78 matches
-
și permeabilitatea este mai redusă. La nivele ridicate în lac, asociate cu temperaturi scăzute ale contraforților, în zona piciorului amonte apar întinderi, care deschid fisurația, afectează voalul și produc creșteri ale debitelor infiltrate, care, neputând fi drenate imediat creează majorarea subpresiunilor. ... (10) Un al doilea element particular de comportare îl constituie fisurarea barajului. Fisurile și deschiderile de rosturi interlamelare sunt grupate în vecinătatea rosturilor permanente de contracție din contraforți. Ele se dezvoltă cu precădere spre versantul drept (ploturile 4...16) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
evenimentelor adverse pentru barajul Poiana Uzului. Principalele mecanisme care pot duce la avarie. (13) Pentru evenimentul advers "alunecare pe talpa de fundare" arborele se dezvoltă în figura AII.2, a. Cauzele posibile ale evenimentului pot fi fie creșterea excesivă a subpresiunilor, fie pierderea forțelor stabilizatoare date de greutatea lestului de pe talpa contraforților. ... (14) Pentru cel de al doilea eveniment advers "alunecarea unor mase de rocă din versantul drept" arborele se dezvoltă în figura AII.2, b. ... (15) Alunecarea versantului drept poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea contrafortului în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind probabilitățile relative rezultă clar că ramura alunecare pe talpa de fundare cauzată de creșterea subpresiunilor, indusă la rândul ei de străpungerea voalului, are contribuția majoră în producerea avariei. Dacă prin planul de exploatare se impune ca ridicarea nivelului în lac să se facă după luna aprilie, sau condiționat de temperatura contraforților, probabilitatea de apariție a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
explicită pentru ca să permită cu ușurință cuantificarea probabilistă. Ca urmare, operatorul logic simplu a fost înlocuit cu echivalente de forma EFICIENT/INEFICIENT sau NORMAL/DEFECTOS. ... c) Ramificațiile arborelui sunt create de eficiența sau ineficiența sistemului de drenaj, de efectul produs asupra subpresiunilor în cazul ineficienței drenajului, de capacitatea sistemului de supraveghere (UCC) de a depista semnele premergătoare avariei, de promptitudinea factorilor de decizie în a dispune golirea lacului, de disponibilitatea și capacitatea evacuatorilor de a realiza golirea și de timpul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
recensământului pentru zona potențial afectată de ruperea barajului. ... 4.4. Factori de risc 4.4.1. Elementele structurale ale barajului (4) În cazul barajelor de beton imperfecțiunile sistemului de drenaj sau colmatarea în timp al acestuia, care conduc la creșterea subpresiunilor, cu efect direct asupra stabilității. ... (5) În cazul barajelor de pământ fisurarea elementului de etanșare, combinată cu filtre inverse greșit proiectate sau executate, care este inițiatoare a eroziunii interne. ... (6) În cazul barajelor de umplutură omogene, defecțiunile de compactare, suprafețele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
din baraj în lungul unei fisuri deschise sau a unui rost de lucru prost tratat, eroziunea internă sau dizolvarea unor orizonturi din terenul de fundare, instabilitatea versanților. ... (24) Ruperea prin alunecare în lungul conturului de fundare se poate produce dacă subpresiunile cresc mult față de cele prognozate la proiectare sau dacă împingerea hidrostatică crește ca urmare a ridicării semnificative a nivelului în lac. O asemenea situație se poate realiza la deversarea peste baraj. ... (25) Ruperea prin răsturnarea unor ploturi se poate produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
punctul de vedere al rezistenței la forfecare. ... (27) Ruperea prin alunecarea unei părți a corpului barajului în lungul unei fisuri cvasiorizontale sau în lungul unui rost de lucru netratat se produce atunci când apa pătrunde pe discontinuitate și creează majorări ale subpresiunilor. Asemenea ruperi s-au produs la baraje din zidărie de piatră și nu sunt excluse în cazul barajelor de beton. ... (28) Eroziunea internă sau dizolvarea unor orizonturi geologice prezente în adâncimea amprizei produce într-o primă fază tasări neuniforme și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de 5 m. Contrafortul reazemă la rândul lui pe un soclu (talpă) de fundare de 15 m lățime, egală cu a ciupercii. În acest fel barajul are o fundație continuă, similară cu aceea a barajelor de greutate clasice la care subpresiunea se manifestă pe întreaga suprafață de contact. Soclul servește totodată ca suport al unei lestări cu materiale locale, lestare care aduce un aport suplimentar la asigurarea stabilității la alunecare. La contactul cu roca de fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
zona ploturilor 7...11. Față de tendința generală de deplasare spre amonte, indusă de variația de temperatură, apar brusc o deplasare spre aval și o ridicare a plotului. Infiltrațiile crescute și deplasările atipice au fost atribuite, în mod corect, creșterii de subpresiune pe talpă. Analiza ulterioară a datelor din măsurători au pus în evidență dependența debitelor drenate de nivelul din lac, dar și faptul că la același nivel de apă din lac debitele drenate se reduc pe măsură ce temperatura contrafortului crește. S-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
și permeabilitatea este mai redusă. La nivele ridicate în lac, asociate cu temperaturi scăzute ale contraforților, în zona piciorului amonte apar întinderi, care deschid fisurația, afectează voalul și produc creșteri ale debitelor infiltrate, care, neputând fi drenate imediat creează majorarea subpresiunilor. ... (10) Un al doilea element particular de comportare îl constituie fisurarea barajului. Fisurile și deschiderile de rosturi interlamelare sunt grupate în vecinătatea rosturilor permanente de contracție din contraforți. Ele se dezvoltă cu precădere spre versantul drept (ploturile 4...16) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
