164 matches
-
cu a treia, se desfășurau la fiecare curbă vaste Întinderi cu profil ondulat și continuu care, la limita câmpiei, fumegau de pe-acum Într-o ușoară ceață aproape iernatică. Părea o câmpie modelată din dune, și doar era o zonă submontană. De parcă mâna unui demiurg neîndemânatic ar fi presat niște culmi ce i se păruseră prea Înalte, transformându-le Într-o chisăliță cu gloduri peste tot, poate până la mare, cine știe, sau până la coastele muntoase mai aspre și mai abrupte. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț, Valea Mare-Dumești, județul Vaslui etc.), fapt explicat prin deplasările succesive ale comunităților
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective, 330 sunt așezări identificate pe teren (prin intermediul perieghezelor), dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intrau în categoria așezărilor mici (45%), ce se întindeau pe maxim 15 km2. Așezările mari (20 %) ocupau suprafețe cuprinse între 20-30 km2, iar cele foarte mari (5%), destul de rare, erau extinse pe zone de maxim 40 km2 (situate în regiunile submontane și montane). Restul procentajului (30%) include siturile cu câteva locuințe dispersate sau cele incomplet cercetate. Potrivit schemei anterioare, stațiunile bazinului corespund, potrivit caracteristicilor descrise pe parcursul capitolelor, categoriei așezărilor mici, fapt dovedit de statisticile comparative cu stațiunile din restul teritoriului Moldovei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui pericol. Cele mai puțin alese erau locurile montane și submontane, datorită terenului accidentat și acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a siturilor, indicând o intensă locuire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul montan și submontan. În consecință, cele mai bune condiții de trai (surse de apă, terenuri agrare și pământuri împădurite) erau întâlnite în zonele de podiș, fapt susținut și de Bazinul Bârladului, acoperit în mare de Podișul Bârladului sau de o parte a Podișul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Beiuș (pe Crișul Negru) ș.a.. DEPRESIUNE INTERMONTANĂ depresiune situată între ramurile muntoase; exemplu: Depresiunea Colinară a Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile mai joase (de obicei, deluroase) situate în apropiere; exemplu: Depresiunea Câmpulung (din Subcarpații Getici). DESALINIZARE proces de îndepărtare parțială sau totală a sărurilor solubile din apă sau sol, sub
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cantoane elvețiene vor fi numite "liga orașelor din Germania de Apus". În istoria Elveției medievale sunt esențiale două fapte: cel dintâi privește formarea, într-un cadru geografic restrâns, a Confederației țărănești (Waldstätten); al doilea este marcat de joncțiunea acestui "contingent submontan și montan" cu orașele din câmpie. În secolul al XIII-lea, în condiții favorabile, va începe o ușoară mișcare de independență. Era perioada Marelui interregn din Imperiu, când primele trei cantoane Uri, Schwytz și Unterwalden se uneau pentru a-și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu preponderență în zona submontană. Producțiile de struguri obținute sunt mici, strugurii având gust foxat, iar vinurile obținute sunt slabe calitativ. b. hibrizii direct producători europeni: Couderc, Seibel, Terras, Castel, Baco și alții. În urma numeroaselor hibridări făcute între aceștia s-au obținut reprezentanți cu o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pe care a avut-o încă din tinerețe, când coordona activitatea laboratorului de ameliorare a porumbului, a fost conservarea genetică a populațiilor locale. Încă din anii ‘60 a avut în atenție colectarea populațiilor locale de porumb din zonele montane și submontane ale României. Se născuse deja o IDEE ...! Încă de atunci întreaga sa activitate s-a contopit în reperele unei triade de excepție: UN OM..., O VIAȚĂ..., O IDEE. A intuit că introducerea hibrizilor în România va conduce la dispariția populațiilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
realizări”. Cu toate aceste dificultăți genetice, M. CRISTEA a reușit să creeze, în primele decenii ale activității sale de cercetător două soiuri extratimpurii de porumb: Suceava și Hăngănesc de Suceava, mult apreciate de cultivatorii de porumb din zona montană și submontană din nordul Moldovei, zone în care se mai găsesc sporadic în cultură la țăranii tradiționaliști din această parte a țării. Activitatea de creare a hibrizilor timpurii de porumb prin încrucișarea liniilor consangvinizate a fost mai îndelungată și mai bogată în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mare parte din cercetările dumneavoastră au fost îndreptate spre crearea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate și spre elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora, contribuind în felul acesta direct la progresul tehnic al agriculturii din zonele colinare și submontane ale țării noastre, unde sunt necesare soiuri și hibrizi timpurii, cu cerințe termice mai reduse și adaptare la soluri mai superficiale și mai reci. Printre realizările la porumb menționăm crearea la început a soiurilor Suceava 1 și Hângănesc de Suceava
