, acestui foarte dotat scriitor care este Barbu Cioculescu. Monica Pillat și Barbu Cioculescu: Povestind despre atunci , București, Ed. Humanitas, 2012, 220 pag
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
încheiat. Din acest motiv, spune Walter Otto, psyché nu este un suflet decorporalizat, ci un trup dezînsuflețit, adică un cadavru. În replică, Frenkian îl acuză pe Otto de sofism: „dar ce este sufletul desprins de trup dacă nu trupul neînsuflețit sublimat, dar întru totul asemănător acestuia?“ (p. 124) În ciuda precizărilor lui Frenkian, care se întind pe zece pagini, cititorului îi e greu să intuiască de partea cui e dreptatea, și asta fiindcă tema rămîne de o obscuritate încăpățînată, pe care distincțiile
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]