141 matches
-
din 30 august 1999 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 426 din 31 august 1999 cu pct. 1^6. Articolul 6 Unitățile de măsură legale sunt: a) unități apartinând Sistemului Internațional de Unități, denumite în continuare unități SI, și multiplii și submultiplii lor zecimali; ... b) unități care sunt definite pe baza unităților SI, dar nu sunt multipli sau submultipli zecimali ai acestora; ... c) unități utilizate împreună cu SI, ale căror valori în unități SI sunt obținute experimental; ... d) unități admise numai în domenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108223_a_109552]
-
6. Articolul 6 Unitățile de măsură legale sunt: a) unități apartinând Sistemului Internațional de Unități, denumite în continuare unități SI, și multiplii și submultiplii lor zecimali; ... b) unități care sunt definite pe baza unităților SI, dar nu sunt multipli sau submultipli zecimali ai acestora; ... c) unități utilizate împreună cu SI, ale căror valori în unități SI sunt obținute experimental; ... d) unități admise numai în domenii specializate; ... e) unități compuse. ... Unitățile de măsură legale se aproba prin hotărâri ale Guvernului care stabilesc denumirile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108223_a_109552]
-
1,2 1,0 0,8 0,6 0,5 0,4 0,3 0,25 0,20 0,20 0,20 5. Forma generală a greutăților O greutate de un gram poate avea forma multiplilor unui gram sau forma submultiplilor. 5.1. Greutăți de un gram și greutăți multipli de 1 g. 5.1.1. Greutățile clasa M1 trebuie să aibă forma greutăților clasei de exactitate medie. 5.1.2. Greutățile din alte clase de exactitate pot avea dimensiunile exterioare
jrc231as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85366_a_86153]
-
o singură bucată; celelalte greutăți pot avea o cavitate de ajustare închisă prin buton sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul cavității de ajustare nu poate depăși 1/5 din volumul total al greutăților. 5.2. Greutățile de un gram și submultipli de 1 g. Greutățile de un gram și greutățile submultipli ai gramului trebuie să fie foi poligonale laminate sau fire cu forme corespunzătoare pentru a permite manevrare ușoară. Formele greutăților trebuie să dea o indicație cu privire la valoarea lor nominală. Foile
jrc231as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85366_a_86153]
-
ajustare închisă prin buton sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul cavității de ajustare nu poate depăși 1/5 din volumul total al greutăților. 5.2. Greutățile de un gram și submultipli de 1 g. Greutățile de un gram și greutățile submultipli ai gramului trebuie să fie foi poligonale laminate sau fire cu forme corespunzătoare pentru a permite manevrare ușoară. Formele greutăților trebuie să dea o indicație cu privire la valoarea lor nominală. Foile laminate poligonale, formele și valorile lor: triunghi pentru 1 - 10
jrc231as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85366_a_86153]
-
sau de trei ori în succesiune sunt diferențiate prin unul sau două asteriscuri sau prin unul sau două puncte. 10. Marca de verificare finală CCE Cutiile conținând greutăți din clasele E1, E2 și F1 și toate cutiile conținând gramul sau submultiplii gramului sunt sigilate cu marca de verificare finală CEE. Pentru greutățile din clasa F2, marca de verificare finală CEE va fi plasată pe capacul cavității de ajustare și acolo nu există nici o cavitate de ajustare, pe baza greutății. Pentru greutățile
jrc231as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85366_a_86153]
-
cifră. Probabil că în India, acum circa 4.500 de ani, se găsește prima documentare a necesității existenței cifrei zero, cu semnificația de gol, nimic sau absența a ceva ce există. Utilizând un sistem zecimal de măsuri și greutăți, cu submultiplii fracționari de tipul 1/2, 1/5, 1/10, 1/20, 1/50, 1/100, ... , indienii antici au ajuns să definească o "minusculă" dimensiune liniară, o lungime egală aproximativ cu 1,704 mm, lungime pe care au denumit-o sunya
0 (cifră) () [Corola-website/Science/299109_a_300438]
-
de bază s-au schimbat. Conceput pentru utilizare transnațională, acesta constă dintr-un set de unități de măsură de bază, cunoscute acum ca . Unitățile derivate au fost construite din unități de bază folosind logica în locul relațiilor empirice, în timp ce multiplii și submultiplii unităților de bază și derivate sunt în bază zecimală, identificate printr-un set standard de prefixe. La izbucnirea Revoluției Franceze în 1789, diferitele țări și chiar unele orașe aveau fiecare propriul lor sistem de măsurare. Deși diferite țări foloseau unități