evenimentelor adverse pentru barajul Poiana Uzului. Principalele mecanisme care pot duce la avarie. (13) Pentru evenimentul advers "alunecare pe talpa de fundare" arborele se dezvoltă în figura AII.2, a. Cauzele posibile ale evenimentului pot fi fie creșterea excesivă a subpresiunilor, fie pierderea forțelor stabilizatoare date de greutatea lestului de pe talpa contraforților. ... (14) Pentru cel de al doilea eveniment advers "alunecarea unor mase de rocă din versantul drept" arborele se dezvoltă în figura AII.2, b. ... (15) Alunecarea versantului drept poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea contrafortului în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind probabilitățile relative rezultă clar că ramura alunecare pe talpa de fundare cauzată de creșterea subpresiunilor, indusă la rândul ei de străpungerea voalului, are contribuția majoră în producerea avariei. Dacă prin planul de exploatare se impune ca ridicarea nivelului în lac să se facă după luna aprilie, sau condiționat de temperatura contraforților, probabilitatea de apariție a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
explicită pentru ca să permită cu ușurință cuantificarea probabilistă. Ca urmare, operatorul logic simplu a fost înlocuit cu echivalente de forma EFICIENT/INEFICIENT sau NORMAL/DEFECTOS. ... c) Ramificațiile arborelui sunt create de eficiența sau ineficiența sistemului de drenaj, de efectul produs asupra subpresiunilor în cazul ineficienței drenajului, de capacitatea sistemului de supraveghere (UCC) de a depista semnele premergătoare avariei, de promptitudinea factorilor de decizie în a dispune golirea lacului, de disponibilitatea și capacitatea evacuatorilor de a realiza golirea și de timpul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
către o sursă finală de răcire; ... c) izolarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident sever; ... d) limitarea consecințelor radiologice ale scenariilor de accident cu by-pass al anvelopei; ... e) controlul presiunii și temperaturii în interiorul anvelopei, inclusiv protecția la suprapresiune și la subpresiune a anvelopei; ... f) controlul concentrației gazelor combustibile din anvelopă și din alte clădiri unde acestea se pot acumula, pentru a preveni producerea de deflagrații și detonații; ... g) prevenirea interacției dintre zona activă topită și structura anvelopei, precum și limitarea consecințelor unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258278_a_259607]
-
strivire, forfecare, infiltrație, depuneri, prezența vegetației; ... d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecție, abateri din profil, fisurație, crăpături, crevase, prăbușiri ... 4.2. Inspectarea părților imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranță) 4.3. Subpresiuni, infiltrații și drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor și a altor construcții de descărcare a subpresiunilor (puțuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); ... b) localizarea de zone de infiltrație, grifoane, prăbușiri, alunecări locale în zonele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
starea taluzurilor, protecție, abateri din profil, fisurație, crăpături, crevase, prăbușiri ... 4.2. Inspectarea părților imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranță) 4.3. Subpresiuni, infiltrații și drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor și a altor construcții de descărcare a subpresiunilor (puțuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); ... b) localizarea de zone de infiltrație, grifoane, prăbușiri, alunecări locale în zonele umede, apariția vegetației specifice; ... c) starea sistemului de separare și măsurare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
4.2. Inspectarea părților imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranță) 4.3. Subpresiuni, infiltrații și drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor și a altor construcții de descărcare a subpresiunilor (puțuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); ... b) localizarea de zone de infiltrație, grifoane, prăbușiri, alunecări locale în zonele umede, apariția vegetației specifice; ... c) starea sistemului de separare și măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanțului măsurătorilor pe zone și pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
4. Deformațiile și deplasările structurii 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul îmbătrânirii sau ale suprasolicitărilor), evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale - fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc. 3.8. Infiltrații și subpresiuni 3.9. Prognoză comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare: 4.1. Stabilitatea versanților 4.2. Colmatarea și efectele acesteia asupra structurii și capacității de evacuare a apelor mari 4.3. Exploatarea în regim de iarnă - efecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică; ... c) starea sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică; ... c) starea sistemului de măsurare a debitelor infiltrate, posibilitatea măsurării debitelor infiltrate pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
4. Deformațiile și deplasările digului 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor, efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor, evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale (fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc.) 3.8. Infiltrațiile și subpresiunile 3.9. Prognoză comportării la cota finală 3.10. Prognoză comportării seismice (metodologie, interpretări) 3.11. Stabilitatea versanților 4. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp: 4.1. Existența și gradul de dotare cu aparatură de măsură și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
de 10-20 m adâncime. Pentru evitarea încovoierii stratelor situate în aval de corpul barajului, acesta a fost prevăzut cu un pinten de 4-6 m adâncime în zona blocurilor înalte (7-24), dimensionat astfel încât să repartizeze în adâncime eforturile tangențiale. Pentru reducerea subpresiunilor în fundație, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30 m. Pentru a fi reduse la minimum infiltrațiile pe sub baraj, s-a realizat un voal de etanșare la piciorul amonte al acestuia (prelungit în lateral 40 m
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare Strâmtori (H=52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]