136 matches
-
a acesteia. De la nord la sud Subcarpații Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de de locuitori, fiind cel mai mic centru urban din județul Suceava. se situează pe antepenultimul loc între orașele României, în ceea ce privește populația. Orașul Solca este așezat în partea central-estică a județului Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, în depresiunea submontană Solca-Cacica. Localitatea se situează la intersecția paralelei de 47° 42' latitudine nordică cu meridianul 25° 50' longitudine estică, la contactul dintre Podișul Sucevei și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este străbătută de râul Solca
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
ce leagă Gura Humorului de Rădăuți și Vicovu de Sus. Înainte de ieșirea din Solca către Marginea, din DN 2E se desprinde șoseaua națională DN 2K (DJ 209F) Solca - Arbore - Milișăuți. Orașul este situat într-un cadru natural pitoresc, specific zonei submontane, la limita dintre pădurile de foioase și cele de conifere. Teritoriul urban al Solcii aparține extremității vestice a Podișului Sucevei și are un aspect depresionar. În partea de vest a localității se ridică brusc Dealul lui Vodă. Tot spre vest
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
America de Nord, el putând fi întâlnit în nord din Alaska până în Terranova, iar în sud din centrul statului , nordul statelor și , ca și statele , și . În regiunea centrală a munților Rocky Mountains n-a fost semnalată prezența lor. Ciocănitoarea preferă regiunile submontane și montane cu altitudinea de până la maximum 3000 de m, zonele unde mai cresc arbori. În estul Americii de Nord ajunge să fie răspândită până în regiunile de coastă. În ierni grele cu hrană puțină ele se pot găsi în parcuri. Ciocănitoarea este
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
limita cu județele și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul Buzău) și comuna Vama Buzăului (județul Brașov), la sud - comunele Drajna și Izvoarele; la vest - comuna Măneciu, la est - comunele Starchiojd și Posești. Satul Cerașu este o așezare submontană înconjurată de culmi și piscuri muntoase ca: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru și Chimniți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre sud de Drajna. În extremitatea nordică a comunei se află pasul Tabla Buții, pe care
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
12 și 19 km, depresiunea relevă două tipuri principale de relief. Acestea se succed dinspre munte (Munții Făgăraș), sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre lunca largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului. Relieful colinar format din dealurile submontane perșano-făgărășene, cu altitudini cuprinse între 500 și 800 m și adânc fragmentat de acțiunea freatică a râurilor montane, sugerează o anfiladă de contraforturi naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
sa, orașul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificația cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de observație. Înălțime submontană ( alt.) în zona Munților Orăștiei, situată pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Armata ungară a fost prinsă de oamenii lui Basarab I într-o vale îngustă și prăpăstioasă, suferind ca urmare o înfrângere umilitoare. Locul bătăliei nu a fost stabilit până astăzi cu certitudine, istoricii plasându-l în diverse puncte din zona submontană precum: Țara Loviștei, Valea Oltului, comuna Titești, culoarul Rucăr-Bran sau lângă Mehadia. În urma luptei de 4 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, regele Carol Robert a scăpat cu greu schimbând hainele cu cele ale unui fidel al său. Datorită faptului că
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
dealuri acoperite de păduri de stejari seculari (Pădurea Mociar), dar și prin zona care constituie un loc de plimbare, de relaxare și de pescuit pentru turiștii veniți la odihna sau tratament. Aerul puternic ozonat, purificat de vegetația bogată a zonei submontane și pădurii din apropiere, coloritul bogat, umbra și răcoarea din timpul verii, fac din microstațiune principala zonă de atracție și agrement din zonă. În prezent "Băile Jabenița" sunt recunoscute ca fiind foarte benefice de către locuitorii din regiunea învecinată satului Jabenița