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
unități de măsură cu același nume, cum ar fi piciorul, sau echivalentul lor în limba locală, cum ar fi "foot", "pied", "Fuß" și "voet", nu exista nicio coerență în ce privește mărimea acestor unități, și nici în relațiile lor cu multiplii și submultiplii, ca și diferențe actuale între sau galonul britanic și american. Sistemul metric a fost conceput pentru a fi universal—după cum spunea filosoful francez marchizul de Condorcet, el urma să fie „pentru toți oamenii și pentru toate timpurile”. El a fost
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
propriu. Ei folosesc setul de caractere și urmează regulile gramaticale ale limbii în cauză, de exemplu „"”", „"”", dar fiecare unitate are un simbol standard, independent de limbă, de exemplu „km” pentru kilometru, „V” pentru volt etc. În sistemul metric, multiplii și submultiplii de unități urmează un model zecimal, concept identificat ca posibilitate încă din 1586 de către Simon Stevin, matematician flamand care a introdus fracțiile zecimale în Europa. Aceasta se face cu prețul pierderii simplității asociate cu multe sisteme tradiționale de unități, când
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
a circulat intens pe teritoriul Țării Românești și la Sud de Dunăre și care avea pe una din fete un leu ridicat pe picioarele din spate. Tot de la talerul olandez provine si denumirea monedei bulgare „leva” care înseamnă tot „leu”. Submultiplii leului erau denumiți „bani” (sing. „banu”) și erau în număr de 100 bani = 1 leu. Denumirea de bani a căpătat în timp tripla semnificație : a. cea care se referă la monedele submultiplii leului ; b. cea care se referă la „bani
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
denumirea monedei bulgare „leva” care înseamnă tot „leu”. Submultiplii leului erau denumiți „bani” (sing. „banu”) și erau în număr de 100 bani = 1 leu. Denumirea de bani a căpătat în timp tripla semnificație : a. cea care se referă la monedele submultiplii leului ; b. cea care se referă la „bani” ca mijloc financiar; c. orice altă monedă sau bancnotă indiferent de naționalitate. După adoptarea legii noului sistem monetar au început sa fie emise monedele de aramă de 1 banu, 2 bani, 5
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
mm. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, talerii se emit în cantități foarte mari, în special de către entitățile statale care făceau parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și din Imperiul Habsburgic. S-au emis atât submultipli cât și multipli de taleri, arta meșterilor monetari din această perioadă producând unele din cele mai frumoase monede cunoscute în istorie. S-au mai emis taleri în Olanda ("leeuwendaler", în ) și Scandinavia ("daler"). După 1780, s-au emis în cantități
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
ul este o unitate de măsură arhaică a lungimii. ul este adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
a fost folosit până la înlocuirea lui cu sistemului metric, în a doua jumătate a secolului 19. Stânjenul este aproximat la români uneori cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, fiind sinonim în limba română cu "„statul de om”" sau "„brațul”". Submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. Deoarece denumirile acestor măsuri sunt de origine latină se presupune că ele au fost folosite din vechime de strămoșii noștri. Cu toate acestea stânjenul apare
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
сэжэн" iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Palma este o unitate de măsură arhaică a lungimii folosită în toate cele trei țări românești ca submultiplu și etalon al stânjenului. Palma este aproximată la români cu distanța dintre degetul mare și a celui mic când palma era deschisă la maxim. În Europa palma, ca unitate de măsură, a avut ca model comun palma antică greacă și
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