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
7 - plante de lumină, care suportă slab umbrirea 9 - plante de lumină plină T1-9 - temperatura 1 - plante răspândite în zone reci (boreale, arctice sau alpine) 3 - plante răspândite în zone răcoroase ( montane, subalpine) 5 plante răspândite în zone temperate ( deluroase, submontane) 7 plante răspândite mai ales în zone calde ( câmpii) 9 plante răspândite în zone calde (mediterana) C 1-9 - continentalitatea 1 euoceanic 2 - oceanic 3 - între 2 și 4 4 - suboceanic, cu aria principală de răspândire în întraga Europă Centrală 5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
netede ale culmilor, cu versanți abrupți) despărțite prin defilee adânci, depresiuni. Se găsesc în plină evoluție tectonică (dovadă gradul ridicat de seismicitate din zonă). Trecerea de la Apenini spre țărmurile Mărilor Tireniană și Adriatică se face de obicei prin intermediul unor înălțimi submontane sau câmpii litorale. La vest de Apenini, de la nord la sud se înșiruie: Preapeninii Toscani (până la râul Ombrone), Preapeninii Romani (până la râul Garigliano), Preapeninii Napolitani (cu relief vulcanic: Vezuviu). La est de Apenini se găsesc: o câmpie litorală îngustă (la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de mecanizare dețin ponderea cea mai mare, o tendință moderată în zonele de deal (unde terenurile cu livezi, vii, pășuni și fânețe dețin o pondere semnificativă), și un interes foarte scăzut față de formele asociative la proprietarii din zonele montane și submontane (unde ponderea cea mai mare o au pășunile și fânețele au ponderea cea mai mare). Dealtfel cea mai mare parte a asociațiilor constituite pentru exploatarea terenurilor au un o structură a culturilor predominat cerealieră (ponderi mai reduse dețin alte plante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regiunile colinare, unde alături de terenuri arabile există suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută; în zonele montane și submontane cu suprafețe întinse de pășuni și fânețe, unde în producția agricolă predominantă este zootehnia interesul pentru asociații este foarte scăzut (aproape inexistent) . Putem afirma că tendința spre asociere în domeniul producției este influențată și de caracterul intensiv sau extensiv al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că vechii locuitori ai Moldovei au colaborat cu vizigoții germanici și cu salvii, au coabitat cu populațiile de stepă turco-mongole, rămânând o societate liberă, cu formele ei proprii de organizare și cu propriul ei mod de viață. Cât privește zona submontană și montană, se știe că nu-i atrăgea pe migratori; spațiile libere, de stepă, au fost habitatul lor dintotdeauna. Din acest motiv se cuvine să acordăm mai mult credit călugărului Rogerius în legătură cu trecerea mongolo-tătarilor din teritoriile fostei Rusii Kievene spre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
românească - două atribute noi, fără precedent în istoria teritoriilor asamblate în stat). în cazul arhitecturii neoromânești de primă generație procedeul este acela de a obține o identitate națională prin colaj și combinatorică de date (tipuri spațiale, ornamentică) ale locurilor (casă submontană, musceleană la Mincu, bunăoară) și provinciilor articulate în vechiul regat român (vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să spună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mileniului al IIlea d. Hr. pe cele de la Orheiul Vechi, Hansca, Prodana-Bârlad, Răducăneni, Oltenești, Dridu-Metereze, Dăbâca, Cenad și altele. Cartarea geografică a descoperirilor atestate până în prezent arată că, locuirea cea mai intensă este documentată în zonele de podișuri și platouri submontane, altă dată acoperite în cea mai mare parte cu păduri seculare. Mult mai puțin densă, în unele părți chiar foarte rară, se constată a fi fost locuirea în regiunile de câmpie sau cele montane înalte. Zone cu densitate mai mare
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
politic. Condițiile propice unei locuiri sedentare bazată pe practicarea cultivării cerealelor, a creșterii vitelor și a îndeletnicirilor meșteșugărești, ocupații care caracterizau îndeobște comunitățile rurale autohtone puteau fi, așa cum am mai amintit, oferite mai ales de zonele de podișuri sau platouri submontane, unde existau întinse păduri de foioase, numeroase ape curgătoare și lacuri, precum și soluri bune pentru agricultură, care asigurau desigur posibilități sporite pentru obținerea resurselor de hrană necesară. Existau fără îndoială condiții bune de trai și în unele zone de câmpie
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]