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și fură pământul. Poți justifica zidul oricât de mult vrei, dar pentru mine înseamnă crimă. The Black Triangle, proiect realizat în anii ’90, urmărește aceeași relație dintre om și mediu în partea vestică a așa-numitului Triunghi Negru, o zonă submontană a Munților Metaliferi, situați între Germania și Republica Cehă. Potrivit Magnum Photos, este unul dintre cele mai devastate teritorii ale Europei, dar și o regiune care a modelat originea și dezvoltarea ulterioară a Republicii Cehe. Mineritul cu cărbune a fost
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cantoane elvețiene vor fi numite "liga orașelor din Germania de Apus". În istoria Elveției medievale sunt esențiale două fapte: cel dintâi privește formarea, într-un cadru geografic restrâns, a Confederației țărănești (Waldstätten); al doilea este marcat de joncțiunea acestui "contingent submontan și montan" cu orașele din câmpie. În secolul al XIII-lea, în condiții favorabile, va începe o ușoară mișcare de independență. Era perioada Marelui interregn din Imperiu, când primele trei cantoane Uri, Schwytz și Unterwalden se uneau pentru a-și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mileniului al IIlea d. Hr. pe cele de la Orheiul Vechi, Hansca, Prodana-Bârlad, Răducăneni, Oltenești, Dridu-Metereze, Dăbâca, Cenad și altele. Cartarea geografică a descoperirilor atestate până în prezent arată că, locuirea cea mai intensă este documentată în zonele de podișuri și platouri submontane, altă dată acoperite în cea mai mare parte cu păduri seculare. Mult mai puțin densă, în unele părți chiar foarte rară, se constată a fi fost locuirea în regiunile de câmpie sau cele montane înalte. Zone cu densitate mai mare
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
politic. Condițiile propice unei locuiri sedentare bazată pe practicarea cultivării cerealelor, a creșterii vitelor și a îndeletnicirilor meșteșugărești, ocupații care caracterizau îndeobște comunitățile rurale autohtone puteau fi, așa cum am mai amintit, oferite mai ales de zonele de podișuri sau platouri submontane, unde existau întinse păduri de foioase, numeroase ape curgătoare și lacuri, precum și soluri bune pentru agricultură, care asigurau desigur posibilități sporite pentru obținerea resurselor de hrană necesară. Existau fără îndoială condiții bune de trai și în unele zone de câmpie
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
precizeze astfel mai clar, nu numai difuziunea lor geografică, ci și delimitarea zonelor de locuire preferențiată ale autohtonilor sau ale diferitelor grupuri de alogeni stabilite temporar aici. Așa cum am mai amintit se constată că, în zonele de podișuri și platouri submontane locuirea autohtonă este prioritară, în timp ce marea majoritate a urmelor de viețuire alogenă se concentrează mai ales în jurul unor vaduri principale ale râurilor mai mari sau în văile mai largi ale cursurilor de ape din câmpie. Nomazii, a căror ocupație principală
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț, Valea Mare-Dumești, județul Vaslui etc.), fapt explicat prin deplasările succesive ale comunităților
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective, 330 sunt așezări identificate pe teren (prin intermediul perieghezelor), dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intrau în categoria așezărilor mici (45%), ce se întindeau pe maxim 15 km2. Așezările mari (20 %) ocupau suprafețe cuprinse între 20-30 km2, iar cele foarte mari (5%), destul de rare, erau extinse pe zone de maxim 40 km2 (situate în regiunile submontane și montane). Restul procentajului (30%) include siturile cu câteva locuințe dispersate sau cele incomplet cercetate. Potrivit schemei anterioare, stațiunile bazinului corespund, potrivit caracteristicilor descrise pe parcursul capitolelor, categoriei așezărilor mici, fapt dovedit de statisticile comparative cu stațiunile din restul teritoriului Moldovei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat ș.a.), însă și dezavantaje, fiind nesigure, vulnerabile oricărui pericol. Cele mai puțin alese erau locurile montane și submontane, datorită terenului accidentat și acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a siturilor, indicând o intensă locuire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]