vârful degetului celui mare”". Expresia "„o palmă de loc”" s-a păstrat în limba română cu sensul de distanță mică. Cu palma se măsurau îndeosebi distanțele mici ca de exemplu adâncimea gropilor, mărimea scândurilor sau elemente de construcție. Palma era submultiplu al stânjenului și pasului, calculate adesea pe baza palmei, primul având opt respectiv șase palme. Când mărimea palmei nu era stabilită prin lege aceasta varia de la om la om, de aceea se însemna pe documentele de hotărnicii. Palma apare în
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
lege aceasta varia de la om la om, de aceea se însemna pe documentele de hotărnicii. Palma apare în documentele de cancelarie din secolul 16, când li se cere sătenilor "„nici o palmă de pământ să nu treceți peste hotare”". Palma fiind submultiplu al stânjenului, acesta din urmă era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscute două palme etalon, "palma lui Șerban vodă" și "palma lui Constantin vodă". Introducerea
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
unitatea de viteză "metru pe secundă" este coerentă, în timp ce unitățile "kilometru pe secundă", centimetru pe secundă" sau "milimetru pe secundă", deși fac parte din SI, nu sunt unități coerente. La scrierea simbolurilor unităților se recomandă: Prefixele care formează "multiplii" și "submultiplii" unităților de măsură din SI au fost adoptate: Lista prefixelor este următoarea: Prefixele binare, folosite în domeniul computerelor, nu fac parte din SI. La scrierea prefixelor se recomandă: Unitatea de masă este singura dintre unitățile SI fundamentale a cărei denumire
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
prefixelor este următoarea: Prefixele binare, folosite în domeniul computerelor, nu fac parte din SI. La scrierea prefixelor se recomandă: Unitatea de masă este singura dintre unitățile SI fundamentale a cărei denumire conține, din motive istorice, un prefix. Denumirile multiplilor și submultiplilor zecimali ai unității de masă se formează adăugând prefixe la cuvântul "gram".Exemplu: 10 kg = 1 miligram (1 mg), "nu" 1 microkilogram (1 μkg). Deși utilizarea SI este recomandată în știință, tehnologie și comerț, este recunoscut faptul că mai sunt
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
în Italia centrală de diferite populații, și caracterizate printr-un semn care indică valoarea. În primele serii, un as cântărea cca 320 g, adică o livră romană sau 12 uncii, de unde și denumirea sa aes libralis (din : « livră »), iar greutatea submultiplilor era direct proporțională cu valoarea sa, un « semis » (care valora ½ As), și așa mai departe până la "uncie", cu valoarea de 1/12 As. În această serie, toate monedele erau turnate și erau diferențiate prin motivul de pe față și de pe revers
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
revers. Tabelul de mai jos oferă seria derivată a asului libralis de circa 320 g, emisă în perioada 290 î.Hr. - 250 î.Hr. . Greutatea "Asului" trece, spre anul 250 î.Hr., de la 12 la 10 uncii, adică la cca 260 grame, iar submultiplii săi cunosc o micșorare proporțională, în timp ce valorile nominale rămân neschimbate. Motive diferite gravate pe "assess" permit distingerea noilor serii. Baterea asului își are debutul la începutul secolului al III-lea î.Hr., în timpul războiului contra lui Pyrrhus I. Al Doilea Război
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
Tabelul îl urmează mai ales pe "Georges Depeyrot", specializat în probleme numismatice, în timp ce "Marcel Le Glay" situează asul de 4 uncii în 217 î.Hr. și de o uncie în 211 î.Hr. Motivele gravate pe față permiteau distingerea asului și a submultiplilor săi, în timp ce toate reversurile prezentau o proră de navă. Spre anul 145 î.Hr., raportul dintre as și monedele de argint a fost modificat : În anul 80 î.Hr., atelierul monetar din Roma și-a încetat emiterile de monede de bronz ("as
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
în timp ce toate reversurile prezentau o proră de navă. Spre anul 145 î.Hr., raportul dintre as și monedele de argint a fost modificat : În anul 80 î.Hr., atelierul monetar din Roma și-a încetat emiterile de monede de bronz ("as" și "submultiplii săi"), din cauza penuriei de cupru. Asul înceta să mai fie unitate de cont, în profitul sesterțului. Comerțul internațional roman folosea denarul de argint, iar pentru schimburile locale, vechile ateliere din Orient și câteva ateliere regionale din Spania sau din Galia
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]